{"id":89546,"date":"2018-02-16T23:30:00","date_gmt":"2018-02-16T23:30:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:35:12","modified_gmt":"2023-01-06T20:35:12","slug":"instrumente-optice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/16\/instrumente-optice\/","title":{"rendered":"Instrumente optice"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
Instrumentele optice au ajutat la intelegerea universului.  Telescopul ne-a dezvaluit detalii ale corpurilor din spatiu, iar microscopul a dezlegat multe din misterele naturii, cum ar fi structura celulelor  vii. Ochii no\u015ftri sunt extrem de bine forma\u0163i ca instrumente optice. C\u00e2nd ne uitam la un obiect, un sistem de lentile din fata ochiului formeaz\u0103 o imagine a obiectului pe retina \u2013 un \u0163esut din spatele ochiului care con\u0163ine in jur de 125 de milioane de celule luminoase senzitive. Lumina care cade pe retina impulsioneaz\u0103 celulele pentru a trimite semnale electrice nervoase spre creier, iar acesta ne da impresia vizualiz\u0103rii obiectului.<\/span> Ochii no\u015ftri au de asemenea un sistem de control automat pentru intensitatea luminii. Lumina intra in ochi, trece printr-un orificiu numit pupila, intr-o membrana numita iris. C\u00e2nd intensitatea luminii este mare, pupila se contracta automat, de obicei put\u00e2nd sa reduc\u0103 intensitatea luminoasa a obiectului la un nivel pe care ochiul \u00eel poate tolera. C\u00e2nd intensitatea luminii este diminuata, pupila se dilata pentru a creste luminozitatea imaginii. Daca st\u0103m in soare, iar dup\u0103 aceea intram intr-o \u00eenc\u0103pere \u00eentunecoasa, la \u00eenceput nu vedem prea bine, deoarece pupila este inca prea mica. Dup\u0103 un minut sau doua, \u00eencep sa devin\u0103 vizibile multe obiecte, pe m\u0103sura ce pupila se largeste.<\/span><\/div>\n
            Functionarea lentilelor<\/b><\/span><\/div>\n
            <\/span><\/b>Sistemul de lentile al ochiului este alc\u0103tuit din lentile convexe cristaline, iar in fata acestora se afla o membrana transparenta numita cornee. Corneea are un rol important in focalizare. Ajustarea finala este f\u0103cuta de lentile, forma lor fiind schimbata de un inel de mu\u015fchi din jurul lor. C\u00e2nd din cauza unor probleme cu ace\u015fti mu\u015fchi ochiul nu mai poate realiza forma necesara, obiectul vizualizat este neclar.<\/span><\/div>\n
            Problema cea mai des \u00eent\u00e2lnita este incapacitatea ochiului de a focaliza asupra unor anumite obiecte. Daca sistemul de lentile al ochiului este prea puternic \u2013 adic\u0103 se umfla prea mult, obiectele de la distanta vor p\u0103rea difuze, doar cele din apropiere vor fi clare. Acest defect se nume\u015fte miopie. <\/b>Daca lentila nu poate fi f\u0103cuta sa se umfle suficient, obiectele din apropiere vor fi neclare, iar cele de la distanta vor fi clar vizualizate. Acest defect se nume\u015fte hipermetropie. <\/b>Ambele defecte pot fi prevenite sau ameliorate purt\u00e2nd ochelari sau lentile de contact.<\/span><\/div>\n
            O simpla lentila de ochelari \u00eempreuna cu sistemul de lentile al ochiului formeaz\u0103 o combina\u0163ie care da posibilitatea ochiului sa focalizeze majoritatea obiectelor. Miopii poarta ochelari cu lentile concave care ofer\u0103 posibilitatea focaliz\u0103rii obiectelor la distanta. Hipermetropii poarta lentile convexe care permit vizualizarea clara a obiectelor din apropiere.<\/span><\/div>\n
            Lupa<\/b><\/span><\/div>\n
            <\/span><\/b>Relativ puternice, lentilele convexe sunt adesea folosite ca lupe. Prima inven\u0163ie de m\u0103rire a unui obiect a ap\u0103rut acum aproape 2 mii de ani in urma. Vechile documente grece\u015fti si romane descriu cum un vas rotund de sticla umplut cu apa poate fi folosit pentru a mari obiecte. Lentilele de sticla au ap\u0103rut mult mai t\u00e2rziu si au fost folosite probabil prima data in anii 1000 de c\u0103lug\u0103rii care scriau manuscrise. Dup\u0103 anii 1200, ochelarii cu lentile slabe au \u00eenceput sa fie folosi\u0163i pentru a corecta hipermetropia. Dar numai prin anii 1400 s-a descoperit tehnica fabric\u0103rii ochelarilor cu lentile concave pentru a corecta miopia.<\/span><\/div>\n
           <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Telescopul<\/span><\/b><\/div>\n
            <\/span><\/b>C\u00e2nd lupele au ajuns la indemana oricui s-a \u00eencercat sa se foloseasc\u0103 cate doua lupe, una peste alta, pentru a ob\u0163ine o m\u0103rire mai mare. In timp ce se experimenta acest lucru, cineva descoperit ca o distanta corespunz\u0103toare intre lentile poate determina imagini foarte m\u0103rite ale obiectelor de la distanta. Un a\u015fa aranjament de lentile a pus baza primului telescop. Inven\u0163ia telescopului se datoreaz\u0103 filozofului englez Roger Bacon, care a tr\u0103it in anii 1200. Dar este posibil ca aceasta inven\u0163ie sa fi fost f\u0103cuta mai devreme de oamenii de stiinta arabi.<\/span><\/div>\n
           Refractorul lui Galileo<\/b><\/span><\/div>\n
            <\/span><\/b>Un telescop construit in 1608 de opticianul olandez Hans Lippershey a atras aten\u0163ia omului de stiinta italian Galileo , care a realizat cat de util ar fi acesta in astronomie. Galileo a imbunatatit rapid modelul lui Lippershey si a \u00eenceput sa construiasc\u0103 o serie din ce in ce mai buna de telescoape. Cu ele, el a f\u0103cut o serie de descoperiri, incluz\u00e2nd muntile si v\u0103ile de pe luna si patru din lunile lui Jupiter .<\/span><\/div>\n
            Dup\u0103 ce descoperirea lui Galileo a ar\u0103tat cat de important este telescopul, modelul folosit de el a devenit cunoscut ca fiind telescopul lui Galileo. Lentilele lui convexe adunau lumina de la obiecte, f\u0103c\u00e2ndu-le astfel vizibile. Iar lumina concava a ocheanului \u00eenclina razele de lumina \u00eenc\u00e2t forma o imagine m\u0103rita si verticala. Lentilele erau montate in tuburi, una alunec\u00e2nd in cealalt\u0103. Aceasta a permis ca separarea dintre lentile sa posta fi ajustata pentru focalizarea imaginii. Acest tip de telescop sta la baza binoclului modern.<\/span><\/div>\n
            Telescopul lui Galileo functioneaza prin refrac\u0163ia luminii si este de asemenea cunoscut ca telescop refractar. In alt tip de telescop refractar, ambele lentile sunt convexe. Un asemenea model formeaz\u0103 o imagine m\u0103rita , dar r\u0103sturnata si este cunoscut ca fiind telescop astronomic. Acest fel de telescop nu era potrivit pentru uz general pentru ca ofer\u0103 o imagine r\u0103sturnata; acest lucru nu are insa importanta pentru astronomii care urm\u0103resc corpurile cere\u015fti. Un model similar este folosit in binoclul prismatic modern, dar prismele din fiecare sec\u0163iune \u00eentorc obiectele in pozi\u0163ia corecta.<\/span><\/div>\n
            Reflectorul lui Newton<\/b><\/span><\/div>\n
            <\/span><\/b>Una din problemele telescopului refractar era ca din cauza unui defect de lentila numit abera\u0163ie cromatica, se producea o margine colorata nedorita in jurul imaginii. Ca sa elimine aceasta problema omul de stiinta englez Isaac Newton a proiectat un telescop reflectiv, in 1660. In locul lentilei obiective a folosit o lentila concava care colecta lumina si forma o imagine care nu mai avea margine colorata nedorita. O oglinda plata reflecta lumina intr-o lentila convexa aflata in ochean si montata in pe latura tubului principal. Acest tip de telescop este cunoscut ca telescopul lui Newton si este folosit de astronomii amatori.<\/span><\/div>\n
            Microscopul<\/b><\/span><\/div>\n
            <\/span><\/b>Lupa este adeseori numita microscop simplu, pentru ca este utila in observarea obiectelor mici. Pentru o m\u0103rire accentuata cu un minimum de deformare folosim un sistem din doua sau mai multe lentile. Un astfel de dispozitiv este numit microscop compus.<\/span><\/div>\n
            Cel mai simplu microscop compus con\u0163ine doua lentile convexe. Imaginea m\u0103rita de lentilele obiective este m\u0103rita mai departe de lentilele ocheanului. Ca si la telescopul astronomic, imaginea este r\u0103sturnata, dar acest lucru nu este important la vizualizarea unor mostre minuscule. Multe microscoape compuse au o gama de lentile obiective de diferite puteri.<\/span><\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Instrumentele optice au ajutat la intelegerea universului.  Telescopul ne-a dezvaluit detalii ale corpurilor din spatiu, iar microscopul a dezlegat multe din misterele naturii, cum ar fi structura celulelor  vii. Ochii no\u015ftri sunt extrem de bine forma\u0163i ca instrumente optice. C\u00e2nd ne uitam la un obiect, un sistem de lentile din fata ochiului formeaz\u0103 o imagine […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89546"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=89546"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89546\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=89546"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=89546"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=89546"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}