{"id":89431,"date":"2018-02-17T11:33:00","date_gmt":"2018-02-17T11:33:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:34:14","modified_gmt":"2023-01-06T20:34:14","slug":"conceptul-de-teorie-al-relatiilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/17\/conceptul-de-teorie-al-relatiilor\/","title":{"rendered":"Conceptul de Teorie al Rela\u0163iilor Interna\u0163ionale. Domeniu de studiu \u015fi metodele de analiz\u0103 a rela\u0163iilor interna\u0163ionale."},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
Defini\u0163ia apar\u0163ine unui specialist, P.D.Marchant \u2013 \u201cInternational Relations as an Autonomous Discipline\u201d, \u00een volumul International Politics and Foreign Politics, elementul de repeti\u0163ie arat\u0103 c\u0103 teoria se aplic\u0103 la toate statele, cu timpul, o teorie fundamental\u0103, adev\u0103rat\u0103 \u00ee\u015fi reduce afirma\u0163iile ca num\u0103r, dar le amplific\u0103 \u00een generalitate; chiar dac\u0103 nu se poate ajunge \u00een \u015ftiin\u0163ele sociale la generalitatea \u015fi precizia informa\u0163iilor din \u015ftiin\u0163ele exacte (eg: mate, fizic\u0103, chimie). f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 a face acest efort de generalizare \u015fi precizie, risc\u0103m s\u0103 ne r\u0103t\u0103cim. e mai pu\u0163in important \u00een discutarea diferitelor teorii care e aplicabilitatea lor practic\u0103 \u015fi scopul pragmatic al studiului lor; important e \u00een ce m\u0103sur\u0103 constat\u0103rile sunt confirmate de realit\u0103\u0163ile sociale pe care le descriu \u015ftiin\u0163ific. eg de constatare: \u201cappeasement brings agression\u201d\/conciliatorismul duce la agresiune \u2013 <\/a>verificabil\u0103 \u00een confruntarea cu faptele istorice; devenit\u0103 astfel principiu al reflexiei \u00een rela\u0163iile interna\u0163ionale. alt\u0103 opinie: James E. Dougherty,Robert L., Jr Pfaltzgraff \u2013 \u201cContending theories of international relations\u201d. teoria ne ajut\u0103 s\u0103 ne ordon\u0103m cuno\u015ftin\u0163ele de care dispunem \u015fi s\u0103 descoperim noi cuno\u015ftin\u0163e \u00een modul cel mai eficient. teoria ne ofer\u0103 un cadru de g\u00e2ndire \u00een care definim priorit\u0103\u0163i de cercetare \u015fi \u00een care select\u0103m cele mai potrivite instrumente disponibile pentru adunarea \u015fi analiza informa\u0163iilor. teoria ne \u00eendreapt\u0103 aten\u0163ia spre asem\u0103n\u0103rile \u015fi diferen\u0163ele semnificative \u015fi ne sugereaz\u0103 raporturi, conexiuni nepercepute \u00eenainte. dac\u0103 e bine f\u0103cut\u0103, teoria serve\u015fte ca dovad\u0103 c\u0103 omul \u015fi-a aplicat puterile min\u0163ii la o problem\u0103 cu precizie \u015fi imagina\u0163ie \u015fi profunzime. aceast\u0103 dovad\u0103 \u00eei inspir\u0103 pe al\u0163ii la eforturi \u00een continuare, \u00een acord sau \u00een dezacord cu o anumit\u0103 direc\u0163ie teoretic\u0103. f\u0103r\u0103 a folosi no\u0163iuni abstracte, c\u00e2mpul nostru de investiga\u0163ie e mult prea complex pentru a fi surprins de spiritul omului \u00eentr-o manier\u0103 inteligibil\u0103. f\u0103r\u0103 raport cu alte domenii, conceptele devin fluide, impresie. Hans J.Morgenthau: teoria politic\u0103 intern\u0103 sau interna\u0163ional prezint\u0103 nu numai un ghid pentru \u00een\u0163elegerea faptelor, ci \u015fi un model pentru ac\u0163iune. teoria abordeaz\u0103 lumea politic\u0103 nu doar pentru a descoperi ce este ea, ci \u015fi pentru a implica drumul cel mai scurt \u015fi mai sigur c\u0103tre un obiectiv; \u201cfolosirea teoriei nu se limiteaz\u0103 la explica\u0163ia ra\u0163ional\u0103 a fenomenelor, ci \u015fi la anticiparea lor; ea con\u0163ine elemente normative \u2013 poate s\u0103 recomande c\u0103i de urmat\u201d; sarcina teoriei e s\u0103 depisteze \u00een mul\u0163imea divers\u0103 de fapte unice care reprezint\u0103 experien\u0163a uman\u0103 pe acelea care sunt uniforme, asem\u0103n\u0103toare \u015fi tipice; datoria ei este s\u0103 transforme faptele experien\u0163ei \u00een simple ipostaze specifice, \u00een enun\u0163uri generale; s\u0103 depisteze dincolo de fapte legi generale, care determin\u0103 existen\u0163a \u015fi dezvoltarea faptelor. adev\u0103rurile \u015ftiin\u0163ei politice cu aplicabilitate intern\u0103 \u015fi extern\u0103, sunt adev\u0103rurile pe care angajarea ei moral\u0103 o oblig\u0103 pe teorie s\u0103 le comunice societ\u0103\u0163ii, chiar dac\u0103 societatea nu vrea mereu s\u0103 le asculte pe toate; sunt adev\u0103ruri despre putere, despre manifest\u0103rile ei, despre limitele puterii, despre implica\u0163iile \u015fi legile ei. Morgenthau strecoar\u0103 punctul de vedere al curentului realist \u00een teoria rela\u0163iilor interna\u0163ionale, realism care d\u0103 mult credit fenomenelor ce se produc \u00een jurul puterii. adev\u0103rul pe care \u00eel putem astfel surprinde este socialmente condi\u0163ionat; perspectiva \u00een care se plaseaz\u0103 observatorul (zice Morgenthau) determin\u0103 ceea ce poate fi \u00een\u0163eles \u015fi cum trebuie acel ceva \u00een\u0163eles. pozi\u0163ia observatorului \u00eei atribuie cercet\u0103torului \u015fi mentalit\u0103\u0163ii sale o coloratur\u0103 socialmente condi\u0163ionat\u0103. adev\u0103rul \u015ftiin\u0163ei politice este de aceea un adev\u0103r par\u0163ial. o teorie a rela\u0163iilor interna\u0163ionale evolueaz\u0103 pe liniamentele teoriei politice generale; dar \u00een manier\u0103 specific\u0103, determinat\u0103 de caracteristicile proprii ale societ\u0103\u0163ii interna\u0163ionale (diferite de rela\u0163iile interne). aborarea rela\u0163iilor interna\u0163ionale: abordarea specific\u0103 determinat\u0103 de caracterul special al rela\u0163iilor interna\u0163ionale. dup\u0103 Morgenthau, elementele ce trebuie luate \u00een considerare sunt. interesul na\u0163ional = elementul de c\u0103p\u0103t\u00e2i al realismului; definit \u00een termeni de putere. stabilitatea precar\u0103 a echilibrului de putere pe plan interna\u0163ional; mecanisme pentru a men\u0163ine pace (the balance of power). precaritatea moralei interna\u0163ionale \u2013 o declara\u0163ie de r\u0103zboi e o ac\u0163iune moral\u0103 \u00eentr-o \u00eenfruntare imoral\u0103. caracterul descentralizat al dreptului interna\u0163ional \u2013 nu exist\u0103 un for suficient de autoritar \u015fi puternic pentru a putea impune pe plan interna\u0163ional legea interna\u0163ional\u0103. caracterul \u00een\u015fel\u0103tor al ideologiilor, derutant chiar; acestea se strecoar\u0103 \u00een decizia politic\u0103 a oamenilor, mai ales \u00een statele cu guvernare autoritar\u0103 (eg: URSS). contradic\u0163iile interne ale organiza\u0163iei interna\u0163ionale (ONU) \u2013 e dificil procesul de luare a deciziilor \u015fi executare de decizii la nivel interna\u0163ional. controlul democratic asupra politicii externe pentru cp \u00een sec XIX \u015fi \u00eenainte au existat reprezentan\u0163i personali ai monarhului; diploma\u0163ia nu era public\u0103, ci secret\u0103. R\u0103zboiul. elementele de lucru c\u00e2nd ne apropiem de teoria rela\u0163iilor interna\u0163ionale. teoria rela\u0163iilor interna\u0163ionale trebuie s\u0103 \u0163in\u0103 cont de toate acestea, adopt\u00e2nd abord\u0103ri adaptate caracterului aparte al rela\u0163iilor interna\u0163ionale, al societ\u0103\u0163ii interna\u0163ionale, proced\u00e2nd \u00een termenii unor principii generale. Domeniul teoriei rela\u0163iilor interna\u0163ionale. se afl\u0103 \u00een c\u0103ut\u0103rile lui: unii se \u00eentreab\u0103 chiar dac\u0103 acest domeniu poate fi numit \u015ftiin\u0163\u0103; chiar dac\u0103 exist\u0103 semne de \u00eentrebare, se remarc\u0103 existen\u0163a unor c\u0103i indiscutabile pe care rela\u0163iile interna\u0163ionale pot fi abordate \u00een mod \u015ftiin\u0163ific cu rezultate utile. pentru a fi \u015ftiin\u0163ific, un demers trebuie s\u0103 aib\u0103 c\u00e2teva caracteristici. s\u0103 fie ra\u0163ional \u015fi conform regulilor g\u00e2ndirii logice. s\u0103 abordeze faptele empirice: s\u0103 fie controlabil de criterii perceptibile sim\u0163urilor, \u00een care privin\u0163\u0103 \u015ftiin\u0163a se diferen\u0163iaz\u0103 de filozofie (aceasta interes\u00e2ndu-se de idei, care nu pot fi confirmare sau infirmate de testul empiric). pentru a interpreta afirma\u0163ii cu preten\u0163ia de \u015ftiin\u0163ificitate, fiecare savant \u00ee\u015fi are setul s\u0103u de valori, care \u00eel ajut\u0103 s\u0103 aleag\u0103 fenomenele pentru studiu \u2013 iat\u0103 subiectivitatea, \u00een alegerea subiectului. dar \u00een decursul investiga\u0163iei, omul de \u015ftiin\u0163\u0103 las\u0103 la o parte propriile valori \u015fi trateaz\u0103 datele care la are la m\u00e2n\u0103 obiectiv: poate fi obiectiv \u00een diferite grade. omul e condus de propriile valori, op\u0163iuni, preferin\u0163e, a\u015fadar e subiectiv. savantul poate fi u\u015for mistificat\/derutat de propriile sale valori; pentru a vedea doar ce vrei s\u0103 vezi. se spune c\u0103 fiecare genera\u0163ie \u00ee\u015fi scrie propria sa interpretare a istoriei \u2013 istoria nu e definitiv\u0103. nu po\u0163i (cu o abordare \u00een care vezi doar ce vrei s\u0103 vezi \u00een realitatea cercetat\u0103) controla mediul social; \u015ftiin\u0163a trebuie s\u0103 ajute omul s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 lumea pentru a o putea controla, s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 pozi\u0163ia \u00een lume doar printr-o tratare obiectiv\u0103 a realit\u0103\u0163ii, pe cale \u015ftiin\u0163ific\u0103. caracterul \u015ftiin\u0163ific al unui demers e dat \u015fi de capacitatea investigatorului de a stabili o leg\u0103tur\u0103 realist\u0103 cu obiectul investigat: \u015ftiin\u0163a s\u0103 fie \u015fi ra\u0163ional\u0103 \u015fi empiric\u0103. nu ajunge s\u0103 descrie faptele, ci trebuie s\u0103 le explice \u2013 prin construirea de teorii (enun\u0163uri generale, abstracte, care formuleaz\u0103 legi, dup\u0103 care se comport\u0103 fenomenele empirice; dac\u0103 teoria este corect\u0103, ea trebuie s\u0103 fie verificat\u0103 f\u0103r\u0103 excep\u0163ie de orice test \u2013 A.F.Organski \u2013 \u201cWorld Politics\u201d). rela\u0163iile interna\u0163ionale apar\u0163in \u015ftiin\u0163ei politice, pentru c\u0103 na\u0163iunea e \u00een primul r\u00e2nd o realitate politic\u0103 \u015fi studiul rela\u0163iilor interna\u0163ionale abordeaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd, chiar dac\u0103 nu numai, rela\u0163iile politice \u00eentre na\u0163iuni, unde e vorba de diploma\u0163ie, lupte pentru putere, r\u0103zboi; \u015ftiin\u0163a politic\u0103 nu furnizeaz\u0103 toate conceptele necesare \u00een\u0163elegerii depline a rela\u0163iilor dintre na\u0163iunile moderne. teoria rela\u0163iilor interna\u0163ionale studiaz\u0103 mecanismele raporturilor \u00eentre comunit\u0103\u0163ile umane, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 contribuie la \u00een\u0163elegerea lumii \u00een care tr\u0103im, de\u015fi e greu \u015fi suntem departe de a \u00een\u0163elege determina\u0163iile comportamentului uman. pentru o \u00een\u0163elegere mai profund\u0103 a determina\u0163iilor comportamentului uman ne putem apropia complet\u00e2ndu-ne cunoa\u015fterea printr-o abordare obiectiv\u0103. teoria rela\u0163iilor interna\u0163ionale e un domeniu ce poate fi izolat de alte \u015ftiin\u0163e umane (psihologie, sociologie). rela\u0163iile interna\u0163ionale au loc \u00eentr-un mediu care \u00ee\u015fi are propria coeren\u0163\u0103 \u015fi unicitate \u015fi reguli ale jocului; care sunt diferite de regulile politicii interne \u015fi propria sa perspectiv\u0103 \u2013 domeniul e abordat \u015fi tratat ca o disciplin\u0103 autonom\u0103. rela\u0163iile interna\u0163ionale devenind tot mai mult condi\u0163ia vie\u0163ii noastre \u00een lumea contemporan\u0103. exist\u0103 diferite tipuri de interes. primul e interesul na\u0163ional \u2013 exist\u0103 \u00eenc\u0103 controverse \u00een jurul \u00eentreb\u0103rii dac\u0103 interesul na\u0163ional e obiectiv sau nu. cei care \u00eel socotesc obiectiv consider\u0103 de obicei c\u0103 este permanent, neschimb\u0103tor \u015fi legat de putere; cei care \u00eel cred subiectiv afirm\u0103 c\u0103 interesul na\u0163ional opereaz\u0103 incorpor\u00e2nd \u015fi alte elemente dec\u00e2t puterea \u2013 ace\u015fti sus\u0163in\u0103tori ai structurii mai complexe a interesului na\u0163ional citeaz\u0103 \u00een sprijinul ideilor lor conflictele de interese \u00eentre grupuri \u015fi persoane din interiorul societ\u0103\u0163ii ce joac\u0103 un rol \u00een rela\u0163iile interna\u0163ionale. interesul na\u0163ional \u015fi conflictele de interese \u2013 \u00eentre cele 2 aspecte exist\u0103 o str\u00e2ns\u0103 interdependen\u0163\u0103. scopul interesului na\u0163ional: satisfacerea nevoilor na\u0163ionale, din acest punct de vedere fiind obiectiv. exist\u0103 tot at\u00e2tea interese na\u0163ionale c\u00e2te nevoi na\u0163ionale exist\u0103 (!!!). supravie\u0163uirea unit\u0103\u0163ii politice. men\u0163inerea na\u0163iunii \u00een elementele sale fundamentale \u2013 integritatea teritorial\u0103, a institu\u0163iilor politice, a culturii na\u0163ionale. eg: de ce a intrat Rom\u00e2nia \u00een IWW \u2013 pentru des\u0103v\u00e2r\u015firea unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale; ea r\u0103m\u00e2ne \u00een r\u0103zboi p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd era \u00een interesul s\u0103u na\u0163ional \u2013 vezi pacea de la Bucure\u015fti-Buftea; aici, interesul na\u0163ional a fost obiectiv, pentru c\u0103 dac\u0103 Rom\u00e2nia continua lupta cum le-au cerut alia\u0163ii s-ar fi ajuns la dispari\u0163ia elementelor componente fundamentale ale na\u0163iunii: integritate teritorial\u0103, institu\u0163ii politice, cultur\u0103 na\u0163ional\u0103.<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Defini\u0163ia apar\u0163ine unui specialist, P.D.Marchant \u2013 \u201cInternational Relations as an Autonomous Discipline\u201d, \u00een volumul International Politics and Foreign Politics, elementul de repeti\u0163ie arat\u0103 c\u0103 teoria se aplic\u0103 la toate statele, cu timpul, o teorie fundamental\u0103, adev\u0103rat\u0103 \u00ee\u015fi reduce afirma\u0163iile ca num\u0103r, dar le amplific\u0103 \u00een generalitate; chiar dac\u0103 nu se poate ajunge \u00een \u015ftiin\u0163ele sociale […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89431"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=89431"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89431\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=89431"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=89431"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=89431"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}