{"id":89268,"date":"2018-02-17T22:43:00","date_gmt":"2018-02-17T22:43:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:33:03","modified_gmt":"2023-01-06T20:33:03","slug":"autismul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/17\/autismul\/","title":{"rendered":"AUTISMUL"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n

\n
\n
<\/div>\n
AUTISMUL<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Joseph Piven, <\/span>Universitatea North Carolina, Carolina de Nord, SUA<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
Con\u0163inut<\/span><\/b>:<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span>Introducere<\/span><\/i><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span>Defini\u0163ia Autismului \u015fi St\u0103rile \u00ce<\/span>nrudite<\/span><\/i><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span>Predominan\u0163a Autismului<\/span><\/i><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span>Teorii Neuropsihologice \u015fi Caracteristici<\/span><\/i><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span>Baza Biologic\u0103 a Autismului<\/span><\/i><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span>Tratarea persoanelor autiste<\/span><\/i><\/div>\n
<\/div>\n
 <\/span><\/i><\/div>\n
<\/div>\n
Autismul este o boal\u0103 caracterizat\u0103 de sc\u0103derea capacit\u0103\u0163ii de a interac\u0163iona pe plan social \u015fi de a comunica, de comportament stereotip \u015fi repetitiv cu simptome ce se manifest\u0103 de obicei \u00eenaintea v\u00e2rstei de 3 ani. Aproximativ 75% din indivizii afecta\u0163i manifest\u0103 \u015fi handicap mintal.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n<\/div>\n<\/h3>\n

 <\/span><\/h1>\n

Introducere<\/span><\/h1>\n

\n
\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
         \u00ce<\/span>n 1943 doctorul Leo Kanner a descris pentru prima dat\u0103 11 copii care s-au prezentat la clinica sa cu o combina\u0163ie de grave deficite de vorbire marcate de anormalit\u0103\u0163i \u00een interac\u0163iunea social\u0103 \u015fi o \u00eenclina\u0163ie spre comportamente stereotipe, repetitive \u015fi ritualisitce. Ace\u015fti 11 copii au fost primii copii diagnostica\u0163i cu autism infantil. De\u015fi denumirea ini\u0163ial\u0103 a eviden\u0163iat c\u0103 autismul infantil e observat \u00een copil\u0103rie \u015fi documentele descriu comportamentul autist la copii, acum este clar c\u0103 autismul e v\u0103zut ca o boal\u0103 pe tot parcursul vie\u0163ii a c\u0103rei tip \u015fi severitate se modific\u0103 \u00een timp odat\u0103 cu dezvoltarea individului.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
Defini\u0163ia Autismului \u015fi St\u0103rile \u00ce<\/span>nrudite<\/span><\/b><\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
         Autismul este un sindrom comportamental definit de un curs caracteristic \u015fi de apari\u0163ia simultan\u0103 a unor purt\u0103ri particulare \u00een trei mari domenii. \u00ce<\/span>n acest moment, cea mai utilizat\u0103 defini\u0163ie a autismului este cea publicat\u0103 \u00een 1944 de c\u0103tre Asocia\u0163ia Psihiatric\u0103 American\u0103 \u00een Manualul de diagnostice \u015fi statistice al bolilor mintale            (Diagnostic and Statistic Manual of Mental Disorder)- <\/i>DSM-IV<\/b>. Pentru a se stabili un diagnostic de autism, aceast\u0103 defini\u0163ie presupune ca individul s\u0103 manifeste:<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
(1)     <\/span><\/span>o sc\u0103dere \u00een interac\u0163iunea social\u0103 ( manifestat\u0103 de cel pu\u0163in dou\u0103 articole din A.1 \u00een Tabelul 1<\/b>);<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
(2)     <\/span><\/span>o sc\u0103dere \u00een comunicare ( manifestat\u0103 de cel pu\u0163in un articol din A.2 \u00een Tabelul 1<\/b>);<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
(3)     <\/span><\/span>un comportament, interese \u015fi activit\u0103\u0163i restrictive, repetitive \u015fi stereotipe                 (manifestate de cel pu\u0163in un articol din A.3 \u00een Tabelul 1<\/b>);<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
(4)     <\/span><\/span>simptomele ap\u0103rute \u00eenaintea v\u00e2rstei de 3 ani.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
         De multe ori anormalit\u0103\u0163ile comportamentale sunt observabile de la cele mai fragede v\u00e2rste. Totu\u015fi, \u00eentr-un mic num\u0103r de cazuri exist\u0103 o perioad\u0103 de dezvoltare normal\u0103 urmat\u0103 de o regresie \u015fi de manifestarea simptomelor autiste. \u00ce<\/span>n general, simptomele se schimb\u0103 odat\u0103 cu dezvoltarea \u015fi se pot \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i considerabil. Un mic segment de indivizi manifest\u0103 o \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163ire \u00een timp a comportamentului ritualistic-repetitiv.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
         De la prima descriere a autismului f\u0103cut\u0103 de Kanner,  au fost observate alte boli care sunt similare cu autismul dar difer\u0103 \u00een prezentare. \u00ce<\/span>mpreun\u0103 cu autismul, aceste boli ( sindromul Rett, sindromul Asperger, dezvoltare pervaziva, \u201cchildhood disintegrative disorder\u201d etc) sunt categorizate sub numele de boli pervazive de dezvoltare ( PDD \u2013 pervasive developmental disorders).<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
         Dintre acestea, probabil cel mai cunoscut sindrom este Asperger. Aceast\u0103 boal\u0103 este uneori greu de deosebit fa\u0163\u0103 de autism la indivizii care au un nivel normal de inteligen\u0163\u0103, validitatea acestor diferen\u0163e este dezb\u0103tut\u0103 \u00een prezent de c\u0103tre cercet\u0103tori si doctori. Defini\u0163ia dat\u0103 de DSM-IV specific\u0103 faptul c\u0103 in cazul sindromului Asperger, pe l\u00e2ng\u0103 inteligen\u0163a normal\u0103,  impedimente \u00een interac\u0163iunile sociale, comportament stereotip \u015fi repetitiv , indivizii ar trebui sa nu aib\u0103 nici o \u00eent\u00e2rziere \u00een dezvoltarea limbajului ( de exemplu  copiii spun cuvinte p\u00e2n\u0103 la 2 ani \u015fi fraze p\u00e2n\u0103 la 3 ani ). Se pune diagnosticul unei boli pervazive de dezvoltare \u00een cazul \u00een care individul are deficite \u00een toate domeniile tipice pentru indivizii auti\u015fti.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
         Ultimele dou\u0103 boli care fac parte din categoria PDD, \u201cchildhood disintegrative disorder\u201d si sindromul Rett sunt mult mai pu\u0163in \u00eent\u00e2lnite dec\u00e2t cel\u0103lalte trei boli din aceast\u0103 categorie.  \u201cChildhood disintegrative disorder\u201d este diagnosticat la copii de 2 sau mai mul\u0163i ani de dezvoltare aparent normal\u0103 \u015fi care au o regresie marcant\u0103 \u015fi ulterior manifest\u0103 comportamentul asociat autismului. \u00cen cazul copiiilor cu aceast\u0103 boal\u0103 este foarte important s\u0103 se exclud\u0103 orice alt\u0103 boal\u0103 care poate fi identificat\u0103 ( de exemplu \u201cmetachromatic leucodystrophy\u201d) \u015fi care ar putea fi cauza simpotmelor manifestate.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
         Diagnosticarea sindromului Rett se face c\u00e2nd la copiii de 5 luni cu o dezvoltare normal\u0103 apar mi\u015fc\u0103ri stereotipe ale m\u00e2inilor, o slab\u0103 coordonare, limbaj \u00eengreunat \u015fi \u00eencetarea cre\u015fterii capului. \u00cen cazul auti\u015ftilor se manifest\u0103 o continu\u0103 dezvoltare a \u00eendem\u00e2n\u0103rilor si diminuarea \u00een timp a unor caracteristic anormale dar la indivizii diagnostica\u0163i cu \u201cchildhood disintegrative disorder\u201d \u015fi sindromul Rett ele se \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163esc \u00een timp.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
         \u00cen timp ce defini\u0163ia autismului e limitat\u0103 la tr\u0103s\u0103turile prezentate \u00een Tabelul 1, <\/b>mai exist\u0103 un num\u0103r de alte tr\u0103s\u0103turi care descriu boala. Aproximativ 75% din indivizii cu autism au abilit\u0103\u0163i intelectuale \u00een zona retard\u0103rii mintale ( de exemplu un I.Q mai mic de 70 ). Prezen\u0163a unei retard\u0103ri mentale severe ( de exemplu un I.Q. mai mic de 35) deseori \u00eengreuneaz\u0103 diagnosticarea autismului datorit\u0103 num\u0103rului limitat de activit\u0103\u0163i\/comportamente \u015fi abilit\u0103\u0163i care sunt necesare \u00een observarea bolii. Pe l\u00e2n\u0103 dificult\u0103\u0163ile \u00een interpretarea rezultatelor testului de I.Q, se adaug\u0103 \u015fi faptul c\u0103 indivizii auti\u015fti  demonstreaz\u0103 frecvent un model de abilit\u0103\u0163i \u00eempr\u0103\u015ftiate pe parcursul unor teste standradizate ( de exemplu: o discrepan\u0163\u0103 \u00eentre I.Q-ul verbal \u015fi cel nonverbal) sau un limbaj limitat ori chiar lipsa lui definitv\u0103. De\u015fi un num\u0103r de studii au demonstrat punctele tari ( de ex: decodarea) \u015fi sl\u0103biciunile caracterisitice ( \u00een\u0163elegere, g\u00e2ndire abstract\u0103 ) totu\u015fi nu exist\u0103 nici un tipar care s\u0103 poat\u0103 fi observat la to\u0163i indivizii auti\u015fti \u015fi nici deficite neuropsihologice.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
         Pe l\u00e2ng\u0103 retardarea mintal\u0103, autismul apare \u00een conjunctur\u0103 cu alte dificult\u0103\u0163i \u00een comportament cum ar fi hiperactivitate \u015fi agresivitate c\u0103tre propria persoana sau c\u0103tre cei din jur la un nivel at\u00e2t de ridicat \u00eenc\u00e2t necesit\u0103 interven\u0163i adi\u0163ionale celor menite s\u0103 lupte cu boala propriu-zisa.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
Tabelul 1 <\/span><\/u><\/b> Criterii pentru diagnosticarea autismului (DSM-IV)                                                            .<\/span><\/u><\/div>\n
<\/div>\n
A.     <\/span><\/span>Un total de 6 ( sau mai multe) articole de la (1), (2) sau (3) cu cel pu\u0163in doua de la (1) si c\u00e2te unul   de la (2) si (3):<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
(1)   <\/span><\/span>impedimente \u00een interac\u0163iunea social\u0103, manifestate sub forma a cel pu\u0163in dou\u0103 din urm\u0103toarele:<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
(a)     <\/span><\/span>impedimente marcante \u00een utilizarea unor comportamente nonverbale cum ar fi privitul ochi \u00een  ochi, expresiile faciale, pozi\u0163iile corpului<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
(b)    <\/span><\/span>e\u015fecul \u00een dezvoltarea unor rela\u0163ii caracteristice nivelului de dezvoltare<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
(c)     <\/span><\/span>lipsa dorin\u0163ei de a imp\u0103rta\u015fi pl\u0103cere, interese sau realizari cu alte persoane( de exemplu nu sunt ar\u0103tate sau aduse obiectele de inters de c\u0103tre pesoanele autiste )<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
(d)    <\/span><\/span>lipsa reciprocit\u0103\u0163ii sociale sau emo\u0163ionale<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
(2)   <\/span><\/span>imedimente in comunicare, manifestate sub forma a cel pu\u0163in unuia dintre urm\u0103toarele:<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
(a)    <\/span><\/span>\u00eent\u00e2rzierea sau lipsa total\u0103 a limajului verbal ( f\u0103r\u0103 a fi \u00eensotit\u0103 de \u00eencercarea de a compensa aceast\u0103 lips\u0103 prin moduri alternative de comunicare cum ar fi gesturile sau mimarea)<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
(b)   <\/span><\/span>la indivizii cu un limbaj potrivit apare un imepdiment \u00een abilitatea de a ini\u0163ia sau sus\u0163ine o conversa\u0163ie cu ceilal\u0163i<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
(c)    <\/span><\/span>limbaj stereotip \u015fi repetitiv sau limbaj idiosincratic<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
(d)   <\/span><\/span>lipsa jocului variat \u015fi spontan sau a jocului social imitativ potrivit v\u0103rstei<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
(3)   <\/span><\/span>comportamente, interese \u015fi activita\u0163i reduse, repetitive \u015fi stereotipe, manifestate sub forma a cel pu\u0163in unuia din urm\u0103toarele:<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
(a)     <\/span><\/span>interes redus \u015fi anormal \u00een intensitate sau concentrare<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
(b)    <\/span><\/span>aderen\u0163a aparent inflexibil\u0103 pentru un ritual specific \u015fi nefunc\u0163ional<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
(c)     <\/span><\/span>maniere stereotipe sau repetitive ( de exemplu: f\u00e2lf\u00e2irea sau r\u0103sucirea m\u00e2inii sau a degetului, sau mi\u015fcari complexe ale \u00eentregului corp)<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
(d)    <\/span><\/span>preocup\u0103ri insistente pentru p\u0103r\u0163i ale obiectelor<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
B.     <\/span><\/span>\u00eentarzieri  sau func\u0163ion\u0103ri anormale \u00eentr-unul din urm\u0103toarele domenii:<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
(1)   <\/span><\/span>interac\u0163iune social\u0103<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
(2)   <\/span><\/span>limbaj asem\u0103n\u0103tor cu cel din comunicarea social\u0103<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
(3)   <\/span><\/span>joc simbolic sau imaginativ<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
                                                                                                                                                                 .<\/span><\/u>                                                                                                                                                              <\/span><\/b><\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n<\/div>\n<\/h3>\n

Predominan\u0163a Autismului<\/span><\/h1>\n

\n
\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
         O estima\u0163ie moderat\u0103 a predomina\u0163iei autismului este de aproximativ 4-5\/10 000 indivizi. Totu\u015fi, estim\u0103rile recente urc\u0103 p\u00e2n\u0103  la 10\/10 000. Dac\u0103 ar fi sa facem o compara\u0163ie, cea de-a doua rat\u0103,de 10\/10 000, este  aproximativ egal\u0103 cu rata de na\u015fteri a indivizilor cu sindromul Down, cea mai cunoscut\u0103 boal\u0103 cromozomial\u0103 \u015fi cauza cea mai des \u00eent\u00e2lnit\u0103 cauz\u0103 a retard\u0103rii mentale. Diferen\u0163a dintre ratele de predominan\u0163\u0103 din diferite studii este cauzat\u0103 \u00een mare parte de faptul c\u0103, de-a lungul timpului, criteriile de diagnosticare s-au schimbat de la primele descrieri ale lui Kanner iar cel curent este mai larg dec\u00e2t criteriul anterior utilizat. Odat\u0103 ce s-a n\u0103scut un copil autist, riscul de a  se na\u015fte un alt copil  autist variaz\u0103 \u00eentre 3 p\u00e2na la 7%.  <\/span>Autismul apare de 4 sau 5 ori mai des la b\u0103rba\u0163i dec\u00e2t la femei.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n<\/div>\n<\/h3>\n

Teorii Neuropsihologice \u015fi Caracteristici<\/span><\/h2>\n

\n
\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
         Studiile neuropsihologice, pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 se concentreaz\u0103 asupra tr\u0103s\u0103turilor autismului, au \u015fi o alt\u0103 \u0163int\u0103, aceea de a descoperi deficitul sau deficitele cognitive fundamentale ce se afl\u0103 \u00een spatele anormalit\u0103\u0163ilor comportamentale observate \u00een cazul acestei boli.Trei dintre cele mai importante teorii presupun c\u0103 exist\u0103 deficite cognitive fundamentale \u00een func\u0163iile executive,coeren\u0163a central\u0103 \u015fi elaborarea unei teorii, p\u0103reri.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
         <\/span>\u201cFunctii executive\u201d este un termen care acoper\u0103 o larg\u0103 zon\u0103 de procese cognitive superioare cum ar fi capacitatea de a se libera de context, inhibarea unor r\u0103spunsuri nepotrivite, planificarea, \u00eendeplinirea unei sarcini, schimbarea sarcinilor \u015fi monitorizarea lor. Pentru examinarea acestor procese s-au creat ni\u015fte teste neuropsihologice cum ar fi Turnurile din Hanoi si Sortarea Wisconson a c\u0103r\u0163ilor de joc care au scos la iveal\u0103 functii executive anormale \u00een autism. \u00cen particuar, deficitul \u00een capacitatea de a trece de la o sarcina la alta este considerat paralel cu acel comportament ritualistic-repetitiv observat \u00een autism \u015fi reprezint\u0103 caracteristica definitorie a acestei boli.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
         O a doua teorie neuropsihologic\u0103 despre autism afirm\u0103 c\u0103 persoanele autiste au o slab\u0103 coeren\u0163\u0103 central\u0103. Ca dovad\u0103 \u00een sus\u0163inearea acestei teorii este faptul c\u0103 auti\u015ftii nu pot deosebi tipare, modele sau stimuli \u00eentr-un context cu \u00een\u0163eles, spre deosebire de o persoan\u0103 care nu sufer\u0103 de aceast\u0103 boal\u0103.  Acest deficit poate \u00eensemna limitare \u00een procesarea unor evenimente sau stimuli importan\u0163i dar poate sevi la cre\u015fterea performan\u0163ei unui individ autist de a procesa stimuli \u00eent\u00e2mpl\u0103tori, observa\u0163ie ce a fost f\u0103cut\u0103 \u00een mai multe studii. De exemplu, \u00eentr-un studiu, indivizii auti\u015fti au dovedit c\u0103 au o capacitate relativ dezvoltat\u0103 \u00een a-\u015fi aminti cuvinte \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, f\u0103r\u0103 sens dar au avut rezultate proaste \u00een a-\u015fi aminti propozi\u0163ii cu \u00eenteles.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
         O a treia ipotez\u0103 sugereaz\u0103 c\u0103 indivizii auti\u015fti au un deficit \u00een a crea o p\u0103rere despre sine sau o teorie despre starea mental\u0103 intern\u0103 a celorlal\u0163i, cum ar fi dorin\u0163ele \u015fi credin\u0163ele lor. Acest deficit este observabil atunci c\u00e2nd unui individ autist i se cere s\u0103 prevad\u0103 comportamentul unei alte persoane dup\u0103 ce s-a luat \u00een considerare posibilitatea c\u0103 informa\u0163ia dat\u0103 acelei persoane poate fi fals\u0103 sau c\u0103 individul ar putea avea o opinie gre\u015fit\u0103. Un astfel de exemplu este ilustrat de nereu\u015fita copiiilor auti\u015fti \u00een urm\u0103torul test: subiectului i se cere s\u0103 prevad\u0103 dac\u0103 o persoan\u0103 ar mai c\u0103uta un anumit obiect care a fost mutat de la locul sau original ( din punctul A \u00een punctul B) \u00een timpul c\u00e2t persoana a fost afar\u0103 din \u00eenc\u0103pere. Copilul  autist nu e capabil s\u0103 ia \u00een considerare faptul c\u0103 persoana respectiv\u0103 nu poate sti c\u0103 obiectul a fost mutat ( din punctul A \u00een punctul B) \u00eentruc\u00e2t era absent\u0103 la aceast\u0103 mutare. El va r\u0103spunde c\u0103 persoana va c\u0103uta obiectul \u00een noua loca\u0163ie ( punctul B).<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
         De\u015fi toate aceste trei teorii (deficit \u00een func\u0163iile executive, coeren\u0163\u0103 central\u0103 slab\u0103, deficit \u00een formularea unei opinii) au \u00eencercat s\u0103 explice caracteristicele comportamentale \u015fi cognitive ale autismului, nu exist\u0103 un model unic care s\u0103 poat\u0103 explica toate caractersiticele tuturor indivizilor. De exemplu chiar dac\u0103 teoria deficitului \u00een crearea unei opinii explic\u0103 deficitul social observat \u00een autism, ea nu explic\u0103 suficient comportamentul ritualistic-repetitiv sau retardarea mental\u0103 care e prezent\u0103 p\u00e2na la 70% din cazuri.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n<\/div>\n<\/h3>\n

Baza Biologic\u0103 a Autismului<\/span><\/h2>\n

\n
\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
         <\/span><\/b>Studiile recente demonstreaz\u0103 ca autismul are o baz\u0103 biologic\u0103 dar nu s-au determinat \u00eenc\u0103 mechanismele patogenice.La fel ca orice alta boala comportamental\u0103, autismul este foarte probabil rezultatul final al diferitelor cauze si c\u0103i biologice. Cea mai bun\u0103 dovad\u0103 este faptul c\u0103 10% din indivizii auti\u015fti au totodata \u015fi o stare medical\u0103 fragil\u0103 ( de exmplu: sindromul X, scleroz\u0103, \u201ccongenital rubella\u201d ) despre care se crede ca le-a  cauzat simpotemele autiste. La ceilal\u0163i 90% indivizi unde nu apare nici o alt\u0103 boal\u0103, s-a descoperit c\u0103 factorul genetic are o mare importan\u0163\u0103. Dovada aestei afrima\u0163ii provine din studiul familiilor \u015fi a gemenilor. Studiul familiilor a demonstrat c\u0103 de\u015fi riscul apari\u0163iei autismului ( adic\u0103 de a avea un al doilea copil autist) este de doar 2-5%, aceast\u0103 rat\u0103 este de 100 de ori mai mare dec\u00e2t rata apari\u0163iei autismului la restul popula\u0163iei. Studiul gemenilor a demonstrat c\u0103 autismului care apare la ambii membri ai unei perechi identice de gemeni ( adic\u0103 gemenii monozigo\u0163i care au 100% acela\u015fi material genetic) are o rat\u0103 mai mare ( peste 60% ) dec\u00e2t cea de 3-5% a autismului care apare la ambii membri ai unei perechi de gemeni ( adic\u0103 la gemenii dizigo\u0163i care au doar 50% acela\u015fi material genetic). Concluzia acestor studii este c\u0103 autismul e o boal\u0103 genetic\u0103 \u015fi e rezultatul interac\u0163iunii a mai multor gene. Studii genetice au \u00eencercat s\u0103 descopere gena sau genele care sunt responsabile pentru cauzarea autismului \u00een majoritatea cazurilor dar de\u015fi unele zone ale genomului uman sunt considerate ca loc de dezvoltare pentru gene defecte, \u00eenc\u0103 nu s-a identificat nici o gen\u0103 care s\u0103 joace un rol \u00een cauzarea autismului.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
         Faptul ca autismul e consierat o boal\u0103 genetic\u0103 pare greu de crezut pentru c\u0103 rare ori se poate observa o familie cu mai mult de un membru autist. Totu\u015fi,  un astfel de criteriu poate duce la concluzii gre\u015fite din mai multe motive. \u00cen primul r\u00e2nd, comparat cu alte boli care  se cred c\u0103 se mo\u015ftenesc( diabet, hipertensiune) autismul este foarte neobi\u015fnuit. \u00cen al doilea r\u00e2nd, foarte pu\u0163ini dintre indivizii auti\u015fti se c\u0103s\u0103toresc  \u015fi au copii, elimin\u00e2nd astfel unul dintre cele mai obi\u015fnuite moduri de transmitere ( adic\u0103 de la un p\u0103rinte afectat la copil) \u015fi \u00een mod sigur sc\u0103z\u00e2nd num\u0103rul familiilor cu mai mult de un membru autist. \u00cen  sf\u00e2r\u015fit, se pare c\u0103 familiile care au deja un copil autist, \u00een general \u00ee\u015fi limiteaz\u0103 planurile de a avea al\u0163i copii.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
         Cu toate c\u0103 pu\u0163ini dintre indivizii auti\u015fti au o condi\u0163ie medical\u0103 slab\u0103, majoritatea nu au nici o anormalitate fizic\u0103 evident\u0103. \u00cen unele studii totu\u015fi, s-a descoperit c\u0103 p\u00e2n\u0103 la 25% dintre indivizii auti\u015fti au suferit de le\u015finuri sau au macrocefalie. Macrocefalia nu cauzeaz\u0103 simptomele autismului dar e considerat ca f\u0103c\u00e2nd parte din mecanismul cerebral ce cauzeaz\u0103 autismul.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
         \u00cen urma c\u00e2torva studii neuropatologice realizate postmortem s-a observat o proast\u0103 dezvoltare a structurilor \u00een mai multe zone distincte ale creierului. \u00cen sistemul limbic, anormal de mic, au fost detectate celule dens \u00eempachetate pe c\u00e2nd \u00een cerebel exista o descre\u015ftere a num\u0103rului de celule Purkinje. S-a observat \u015fi o cre\u015ftere substan\u0163ial\u0103 a creierului dar numai \u00een anumite regiuni ( ca de exemplu lobul temporal, parietal si nucleii). \u00cen contrast cu aceasta, corpul callos, o conduct\u0103 fibroas\u0103 care leag\u0103 cele dou\u0103 emisfere ale creierului, a sc\u0103zut \u00een m\u0103rime \u00een partea de mijloc \u015fi posterioar\u0103 a sa. Cre\u015fterea creierului la indivizii auti\u015fti sugereaz\u0103 existen\u0163a unei anormalit\u0103\u0163i  \u00een dezvoltarea creierului ( se produc prea multe celule nervoase, nu se elimin\u0103 destul \u0163esut nervos prin procesul normal de eliminare a \u0163esutului nervos \u00een perioada de dezvoltare sau exist\u0103 o supracre\u015ftere a \u0163esutului nonneuronal).<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
         Modul \u00een care sunt distribuite anormalit\u0103\u0163ile \u00een creierul individului autist, mod rezultat din studiul posmortem, este asem\u0103n\u0103tor cu teoriile neuropsihologice care sugereaz\u0103 c\u0103 anormalit\u0103\u0163ile creierului autist nu pot fi localizate doar intr-o singur\u0103 structur\u0103 a acestuia. Unele anormalit\u0103\u0163i sunt asem\u0103n\u0103toare cu cele care apar la un adult in cazul unei congestii cerebrale, de exemplu, deci nu par a \u00ee\u015fi avea locul intr-o boal\u0103 despre care se crede c\u0103 e rezultatul unei anomali timpurii \u00een dezvoltarea creierului. Astfel c\u0103 o singur\u0103 anomalie timpurie aparut\u0103 \u00een procesul de dezvoltare al creierului \u00een autism poate afecta mai multe strucutiri \u015fi zone ale acestuia.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
         Alte studii ale bazei biologice a autismului au ar\u0103tat c\u0103 exist\u0103 anormalit\u0103\u0163i \u00een unele substan\u0163e chimice g\u0103site \u00een creier. Cea mai important\u0103 descoperire \u00een autism din ultimii 25 de ani a fost serotonina descoperit\u0103 la  o treime din indivizii auti\u015fti. Aceasta anormalitate \u00een nivelul serotoninei din s\u00e2nge este considerat a fi o indica\u0163ie c\u0103tre func\u0163ionarea sistemului de serotonin\u0103 din creier \u015fi sugereaz\u0103 o anormalitate \u00een metabolismul central de serotonin\u0103. Faptul c\u0103 unii indivizi auti\u015fti arat\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri \u00een comportament \u00een urma administr\u0103rii unor medicamente care inhib\u0103 serotonina demonstreaz\u0103 posibilitatea ca serotonina s\u0103 aib\u0103 un rol important \u00een patogeneza autismului. Alte studii mai recente s-au \u00eendreptat spre defecte imunologice care ar putea fi prezente la indivizii auti\u015fti. Dac\u0103 aceste defecte sunt descoperite, \u00eempreun\u0103 cu anomaliile substan\u0163elor chimice din creier ( de ex serotonina) pot avea un rol important \u00een dezvoltarea anormal\u0103 a creierului autist.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n<\/div>\n<\/h3>\n

Tratarea persoanelor autiste<\/span><\/h2>\n

\n
\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
         <\/span><\/b>Noile cercet\u0103ri arat\u0103 c\u0103 o interven\u0163ie facut\u0103 devreme \u00een modul de comportare al pacientului poate avea un rol important \u00een tratamentul autismului. Se \u00eencerarc\u0103 s\u0103 se descopere care aspecte ale trat\u0103rii timpurii a comportamentului  sunt mai importante \u015fi care indivizi auti\u015fti ar putea beneficia cel mai bine de aceste interven\u0163ii. S-a \u00eencercat crearea unor dispozitive care s\u0103 poat\u0103 diagnostica din timp prezen\u0163a bolii. \u201cThe Checklist for Autism in Toddlers\u201d(CHAT) este un aparat utilizat de c\u0103tre medicii primari pentru detectarea autismului la copiii de 18 luni. \u201cThe Autism Diagnostic Interview\u201d(ADI) \u015fi algoritmul de diagnosticare ce \u00eel acompaniaz\u0103 pot stabili prezen\u0163a autismului la copiii \u00een v\u00e2rst\u0103 de 2 ani.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
         Pe l\u00e2ng\u0103 diagnosticarea din timp, un pas critic \u00een tratamentul unui copil autist este o evaluare ini\u0163ial\u0103 foarte minu\u0163ioas\u0103. Aceast\u0103 evaluare necist\u0103 prezen\u0163a unei echipe multidisciplinare de medici, incluz\u00e2nd un psiholog care s\u0103 testeze abilit\u0103\u0163ile intelectuale ( IQ ), un medic logoped care s\u0103 evalueze limbajul, un consultant \u00een educa\u0163ie care s\u0103 determine apitudinile de citire si comportament \u015fcolar, un psiholog sau psihiatru care s\u0103 decopere o poten\u0163ial\u0103 problem\u0103 de comportament.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
         De\u015fi nu exist\u0103 tratament pentru autism, tou\u015fi medicii au ajuns la un conses: un tratament adecvat are un imapct important asura bolii. \u0162inta tratamentului este: s\u0103 faciliteze dezvoltarea social\u0103 \u015fi a limbajului; s\u0103 scad\u0103 din problemele  comportamentale ( comportament ritualistic, agersivitate sau hiperactivitate); s\u0103 determine dezvoltarea unor aptitudini pentru func\u0163ionarea independent\u0103; s\u0103 ajute familiile s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 bolii. Interven\u0163iile comportamentale care se pare c\u0103 au avut rezultate difer\u0103 de la unele simple, cum ar fi antecedentele ( prevenirea unor schimb\u0103ri care sunt pe cale s\u0103 apar\u0103, pentru a limita traumele ce rezult\u0103 \u00een urma unei schimb\u0103ri abrupte ) p\u00e2na la \u00eencercarea de  a \u00eenv\u0103\u0163a pacientul comportamente alternative care s\u0103 le \u00eenlocuiasc\u0103 pe cele aberante existente ( s\u0103 dea m\u00e2na \u00eenloc s\u0103 ating\u0103 pe cineva \u00eentr-un mod nepotrivit aunci c\u00e2nd ii salut\u0103 ). Antrenamentul pentru aptitudinile sociale este destul de folositor pentru copii care deja pot vorbi, adolescen\u0163i \u015fi adul\u0163i cu autism. Rezultate importante s-au ob\u0163inut \u015fi \u00een \u00eencercarea de  a oferi \u015fi men\u0163ine un adult autist \u00eentr-un loc de munc\u0103 pl\u0103tit.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
         Se pare c\u0103 \u015fi anumite medicamente au un efect benefic \u00een problemele de comportament, cum ar fi  cele care inhib\u0103 serotonina; acestea descresc num\u0103rul comportamentelor repetitive, ritualistice \u015fi stereotipe precum \u015fi a agresivit\u0103\u0163ii. \u015ei alte medicamente au fost folositoare \u00een tratarea unor comportamente care nu sunt tr\u0103s\u0103turi definitorii ale bolii( stimulan\u0163i ai hiperactivit\u0103\u0163ii, , neuroleptice pentru agresivitate \u015fi antidepresive pentru schimb\u0103ri episodice de st\u0103ri, somn, pofta de m\u00e2ncare, nivel al energiei \u015fi grad de iratibilitate despre care se crede c\u0103 reflect\u0103 o boal\u0103 afectiv\u0103 ).<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/h3>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

AUTISMUL Joseph Piven, Universitatea North Carolina, Carolina de Nord, SUA Con\u0163inut: \u00b7        Introducere \u00b7        Defini\u0163ia Autismului \u015fi St\u0103rile \u00cenrudite \u00b7        Predominan\u0163a Autismului \u00b7        Teorii Neuropsihologice \u015fi Caracteristici \u00b7        Baza Biologic\u0103 a Autismului \u00b7        Tratarea persoanelor autiste   Autismul este o boal\u0103 caracterizat\u0103 de sc\u0103derea capacit\u0103\u0163ii de a interac\u0163iona pe plan social \u015fi de a comunica, de comportament stereotip \u015fi repetitiv cu simptome ce […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89268"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=89268"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89268\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=89268"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=89268"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=89268"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}