{"id":89260,"date":"2018-02-17T22:48:00","date_gmt":"2018-02-17T22:48:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:33:00","modified_gmt":"2023-01-06T20:33:00","slug":"modelul-realist-al-relatiilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/17\/modelul-realist-al-relatiilor\/","title":{"rendered":"Modelul realist al rela\u0163iilor interna\u0163ionale (H. Morghenthau, R. Aron)."},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
Realismul<\/span><\/strong> este considerat principala paradigm\u0103 a rela\u0163iilor interna\u0163ionale. El a ap\u0103rut ca o reac\u0163ie la idealism, specific perioadei interbelice, s-a conturat dup\u0103 cel de-al doilea r\u0103zboi mondial \u015fi a atins apogeul \u00een primii ani ai perioadei postbelice. El s-a dezvoltat mai ales \u00een lumea anglo-american\u0103 \u015fi reprezenta efortul intelectual din mediul academic pentru a justifica politica extern\u0103 american\u0103 \u00een noile condi\u0163ii interna\u0163ionale, marcate de instalarea \u201cr\u0103zboiului rece<\/em>\u201d. \u00centreaga evolu\u0163ie a realismului politic poate fi apreciat\u0103 ca o permanent\u0103 dezvoltare \u00een jurul conceptelor \u015fi asump\u0163iilor care au definit aceast\u0103 teorie. Printre primii teoreticieni care au abordat \u00een scrierile lor realismul se pot aminti: E.H.Carr, R.Neibuhr, I.Herz, H.I. Morgenthau, G. Schwarzenberger, M. Wight, N. Spykman, G. Kennan, iar mai t\u00e2rziu s-au remarcat R.Aron, H.Bull, H.Kissinger, R.E. Osgood, R.Rosecrance, K.W.Thompson, K.N. Waltz, etc. O caracteristic\u0103<\/a> important\u0103 a realismului politic este definirea politicii interna\u0163ionale drept o \u201clupt\u0103 pentru putere<\/em>\u201d. Semnifica\u0163ia puterii at\u00e2t ca mijloc, c\u00e2t \u015fi ca scop \u00een sine poate fi: \u201cabilitatea de influen\u0163a sau de a schimba comportamentul altora \u00een direc\u0163ia dorit\u0103 sau, invers, abilitatea de a rezista unor astfel de influen\u0163e prin propriu comportament. \u00cen acest sens, capacitatea statului de a ac\u0163iona \u015fi de a reac\u0163iona este o func\u0163ie a puterii pe care o posed\u0103<\/em>\u201d. Hans Morgenthau s-a impus \u00een teoria rela\u0163iilor interna\u0163ionale prin lucrarea \u201cPolitics Among Nations<\/em>\u201d. \u00cen g\u00e2ndirea sa H.Morgenthau pleac\u0103 de la o perspectiv\u0103 psihologic\u0103 universal\u0103. El aduce \u00een aten\u0163ie cele trei impulsuri de baz\u0103 ale omului: impulsul de a tr\u0103i, de reproducere \u015fi de a domina. Gra\u0163ie ultimului dintre ele, omenirea a fost angajat\u0103 \u00eentr-o permanent\u0103 lupt\u0103 pentru putere, aceasta constituind esen\u0163a politicii \u015fi a r\u0103zboiului. Totu\u015fi Morgenthau \u00een analiza rela\u0163iilor interna\u0163ionale porne\u015fte nu de la indivizi, ci de la state, ca principali actori ai disciplinei rela\u0163iilor interna\u0163ionale. \u00cen prima parte a cercet\u0103rilor sale, el admite ideea c\u0103 \u00eentr-un anumit mediu aristocratic termenul utilizat mai frecvent este acela de elit\u0103 politic\u0103. Pe m\u0103sur\u0103 ce societatea uman\u0103 a evoluat au ap\u0103rut noi concepte, cum ar fi na\u0163iunea \u015fi statul na\u0163ional, fenomenul na\u0163ionalismului fiind cel care a f\u0103cut leg\u0103tura dintre individ \u015fi statul ca actor unitar. Statul na\u0163ional controleaz\u0103 lupta pentru putere \u00eens\u0103, deoarece ea nu poate fi pe deplin eradicat\u0103 este orientat\u0103 spre exterior: \u201cNereu\u015find s\u0103-\u015fi satisfac\u0103 pe deplin dorin\u0163a de putere \u00een interiorul grani\u0163elor na\u0163ionale, oamenii \u00ee\u015fi transfer\u0103 aspira\u0163iile ne\u00eendeplinite pe scena interna\u0163ional\u0103<\/em>\u201d. Lipsa unei autorit\u0103\u0163i centrale fa\u0163\u0103 de care statele, ca entit\u0103\u0163i distincte, s\u0103 r\u0103spund\u0103, este un domeniu specific disciplinei rela\u0163iilor interna\u0163ionale. Faptul c\u0103 principalii actori ai vie\u0163ii interna\u0163ionale, statele ac\u0163ioneaz\u0103 \u00eentr-un mediu anarhic, este un indiciu sigur de a demarca politica interna\u0163ional\u0103 de cea intern\u0103 \u015fi reprezint\u0103 totodat\u0103 o premis\u0103 important\u0103 \u00een a stabili grani\u0163ele paradigmatice ale disciplinei. Morgenthau sus\u0163ine c\u0103 balan\u0163a puterii nu este mecanic\u0103, ea rezult\u0103 dintr-o serie de elemente, de natur\u0103 intelectual\u0103 \u015fi moral\u0103: \u201cPentru lipsa de vigoare \u015fi indecizia disputelor politice, din 1648 p\u00e2n\u0103 la r\u0103zboaiele napoleoniene \u015fi apoi din 1815 p\u00e2n\u0103 \u00een 1914, balan\u0163a puterii nu au fost at\u00e2t o cauz\u0103, c\u00e2t o expresie metaforic\u0103 \u015f simbolic\u0103 sau, \u00een cel mai bun caz, o tehnic\u0103 de realizare. \u00cenainte ca balan\u0163a puterii s\u0103-\u015fi poate impune constr\u00e2ngerile asupra aspira\u0163iilor spre putere ale na\u0163iunilor, prin interac\u0163iunea mecanic\u0103 dintre for\u0163ele opuse, na\u0163iunile aflate \u00een concuren\u0163\u0103 trebuiau mai \u00eent\u00e2i s\u0103 se ob\u0163in\u0103 \u015fi s\u0103 accepte sistemul balan\u0163ei puterii ca un cadru comun al str\u0103daniilor lor\u2026.Acolo unde un astfel de consens nu mai exist\u0103 sau a devenit prea slab \u015fi nesigur, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een perioada dintre \u00eemp\u0103r\u0163irea Poloniei \u015fi r\u0103zboaielor napoleoniene, balan\u0163a puterii este incapabil\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi \u00eendeplineasc\u0103 func\u0163ia sa de a asigura stabilitatea interna\u0163ional\u0103 \u015fi independen\u0163a na\u0163ional\u0103<\/em>\u201d. \u00cen concep\u0163ia lui Morgenthau orice sistem interna\u0163ional ordonat trebuie s\u0103 aib\u0103 la baz\u0103 mecanisme normative. \u00cen acest sens el a identificat trei mecanisme diferite: etica, opinia public\u0103 mondial\u0103 \u015fi dreptul interna\u0163ional. Dac\u0103 acestea nu vor func\u0163iona, for\u0163ele na\u0163ionale vor ie\u015fi din matca lor \u015fi vor determina conflictele. <\/span>Raymond Aron distinge 4 metode de cercetare<\/span><\/strong> a RI: teoretica, istoric\u0103, sociologic\u0103 \u015fi praxiologic\u0103.<\/span><\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Realismul este considerat principala paradigm\u0103 a rela\u0163iilor interna\u0163ionale. El a ap\u0103rut ca o reac\u0163ie la idealism, specific perioadei interbelice, s-a conturat dup\u0103 cel de-al doilea r\u0103zboi mondial \u015fi a atins apogeul \u00een primii ani ai perioadei postbelice. El s-a dezvoltat mai ales \u00een lumea anglo-american\u0103 \u015fi reprezenta efortul intelectual din mediul academic pentru a justifica politica […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89260"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=89260"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89260\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=89260"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=89260"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=89260"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}