{"id":89136,"date":"2018-02-18T10:03:00","date_gmt":"2018-02-18T10:03:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:32:13","modified_gmt":"2023-01-06T20:32:13","slug":"structura-si-modelul-sistemului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/18\/structura-si-modelul-sistemului\/","title":{"rendered":"Structura \u015fi modelul sistemului interna\u0163ional \u00een viziunea lui Morton Kaplan."},"content":{"rendered":"<div style=\"margin-top: 0px; margin-bottom: 0px;\" class=\"sharethis-inline-share-buttons\" ><\/div><h3 class=\"post-title entry-title\" itemprop=\"headline\" style=\"background-color: white; color: #333333; font-family: Oswald, sans-serif; font-size: 20px; font-stretch: normal; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; font-weight: normal; line-height: 1.1; margin: 0px 0px 10px; padding: 0px; position: relative;\"><\/h3>\n<div class=\"post-body entry-content\" id=\"post-body-636369891677998787\" style=\"background-color: white; color: #555555; font-family: Roboto, Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px; line-height: 1.7; margin: 0px; overflow: hidden; padding: 0px; width: 615px;\">\n<div style=\"text-align: justify;\">Cercet\u0103torul american M. Kaplan, baz\u00eenduse pe teoria general\u0103 a sistemelor \u015fi analiza sistematic\u0103, el construieste modele teoretice abstracte, menirea acestora fiind intelegerea mai buna a realit\u0103\u0163ii interna\u0163ionale. Ree\u015find din faptul c\u0103 analiza sistemelor interna\u0163ionale(SI) presupune studierea modalit\u0103\u0163ilor \u015fi condi\u0163iilor \u00een care aceste sisteme exist\u0103 sau se transform\u0103 \u00een sisteme de alt tip, Kaplan \u00ee\u015fi pune \u00eentrebarea, de ce un sistem sau altul, se dezvolt\u0103, cum el func\u0163ioneaz\u0103, din ce cauz\u0103 aceste sisteme \u00ee\u015fi pierd func\u0163ionalitatea? Kaplan include \u00een SI 6 tipuri de sisteme: 1) \u201csistemului unicului veto\u201d \u00een care fiecare actor are posibilitatea s\u0103 blocheze sistemul, folosind anumite surse de \u015fantaj. \u00cen acela\u015f timp fiecare are posibilitatea s\u0103 opun\u0103 rezisten\u0163\u0103 \u015fantajului dat, nec\u0103t\u00eend la ceea c\u00eet de puternic este statul care-l folose\u015fte. Orice stat are posibilitatea s\u0103 se apere de la orice oponent. Situa\u0163ia dat\u0103 se poate crea de ex. \u00een cazul r\u0103sp\u00eendirii peste tot a armei nucleare. 2) \u201csistemul balan\u0163ei de putere\u201d se caracterizeaz\u0103 prin multipolaritate.<a href=\"http:\/\/optdolari.blogspot.ca\/2011\/03\/structura-si-modelul-sistemului.html\" name=\"more\" style=\"color: #ee5307; outline: none; text-decoration-line: none;\"><\/a>&nbsp;Dup\u0103 Kaplan, \u00een sistemul dat trebuie s\u0103 existe nu mai putin de 5 superputeri, dac\u0103 nr. acestora este m mic de 5 exist\u0103 riscul de transformare a sistemului \u00een bipolar. 3) \u201cSistemul bipolar flexibil\u201d aici coexist\u0103 actorii, statele \u015fi noi tipuri de actori- uniuni \u015fi blocuri de state, actori universali( organiza\u0163ii interna\u0163ionale). \u00cen dependen\u0163\u0103 de la organizarea intern\u0103 a celor 2 blocuri care formeaz\u0103 sistemul, exist\u0103 m multe variante a Sistemului bipolar flexibil. El poate fi ierarhirizat \u015fi autoritar, c\u00eend dorin\u0163a liderului coali\u0163iei se impune alia\u0163ilor s\u0103i. \u015ei ea poate fi neierarhizat\u0103, dac\u0103 linia blocului se formeaz\u0103 prin calea consulta\u0163ilor reciproce dintre statele autonome mult unul fa\u0163\u0103 de altul. 4) \u201cSistem bipolar aspru\u201d \u00eei este caracteristic aceia\u015fi configurare, ca \u015fi sistemului precedent, sunt organizate strict \u00een mod ierarhic. Actorul universal joac\u0103 un rol destul de redus \u015fi nu este \u00een stare s\u0103 influien\u0163eze un bloc sau altul. \u00cen limita ambelor poluri se efectuiaz\u0103 rezolvarea efectiv\u0103 a conflictelor, formarea direc\u0163iilor comportamentului diplomatic, folosirea puterii \u00een limite reduse. 5) \u201cSistemul universal\u201d corespunde federa\u0163iei, presupune c\u0103 actorul universal ocup\u0103 un loc principal, c\u0103 un loc important s\u0103l aib\u0103 omogenitatea politic\u0103 a mediului interna\u0163ional \u015fi se bazeaz\u0103 pe solidaritatea actorilor na\u0163ionali \u015fi actorilor universali. De ex. \u00een cazul \u00een care rolul ONU va cre\u015fte \u00een defavoarea suveranit\u0103\u0163ii statale, ONU ar avea \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie o competen\u0163\u0103 \u00een rezolvarea conflictelor \u015fi men\u0163inerea p\u0103cii. A\u015fa sistem presupune prezen\u0163a \u00een domeniile, politic, economic \u015fi administrative a sistemelor dezvoltate de integrare. Un rol deosebit \u00een acest sistem \u00eel are actorul universal care are dreptul s\u0103 stabileasc\u0103 statutul \u0163\u0103rilor \u015fi s\u0103 le acorde resurse. Rela\u0163iile Interna\u0163. Func\u0163ioneaz\u0103 \u00een baza condi\u0163iilor, actorului universal \u00eei revine rolul \u015fi el r\u0103spunde p\/t respectarea acestor condi\u0163ii. 6) \u201cSistemul ierarhic\u201d care presupune o guvernare global\u0103. Statul na\u0163ional \u00ee\u015fi pierd \u00een acest sistem importan\u0163a sa, devenind simple unit\u0103\u0163i teritoriale \u015fi orice ini\u0163iativ\u0103 din partea lor se interzice. Conceptul lui Kaplan \u00een literature de specialitate este apreciat foarte critic- \u00een primul rind p\/t caracterul speculative \u015fi distan\u0163area de la adev\u0103rul real. Dar totodat\u0103 se mai apreciaz\u0103, c\u0103 este o prim\u0103 \u00eencercare de o cercetare serioas\u0103 destinat\u0103 \u00een special p\/t problemele SI cu scopul de a depista legile func\u0163ionalit\u0103\u0163ii sale \u015fi schimb\u0103rii.Una din principalele ideii pe care se bazeaz\u0103 conceptual lui Kaplan este ideea, c\u0103 rolul de baz\u0103 p\/t a studia regulile,legile SI \u00eel are structura sa, aceasta idee este sus\u0163inut\u0103 de mai mul\u0163i cercet\u0103tori. Conform acestei idei activitatea necoordonat\u0103 a statelor conduc\u00eenduse de ideile \u015fi interesele sale, formeaz\u0103 SI specificul c\u0103ruia este dominarea unui nr. redus de state puternice, \u015fi structura c\u0103ruia stabile\u015fte comportamentul tuturor actorilor. Dup\u0103 spusele lui Kaplan sistemul multipolar con\u0163ine un \u015fir de riscuri, de ex. riscul de r\u0103sp\u00eendire a armei nucleare, dezl\u0103n\u0163uirea conflictelor dintre actorii mici. Dar acestea nu se pot compara cu pericolele \u00een sistemul bipolar care este mult mai periculos, deoarece el se caracterizeaz\u0103 prin tendin\u0163a ambelor puteri la expansiunea mondial\u0103, presupune o lupt\u0103 permanent\u0103 \u00eentre cele 2 blocuri- sau p\/t p\u0103strarea pozi\u0163iilor sau p\/t re\u00eemp\u0103r\u0163irea lumii. Referitor la transformarea SI legea de baz\u0103 ar fi legea corela\u0163iei dintre polaritatea \u015fi stabilitatea SI. Kaplan men\u0163ioneaz\u0103 despre caracterul nestabil ar sistemului bipolar \u015fi flexibil.Dac\u0103 el este bazat pe blocuri neierarhizate, atunci acest sistem evolu\u0163ioneaz\u0103 \u00eentrun sistem multipolar. Dac\u0103 se \u00eendreapt\u0103 spre ierarhia ambelor blocuri, atunci are tendin\u0163a s\u0103 se transforme sau \u00een sistem bipolar aspru sau \u00een sistem ierarhic interna\u0163ional. \u00cen sistemul interna\u0163ional flexibil exist\u0103 riscul alinierii celor nealinia\u0163i; riscul supunerii unui bloc altuia; riscul r\u0103zboiului total, care poate duce la un sistem ierarhic sau la anarhie. Disfunc\u0163iile \u00een interiorul blocului se exclude, dar apar contradic\u0163iile \u00eentre blocuri.Condi\u0163ia de baz\u0103 a stabilit\u0103\u0163ii sistemului bipolar dup\u0103 Kaplan este echilibrul puterii. Iar dac\u0103 apare al 3 bloc acesta poate duce la debalansarea serioas\u0103 \u015fi riscul pr\u0103bu\u015firii sistemului.<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cercet\u0103torul american M. Kaplan, baz\u00eenduse pe teoria general\u0103 a sistemelor \u015fi analiza sistematic\u0103, el construieste modele teoretice abstracte, menirea acestora fiind intelegerea mai buna a realit\u0103\u0163ii interna\u0163ionale. Ree\u015find din faptul c\u0103 analiza sistemelor interna\u0163ionale(SI) presupune studierea modalit\u0103\u0163ilor \u015fi condi\u0163iilor \u00een care aceste sisteme exist\u0103 sau se transform\u0103 \u00een sisteme de alt tip, Kaplan \u00ee\u015fi pune [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89136"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=89136"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89136\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=89136"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=89136"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=89136"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}