{"id":89132,"date":"2018-02-18T10:06:00","date_gmt":"2018-02-18T10:06:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:32:10","modified_gmt":"2023-01-06T20:32:10","slug":"tendinte-ale-dezvoltarii-teoretice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/18\/tendinte-ale-dezvoltarii-teoretice\/","title":{"rendered":"Tendin\u0163e ale dezvolt\u0103rii teoretice a rela\u0163iilor interna\u0163ionale la sf\u00eer\u015fitul anilor 1990 \u00eenceputul anilor 2000."},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
Dup\u0103 anii \u201890, care marcheaz\u0103 sf\u00e2r\u015fitul comunismului<\/em> ca etap\u0103 istoric\u0103, noua abordare a aspectelor RI are la baz\u0103 existen\u0163a unei singure superputeri<\/em>. Primul avertisment sever, a venit de la Henry Kissinger: ,,Ceea ce este nou \u00een leg\u0103tur\u0103 cu noua ordine<\/em> interna\u0163ional\u0103<\/em>, pe cale de a se na\u015fte este faptul c\u0103, pentru prima oar\u0103, Statele Unite nu pot nici s\u0103 se retrag\u0103 din lume, nici s\u0103 o domine. Sfr R\u0103zb Rece a impus dou\u0103 direc\u0163ii teoretice majore. Dezbaterea \u00eentre neo-realism \u015fi neo-liberalism, conturat\u0103 de multiplicarea unghiurilor de \u00een\u0163elegere a RI odat\u0103 cu manifestarea tot mai clar\u0103 a globaliz\u0103rii \u015fi a ac\u0163iunii actorilor non-statali, pare s\u0103 fi fost c\u00e2\u015ftigat\u0103 de cei din urm\u0103. Pozitivismul ca baz\u0103 metodologic\u0103 a realismului a fost semnificativ subminat de noile dezvolt\u0103ri in \u015ftiin\u0163ele sociale, iar partizanii institu\u0163ionalismului neo-liberal au crescut semnificativ ca pondere in literatura de specialitate. Neo-idealismul \u015fi interna\u0163ionalismul neo-liberal au o viziune comun\u0103 asupra angajamentului in privin\u0163a formelor democratice de guvernare \u015fi credin\u0163a c\u0103 interdependen\u0163a face r\u0103zboiul tot mai improbabil. <\/a>Astfel, majoritatea literaturii de specialitate este dominat\u0103 de ideea c\u0103 lumea se afl\u0103 intr-o perioad\u0103 de tranzi\u0163ie, in care au loc modific\u0103ri radicale in normele \u015fi institu\u0163iile, care guverneaz\u0103 RI. Comunitatea academic\u0103 a produs o adev\u0103rat\u0103 \u201eciocnire a perspectivelor\u201d asupra noii ordini mondiale, care se pot grupa in trei mari categorii: optimiste<\/em><\/strong>: lumea va ajunge la apogeul dezvolt\u0103rii tehnologice \u015fi al triumfului \u201era\u0163iunii pa\u015fnice\u201d in afacerile interna\u0163ionale; pesimiste:<\/em><\/strong> lumea va fi dominat\u0103 de haos \u015fi de anarhie cronic\u0103; moderate<\/em><\/strong>: lumea va adopta forme variate de interac\u0163iune intre state, care vor asigura stabilitatea \u015fi guvernarea unui sistem interna\u0163ional complex. Francis Fukuyama care a avansat <\/span>paradigma armoniei euforice<\/em><\/strong> cu teza \u201esf\u00e2r\u015fitul istoriei\u201d, sau ideea precum c\u0103, \u00een urma evenimentelor dramatice din anii \u201990 sec. XX, societatea uman\u0103 a ajuns la “sf\u00e2r\u015fitul istoriei”, deoarece confruntarea ideologica dintre autocra\u0163ie \u015fi liberalism a fost rezolvat\u0103 definitiv \u00een favoarea liberalismului. Preconiz\u00e2nd c\u0103 \u0163\u0103rile democrate prefer\u0103 s\u0103 rezolve conflictele dintre ele prin \u00een\u0163elegeri \u015fi compromisuri, iar convertirea inevitabil\u0103 a omenirii la liberalism promitea instaurarea unei p\u0103ci universale \u015fi \u00eenceputul unei ordini mondiale stabile.<\/span> Autorul dat confirm\u0103 intrarea omenirii \u00eentr-o \u201eepoc\u0103 de aur<\/em>\u201d a dezvolt\u0103rii economice ne\u00eentrerupte \u015fi a democra\u0163iei politice, ilustrat\u0103 de suprema\u0163ia militar\u0103 \u015fi economic\u0103 a SUA, de o \u201ePax american\u0103<\/em>\u201d. Samuel Huntington,<\/span> vorbe\u015fte despre \u201eciocnirea civiliza\u0163iilor<\/em>\u201d, urmat\u0103 \u015fi de un r\u0103zboi \u00eentre civiliza\u0163ii<\/em>. Ap\u0103rut\u0103 ca form\u0103 dezvoltat\u0103 a unui articol din revista Foreign Affairs <\/em>din 1993, cartea extrem de controversat\u0103 a politologului american Ciocnirea civiliza\u0163iilor \u015fi refacerea<\/em> ordinii mondiale <\/em>(1998). Conform lui Huntington, modelul se dore\u015fte a fi o alternativ\u0103 viabil\u0103 la modelele anterioare ale: \u2022 bipolariz\u0103rii (dup\u0103 diferite criterii posibile); \u2022 al statelor (realismul clasic din teoria RI); \u2022 al unit\u0103\u0163ii \u015fi armoniei (al lui Fukuyama) \u015fi respectiv \u2022 al haosului, al \u201cstatelor gre\u015fite\u201d (al lui Brzezinski \u015fi Patrick). Teza principal\u0103 a lui Huntington este formulat\u0103 ca alternativ\u0103 la modelele anterioare amintite \u015fi sus\u0163ine c\u0103 RI au devenit multipolare \u015fi multiciviliza\u0163ionale \u015fi c\u0103 identitatea cultural\u0103 – civiliza\u0163ional\u0103 modeleaz\u0103 tendin\u0163ele coezive \u015fi respectiv conflictuale de dup\u0103 R\u0103zboiul Rece \u015fi anticipeaz\u0103 totodat\u0103 c\u0103 viitoarele conflicte interna\u0163ionale vor fi declan\u015fate \u201cmai degrab\u0103 de factori culturali dec\u00e2t de economie sau ideologie<\/em>\u201d, de-a lungul unor a\u015fa-numite \u201cfalii inter-civiliza\u0163ionale\u201d. Un alt autor este \u015fi analistul politic, Robert D. Kaplan, care opineaz\u0103 c\u0103 pr\u0103bu\u015firea echilibrului de putere la nivel global \u015fi a structurii de securitate din perioada r\u0103zboiului rece, ad\u0103ugate la criza economic\u0103 din fostul lag\u0103r comunist, s\u0103r\u0103cia Lumii a Treia \u015fi rivalit\u0103\u0163ile istorice, etnice sau religioase, care au r\u0103bufnit dup\u0103 dezintegrarea sistemului bipolar conduc la o stare de anarhie iminent\u0103. La aceste cauze pot fi ad\u0103ugate \u201er\u0103zbunarea\u201d mediului \u00eenconjur\u0103tor (poluarea aerului, defri\u015f\u0103ri, eroziunea solului etc.), explozia demografic\u0103, migra\u0163ia popula\u0163iilor \u015fi r\u0103sp\u00e2ndirea maladiilor. \u00cen final, \u201eharta viitoare – final\u0103 – va fi o reprezentare etern schimb\u0103toare a haosului\u201d. Paradgmai haosului<\/em> sus\u0163inut\u0103 de Zb. Brzezinski, conform c\u0103reia statele na\u0163ionale sunt supuse unor \u00eencerc\u0103ri de dezintegrare ca urmare a ac\u0163iunii comunit\u0103\u0163ilor etnice diferen\u0163iate \u00een\u0103untrul s\u0103u. Dac\u0103 titlul \u201emarele e\u015fichier\u201d<\/em> dezv\u0103luie logica teoriei jocului de sum\u0103 nul\u0103 ne-aplicabil\u0103 dec\u00eet \u00een cazurile c\u00e2nd exist\u0103 \u201e\u00eenvin\u015fi<\/em>\u201d \u015fi \u201e\u00eenving\u0103tori<\/em>\u201d, subtitlul rezum\u0103 tema preocup\u0103rilor sale \u2013 \u201eProeminen\u0163a american\u0103 \u015fi imperativele sale geostrategice\u201d. Teza exprim\u0103 o claritate deplin\u0103 \u2013 \u201eSuprema\u0163ia global\u0103 american\u0103 este \u00eent\u0103rit\u0103 \u00een baza unui sistem de alian\u0163e \u015fi coali\u0163ii, obiectivele strategice fiind de natur\u0103 s\u0103 modeleze comunitatea \u00een conformitate cu tendin\u0163ele SUA pe termen lung \u015fi cu interesele fundamentale ale omenirii\u201d. Suprema\u0163ia american\u0103 a produs astfel o nou\u0103 ordine mondial\u0103 care nu numai c\u0103 imit\u0103, ci \u015fi institu\u0163ionalizeaz\u0103, dincolo de hotarele Americii, multe din tr\u0103s\u0103turile sistemului american intern. Aceste tr\u0103s\u0103turi sunt:-un sistem colectiv de securitate, inclusiv comand\u0103 \u015fi for\u0163e armate – NATO; -cooperarea economic\u0103 regional\u0103 (APEC, NAFTA) \u015fi institu\u0163ii specializate de cooperare mondial\u0103 (Banca Mondial\u0103, FMI, Organiza\u0163ia Mondial\u0103 a Comer\u0163ului); -proceduri care pun accent pe luarea deciziilor de baz\u0103, chiar dac\u0103 sunt dominate de SUA; -structur\u0103 judiciar\u0103 \u015fi constitu\u0163ional\u0103 mondial\u0103 elementar\u0103 (Tribunalul Interna\u0163ional de la Haga). Paul Hirst \u015fi Grahame Thompson prezint\u0103 posibilitatea unei ordini tripolare bazate pe preponderen\u0163a \u201etriadei\u201d comerciale formate din SUA(NAFTA \u015fi o eventual\u0103 implicare \u00een MERCOSUR), UE(Europa de Est \u015fi Arica de Nord) \u015fi Japonia(Asia \u015fi Pacific). \u00cen aceast\u0103 perspectiv\u0103, \u201eaccentul se punea pe trecerea de la un sistem predominant militar de rivalitate interstatal\u0103\/interblocuri la un sistem \u00eentemeiat pe competi\u0163ia economic\u0103 pa\u015fnic\u0103 \u00eentre state\/blocuri, in cadrul c\u0103ruia chestiunile militare sunt adiacente\u201d. Dincolo de aceste constat\u0103ri \u015fi evolu\u0163ii \u00een politica extern\u0103 a SUA, se impune \u00eens\u0103 o realitate mult mai profund\u0103 a alinierilor interna\u0163ionale dup\u0103 atentatele teroriste 2001, c\u00eend logica politicii americane este perturbat\u0103 de amenin\u0163area terorismului interna\u0163ional. Atentatele din 11 septembrie constituie o provocare f\u0103r\u0103 precedent pentru SUA \u015fi pentru \u00eentreaga comunitate. Confruntare care a fost declan\u015fat\u0103 este una de amploare \u015fi omniprezent\u0103 p\u00e2n\u0103 la etapa actual\u0103.<\/span> Poate prima lectie \u00eenva\u0163at\u0103 dup\u0103 atentatele de la 11 sept a fost aceea ca provoc\u0103rile majore la adresa RI nu se sf\u00eer\u015fiser\u0103 odata cu \u00eencheierea Razb Rece<\/span><\/strong>. Terorismul avea s\u0103 marcheze ceea ce editorialistul revistei Newsweek, Fareed Zakaria, numea dupa 9\/11 \u201esf\u00eer\u015fitul sf\u0103r\u015fitului istoriei\u201c. Zakaria facea astfel aluzie la faimoasa sintagma a politologului F. Fukuyama<\/span><\/strong> (\u201esfarsitul istoriei\u201c). Administra\u0163ia american\u0103 a introdus \u00een RI o serie de concepte care au facut cariera \u00een ace\u0163ti ultimi opt ani, dar care au generat \u015fi reac\u0163ii nu \u00eentotdeauna aprobatoare. Astfel, r\u0103zboiul contra terorismului , r\u0103zboiul preventiv sau axa r\u0103ului, compus\u0103 din Irak, Iran \u015fi Coreea de Nord, au devenit unele dintre cele mai frecvente expresii din vocabularul diploma\u0163iei americane. <\/span><\/strong>O alt\u0103 realiatate a RI \u00een tranzi\u0163ie o reprezint\u0103 reac\u0163ia statelor la proliferarea conflictelor etnice \u015fi a amenin\u0163\u0103rilor din partea actorilor nonstatali. Aceasta a luat forma interven\u0163iei umanitare \u00een cazul conflictelor interetnice sau \u00eent\u0103rirea regimurilor de neproliferare a armelor de distrugere \u00een mas\u0103. Unul dintre principalele r\u0103spunsuri la noua (dez)ordine a RI, cu consecin\u0163e de lung\u0103 durat\u0103 \u015fi cu efecte importante \u00een ceea ce prive\u015fte dinamica RI, este a\u015fa numita doctrin\u0103 a preem\u0163iunii, ce ofer\u0103 posibilitatea unei reac\u0163ii preventive \u00eempotriva unei amenin\u0163\u0103ri iminente. Dup\u0103 ce aceast\u0103 doctrin\u0103 a fost adoptat\u0103 \u00een conceptul de securitate na\u0163ional\u0103 a SUA \u00een 2002, alte state importante, precum Rusia sau Fran\u0163a, sau grabit s\u0103 integreze acest instrument \u00een conceptele sale. Prin urmare, chestiuni de stabilitate a RI i se adaug\u0103 o multitudine de probleme legate de guvernarea global\u0103, precum liberalizarea comer\u0163ului, protejerea mediului \u00eenconjur\u0103tor, securitatea energetic\u0103, folosirea \u00een scopuri pa\u015fnice a tehnologiilor nucleare \u015fi neproliferarea, dezvoltarea durabil\u0103 \u015fi combaterea s\u0103r\u0103ciei din Lumea a Treia- care, \u00een RI la nivel global, cap\u0103t\u0103 noi conota\u0163ii.<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dup\u0103 anii \u201890, care marcheaz\u0103 sf\u00e2r\u015fitul comunismului ca etap\u0103 istoric\u0103, noua abordare a aspectelor RI are la baz\u0103 existen\u0163a unei singure superputeri. Primul avertisment sever, a venit de la Henry Kissinger: ,,Ceea ce este nou \u00een leg\u0103tur\u0103 cu noua ordine interna\u0163ional\u0103, pe cale de a se na\u015fte este faptul c\u0103, pentru prima oar\u0103, Statele Unite nu pot nici s\u0103 se […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89132"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=89132"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89132\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=89132"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=89132"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=89132"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}