{"id":89131,"date":"2018-02-18T10:09:00","date_gmt":"2018-02-18T10:09:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:32:10","modified_gmt":"2023-01-06T20:32:10","slug":"g-8-si-g-20","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/18\/g-8-si-g-20\/","title":{"rendered":"G 8 \u015fi G 20"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
La \u00eenceputul anilor \u201870 patru evenimente au afectat profund sistemul economic mondial: pr\u0103bu\u015firea sistemului monetar Bretton Woods, prima l\u0103rgire a Comunit\u0103\u0163ii Europene, prima criz\u0103 a petrolului puternica recesiune economic\u0103 din 1974 a \u0163\u0103rilor OECD. \u00cen aprilie 1973 mini\u015ftrii de finan\u0163e din SUA, Germania, Marea Britanie \u015fi Fran\u0163a s-au \u00eent\u00e2lnit la Casa Alb\u0103, \u00een bibliotec\u0103, cei patru ajung\u00e2nd s\u0103 fie cunoscu\u0163i drept \u201cGrupul de la Bibliotec\u0103\u201d. Ulterior s-a al\u0103turat \u015fi Japonia, grupul reunindu-se periodic sub numele de \u201cGrupul celor 5\u2033. La \u00eent\u00e2lnirile informale \u015fi secrete participau \u015fi guvernatorii B\u0103ncilor centrale din cele cinci \u0163\u0103ri. Doi ani mai t\u00e2rziu (1975) avea s\u0103 fie lansat\u0103 ideea unui forum informal care s\u0103 ia \u00een discu\u0163ie problemele economice \u015fi monetare interna\u0163ionale. Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la Helsinki in 1975, unde \u015fefi de state \u015fi guverne din 35 de \u0163\u0103ri veniser\u0103 s\u0103 semneze Actul final al Conferin\u0163ei pentru securitate \u015fi cooperare \u00een Europa. La 31 iulie 1975, Gerald Ford \u015fi Henry Kissinger, Harold Wilson \u015fi James Callaghan, Helmut Schmidt \u015fi Hans-Dietrich Genscher, Valery Giscard d\u2019Estaing \u015fi Jean Sauvagnargues au avut o \u00eent\u00e2lnire separat\u0103 la Ambasada britanic\u0103 din Helsinki. C\u00e2teva luni mai t\u00e2rziu, cei cinci plus Italia s-au reunit la Rambouillet, \u00een Fran\u0163a, principalele teme fiind infla\u0163ia, ratele de schimb, pre\u0163ul \u015fi rezervele de petrol, \u015fomajul \u015fi cre\u015fterea economic\u0103. Inten\u0163ia original\u0103<\/a> a fost de a p\u0103stra caracterul ne-birocratic al grupului \u015fi de a limita aria de discu\u0163ie la zona economic\u0103, problemele politice \u015fi de securitate nefiind luate \u00een calcul. \u201cO conversa\u0163ie \u00eentre prieteni la gura sobei\u201d, a\u015fa spunea Valery Giscard d\u2019Estaing despre prima \u00eent\u00e2lnire a grupului .Atunci, \u00een noiembrie 1975, p\u0103\u015feau pragul Castelului de la Rambouillet, la invita\u0163ia pre\u015fedintelui francez Giscard d\u2019Estaing, pre\u015fedintele SUA Gerald Ford, primul ministru al Japoniei Takeo Miki, premierul britanic Harold Wilson, cancelarul german Helmut Schmidt \u015fi pre\u015fedintele Consiliului de mini\u015ftri Italian Aldo Moro. \u00cen total delega\u0163iile celor sase tari \u00eensumau 18 persoane. La finalul \u00eent\u00e2lnirii, desf\u0103\u015furat\u0103 pe parcursul a dou\u0103 zile, a fost data publicit\u0103\u0163ii o declara\u0163ie care se \u00eentindea pe dou\u0103 pagini \u015fi jum\u0103tate, av\u00e2nd 15 paragrafe. Conceput ca un forum informal care lua in discu\u0163ie marile probleme economice \u015fi financiare ale lumii, grupul si-a asumat \u015fi rolul de ap\u0103r\u0103tor al \u201cunei societ\u0103\u0163i deschise, democratice, profund ata\u015fat\u0103 de libertatea individual\u0103 \u015fi progresul social\u201d, dup\u0103 cum st\u0103 m\u0103rturie paragraful al doilea al celui dint\u00e2i comunicat. (paragraf introdus, se pare, in urma interven\u0163iilor me\u015fte\u015fugite ale secretarului American de stat, Henry Kissinger) \u00cen anul 1976 Canada se al\u0103tur\u0103 grupului, care devine astfel G7. \u00cen primii 5-6 ani, c\u00e2nd s-a concentrat pe chestiuni economice fundamentale, stabilitate financiar\u0103 \u015fi comer\u0163, G7 a fost singurul forum deschis pentru managementul crizelor \u015fi \u015fi-a demonstrat avantajul strategic fa\u0163\u0103 de alte institu\u0163ii interna\u0163ionale prin flexibilitate \u015fi adaptabilitate. Prima reuniune a avut succes pentru c\u0103 a avut o agend\u0103 foarte clar\u0103. Preg\u0103tit\u0103 serios avea s\u0103 fie \u015fi reuniunea de la Bonn din 1977. Economia mondial\u0103 tocmai suferise primul \u015foc petrolier, nu fusese g\u0103sit\u0103 calea de ie\u015fire din recesiune, economiile celor 7 erau \u00eenc\u0103 sub-performante, se cerea Japoniei \u015fi Germaniei s\u0103-\u015fi accelereze cre\u015fterea intern\u0103, d\u00e2nd astfel un impuls cre\u015fterii economice globale. \u00cent\u00e2lnirea de la Vene\u0163ia din 1980 a marcat o \u00eendep\u0103rtare de la discu\u0163ia strict economic\u0103, agenda incluz\u00e2nd \u015fi probleme de interes geopolitic. Urm\u0103toarea reuniune, la Ottawa, \u00een Canada, a fost prima cu participarea lui Ronald Reagan \u015fi Margaret Thatcher. A fost o adev\u0103rat\u0103 surpriz\u0103 flexibilitatea cu care R. Reagan a abordat discu\u0163iile, direc\u0163ia pe care el a imprimat-o \u00een urm\u0103torii opt ani. Culisele reuniunilor G7 au \u015fi ele ceva specific, spune Robert Fauver, fost consilier al pre\u015fedintelui SUA. reuniunile la nivel \u00eenalt G7 nu se desf\u0103\u015foar\u0103 sub ochii presei, nu exist\u0103 microfoane de \u00eenregistrare \u00een sala de discu\u0163ii, nu exist\u0103 camere de luat vederi. Singura m\u0103rturie pentru istorie s\u00eent notele de m\u00e2n\u0103 luate de fiecare dintre \u201c\u015ferpa\u015fii\u201d demnitarilor, cei care stau \u00een spatele lor la masa reuniunii. De-a lungul timpului s-a dezvoltat un \u00eentreg sistem pentru a face ca aceste note s\u0103 ajung\u0103 \u00een s\u0103lile adiacente, fie prin fax, fie direct transmise. Imaginea a ceea ce s-a petrecut \u00een sal\u0103 depinde de cine \u015fi cum a scris notele respective. Ele dau o imagine palid\u0103 a ceea ce se petrece \u00een\u0103untru, nu po\u0163i sesiza tonul cu care s\u00eent spuse lucrurile, calitatea conversa\u0163iei, glumele care se fac, raporturile dintre cei a\u015feza\u0163i la mas\u0103. Po\u0163i privi \u015fi sesiza limbajul trupului, nuan\u0163ele, \u015fi asta \u00ee\u0163i spune mult despre ce se petrece cu adev\u0103rat. De aceea, o istorie real\u0103 a acestor \u00eentruniri este greu de reconstituit. In 1986, la reuniunea de la Tokyo s-a hot\u0103r\u00e2t crearea unui forum distinct pentru mini\u015ftri de finan\u0163e ai G7. In prima parte a anilor \u201890 reuniunile G7 au fost dominate de sf\u00e2r\u015fitul R\u0103zboiului Rece, reformele si trecerea la economia de pia\u0163a din fosta URSS. La reuniunea de la Genova erau 2000 de participan\u0163i, din care 600 reprezentau delega\u0163ia SUA. Comunicatul final a avut ca anexa documente \u00eensum\u00e2nd 47 de pagini. 6000 de jurnali\u015fti din \u00eentreaga lume veniser\u0103 sa relateze despre acest eveniment, 10.000 de poli\u0163i\u015fti si 5.000 membri ai trupelor speciale din armata italiana plus alte forte de securitate au fost desf\u0103\u015furate pentru a proteja centrul de conferin\u0163e, un palat din centrul vechi al Genovei. Robert Fauver, fost participant la reuniunile G7 si in calitate de reprezentant personal al pre\u015fedintelui SUA explica rezervele Japoniei fata de includerea Rusiei in Grupul celor 7: \u201cCred ca japonezii aveau un punct de vedere special\/conservator. Trebuie sa \u0163ine\u0163i cont ca ei nu fac parte din NATO, nu sunt membri permanen\u0163i ai Consiliului de Securitate. G7 era locul lor de siguran\u0163\u0103. G6 \u015fi apoi G7 era locul unde puteau fi intre egali, erau percepu\u0163i ca egali intre celelalte tari industrializate. Un membru cu drepturi depline. Ei nu doreau ca acest statut sa fie diluat. Ei \u015ftiau ca includerea Rusiei, nu datorita motivelor economice, ci ale celor geostrategice, va altera fundamental, cu timpul, at\u00e2t discu\u0163iile politice din cadrul G7, c\u00e2t \u015fi pe cele economice. Cred, de aceea, ca se poate spune ca mini\u015ftri de externe, de finan\u0163e si cu siguran\u0163a birocra\u0163ii de cariera, cei ce la urma urmei conduc totul in sistemul japonez, aveau un interes sa se opun\u0103 cit mai mult timp posibil includerii formale a Rusiei ca membru cu drepturi depline. Prin urmare ei, japonezii, s-au concentrat pe dezvoltarea unor modalit\u0103\u0163i care sa permit\u0103 \u0163inerea discu\u0163iilor cu Rusia \u00een marginea reuniunilor \u015fi nu ca membru deplin al reuniunilor la nivel \u00eenalt ale tarilor industrializate, nu ca parte a declara\u0163iilor politice, de\u015fi unele dintre problemele economice discutate la Tokio se refereau tocmai la problemele economice, financiare \u015fi macro-economice al Rusiei. Punctul lor de vedere era ca discu\u0163iile trebuiau sa fie c\u00e2t mai obiective \u00een privin\u0163a Rusiei, iar includerea ei la masa, ca membru deplin ar fi f\u0103cut acest lucru foarte dificil.\u201d Din 1998, odat\u0103 cu summitul de la Birmingham Rusia participa ca membru cu drepturi depline. Vorbim din acel moment despre G8. De la constituire si pana \u00een prezent, summit-urile Grupului pot fi repartizate pe 7 etape, fiec\u0103rei etape corespunz\u00e2ndu-i anumite preocup\u0103ri: \u00eentre 1975-1978 \u2013 s-a concentrat pe stimularea dezvolt\u0103rii economice; \u00eentre 1979-1982 \u2013 s-a axat pe controlul si sc\u0103derea infla\u0163iei; intre 1983-1988 \u2013 a abordat cu prec\u0103dere probleme politice; intre 1989-1993 \u2013 s-a axat pe sfarsitul Razboiului Rece, in primplanul analizei aflandu-se problemele democratizarii fostelor state comuniste; intre 1994-1997 \u2013 s-a concentrat pe aspecte ale globalizarii, in principal pe reforma institutiilor internationale care abordeaza si ar putea avea un rol in procesul complex al globalizarii si in reducerea efectelor Tony Blair, Prim-ministru al Marii Britanii si presedinte al Summit-ului G 8 de la Gleneagles, negative ale acestuia; intre 1998-2001, prima etapa in formula G8 \u2013 a abordat probleme ale globalizarii si dezvoltarii la nivel global; intre 2002 si prezent \u2013 a abordat cu preponderenta combaterea terorismului si a cauzelor sale. In prezent, se poate spune ca ne aflam in cea de-a doua etapa a G8\u2013 initiata in 2005 \u2013, caracterizata de includerea deplina a Rusiei in grupul \u201ecelor mai selecte natiuni\u201c, care, de altfel, este organizatorare a summit-ului G8 din 2006, la Sankt-Petersburg. G8 controleaza aproximativ 68% din economia mondiala, incluzand numai 14% din populatia mondiala. Aceasta putere economico-militara a G8 confera posibilitatea grupului de a fixa o agenda globala pe care o pune in aplicare prin intermediul membrilor grupului via diverse organizatii internationale pe care le controleaza (ex. Fondul Monetar International, Banca Mondiala, Organizatia Mondiala a Comertului). Grupul 20 este format din India, Brazilia, Africa de Sud, Argentina, Bolivia, Chile, China, Cuba, Egipt, Guatemala, Indonezia, Mexic, Nigeria, Pakistan, Paraguay, Filipine, Tanzania, Thailanda, Venezuela si Zimbabwe. O data cu accentuarea efectelor globalizarii, incepand cu anii 1990, s-a pus problema constituirii unui grup mai extins, mai solid si mai capabil de a lua decizii si de a gasi \u201esolutii globale\u201c la \u201eprobleme globale\u201c, respectiv G20. \u201eGrupul celor 20\u201c a fost fondat pe 25 septembrie 1999, prima presedintie a grupului fiind asigurata de Canada, constituindu-se ca un forum de dezbatere la nivelul Ministrilor de Finante ai tarilor membre, avand misiunea de a preveni crizele economice si financiare si efectele acestora, si de a institui un sistem de protectie sociala impotriva efectelor negative ale globalizarii O problema larg dezbatuta cu privire la infiintarea G20 a fost aceea a componentei acesteia, existand numeroase controverse asupra tarilor care sa fie incluse in baza importantei si potentialului lor. G20 include in principal tari care detin cele mai importante piete financare internationale sau au pozitie de lideri zonali si regionali, alaturi de tarile membre G8, respectiv: Africa de Sud, Arabia Saudita (motivul fiind resursele sale energetice si locatia sa in Orientul Mijlociu), Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China (desi tara cu un regim politic comunist, admisa datorita potentialului sau economic urias), Coreea de Sud, Franta, Germania, India, Indonezia (admisa datorita initierii revolutiei democratice), Italia, Japonia, Marea Britanie, Mexic, Rusia, Statele Unite ale Americii si Turcia (admisa pentru a demonstra stabilitatea unei tari preponderent musulmane in cadrul Orientului Mijlociu). De asemenea, G20 include Uniunea Europeana, Fondul Monetar International si Banca Mondiala. In ceea ce priveste functionarea G20, acesta este in permanenta controlat de G8, pastrandu-si insa autonomia decizionala; presedintia este asigurata, prin rotatie, de catre fiecare stat membru pe o perioada de doi ani; iar grupul poate apela la resursele FMI, Bancii Mondiale si ale altor experti externi pentru a \u201eexamina si a face recomandari\u201c asupra problemelor aflate in discutie. Anual, membrii G20 se reunesc la nivel ministerial o singura data si de doua ori la nivel de adjuncti. Grupul nu dispune de un secretariat si nici de grupuri de lucru. Pe de alta parte, transformarea G20 in L20 ar depasi competentele acestei structuri, asa cum a fost ea conceputa la infiintarea sa. L20 L\u201c semnific\u0103 faptul c\u0103 se limiteaz\u0103 la lideri.ca o alta institutie ce abordeaza problema guvernarii globale, un nou model de a raspunde globalizarii ori ca o reuniune ad hoc care sa abordeze probleme globale de interes major sau o structura permanenta cu o agenda cuprinzatoare. \u201e Mai mult, potrivit unor opinii, L20 ar trebui sa inlocuiasca G8, care deja si-a pierdut eficienta si credibilitatea. In acelasi timp, L20 ar putea duce la o reforma substantiala a ONU, sau chiar ar putea inlocui Consiliul de Securitate al ONU, astfel incat acest nou organism sa fie capabil sa gaseasca solutii, intr-un cadru global, la problemele crescande cu care se confrunta omenirea. E-8\u201c: un forum al liderilor din \u0163\u0103rile dezvoltate \u015fi \u00een curs de dezvoltare \u2013 incluz\u00eend Statele Unite, Uniunea European\u0103, Japonia, Rusia, China, India, Brazilia \u015fi Africa de Sud \u2013 care s\u0103-\u015fi consacre toat\u0103 aten\u0163ia, o dat\u0103 de an, problemelor ecologice \u015fi \u00eenc\u0103lzirii globale. Statele men\u0163ionate reprezint\u0103 cele mai puternice economii din regiunile unde se afl\u0103, produc trei sferturi din PIB-ul mondial \u015fi printre ele se g\u0103sesc primele \u015fase \u00een clasamentul interna\u0163ional al emi\u0163\u0103torilor de gaze de ser\u0103.Pe 25 ianuarie 2007, adjunctul ministrului german al Economiei, Bernd Pfaffenbach, declara ca Germania va sugera, la reuniunea G8 din 2007, care va avea loc in Germania, la Heiligendamm, invitarea unor noi lideri din Africa, Asia si America Latina la summit-urile Grupului. \u201ePuterile economice precum Brazilia, China, India, Mexic si Africa de Sud trebuie luate in considerare prin invitarea lor permanenta la masa celor opt natiuni industrializate\u201c. Recunoscand ca \u201eun acord asupra largirii Grupului este imposibil de atins\u201c, acesta sublinia ca tarile mentionate trebuie sa aiba \u201eoportunitatea de a juca un rol in influentarea evolutiei economiei internationale\u201c.<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La \u00eenceputul anilor \u201870 patru evenimente au afectat profund sistemul economic mondial: pr\u0103bu\u015firea sistemului monetar Bretton Woods, prima l\u0103rgire a Comunit\u0103\u0163ii Europene, prima criz\u0103 a petrolului puternica recesiune economic\u0103 din 1974 a \u0163\u0103rilor OECD. \u00cen aprilie 1973 mini\u015ftrii de finan\u0163e din SUA, Germania, Marea Britanie \u015fi Fran\u0163a s-au \u00eent\u00e2lnit la Casa Alb\u0103, \u00een bibliotec\u0103, cei […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89131"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=89131"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89131\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=89131"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=89131"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=89131"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}