{"id":89127,"date":"2018-02-18T10:11:00","date_gmt":"2018-02-18T10:11:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:32:10","modified_gmt":"2023-01-06T20:32:10","slug":"teorii-si-curente-ale-conceptului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/18\/teorii-si-curente-ale-conceptului\/","title":{"rendered":"Teorii \u015fi curente ale conceptului \u201eordinii interna\u0163ionale"."},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
Ordinea este reglementar\u0103 vie\u0163ii sociale \u00een conformitate cu normele, valorile comune. \u00cen RI c\u00eend vorbim de ordine, adic\u0103 tot ce este f\u0103r\u0103 norme, f\u0103r\u0103 reglementare este dezordine. Ordinea interna\u0163ional\u0103(Or.I-in continuare) este un model de activitate ce sus\u0163ine scopurile elementare sau primare ale societ\u0103\u0163ii de state sau ale societ\u0103\u0163ii interna\u0163ionale.Exist\u0103 trei niveluri de analiz\u0103 a Or.I:1) studierea sistemului de practici \u015fi institu\u0163ii care s\u0103 asigure minimul de ordine.Analiza momentelor negative \u015fi pozitive \u00een societate. 2) studierea general\u0103 a Or.I, balan\u0163a de putere, rolul statelor pe arena interna\u0163.,posibilitatea asigur\u0103rii securit\u0103\u0163ii colectivit\u0103\u0163ii. 3) teoria sistemului interna\u0163. J.J. Rouseau spunea c\u0103 nu exist\u0103 Or I deoarece exist\u0103 a\u015fa numita corup\u0163ie a naturii umane. Prin Or I H. Bull \u00een\u0163elege un model de activitate ce sus\u0163ine scopurile elementare sau primare ale societ\u0103\u0163ii de state sau ale societ\u0103\u0163ii interna\u0163. \u00cenainte de a explica ce anume implic\u0103 acest concept de Or I, el a creat mai \u00eent\u00eei cadru, indic\u00eend ce \u00een\u0163elege prin o societate de state<\/em>– exist\u0103 c\u00eend un grup de state, con\u015ftient de anumite interese \u015fi valori comune, formeaz\u0103 o societate \u00een sensul c\u0103 ele se consider\u0103 a fi legate \u00een rela\u0163iile dintre ele, contribuind la func\u0163ionarea institu\u0163iilor comune.<\/a> Dou\u0103 sau m multe state pot fi \u00een contact unul cu altul \u015fi interac\u0163iona astfel \u00eenc\u00eet s\u0103 fie factorii necesari \u00een calculele celuilalt, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie con\u015ftiente de interesele sau valorile comune, concep\u00eendu-se pe ele \u00eensele ca supuse unui set comun de reglement\u0103ri sau cooper\u00eend p\/t func\u0163ionarea institu\u0163iilor comune. S.Hoffmann, c\u00eend vb despre Or I, se refer\u0103 la 2 realit\u0103\u0163i. I este mediul interstatal <\/em>\u2013adic\u0103 rela\u0163iile care exist\u0103 \u00eentre diferite unit\u0103\u0163i care ac\u0163ioneaz\u0103 pe scena mondial\u0103 ca de\u0163in\u0103toare ale puterii publice \u015fi ca expresie a dorin\u0163elor \u015fi aspira\u0163iei indivizilor \u015fi grupurilor care le alc\u0103tuiesc. A II realitate este societatea transna\u0163ional\u0103 <\/em>\u2013rela\u0163iile care se formeaz\u0103 peste hotarele acestor unit\u0103\u0163i \u00eentre indivizi \u015fi grupuri. \u00cen viziunea lui Hoffman, ceea ce caracterizeaz\u0103 Or I este anarhia, adica absen\u0163a unei puteri centrale deasupra unit\u0103\u0163ilor \u015fi, deasemenea absen\u0163a sau sl\u0103biciunea normelor comune. Teoreticienii moderni ajung de obicei la concluzia c\u0103, ordinea ocup\u0103 o pozi\u0163ie m mai central\u0103, studiind esen\u0163a pol ext sau a tipurilor de sisteme( Aron,Morgenthau,Waltz). Filozofia pol discut\u0103 problema ordinii direct \u015fi \u00een 2 moduri: ea se \u00eentreab\u0103 dac\u0103 exist\u0103 o astfel de ordine \u015fi de ce fel de tip este ea \u015fi schi\u0163eaz\u0103 ceea ce ar trebui f\u0103cut pt a crea sau pt a consolida ordinea. \u00cen lucr\u0103rile lui Morgenthau \u015fi G. Kennan(1951), urm\u0103re\u015fte elogierea diploma\u0163iei moderate \u015fi sprijinirea unei difini\u0163ii restr\u00eense a interesului na\u0163ional.O ordine care se bazeaz\u0103 pe un echilibru de for\u0163e, pe o limitare a ambi\u0163iilor \u00een interiorul statelor. Pe de alt\u0103 parte, teoreticienii nu se \u00een\u0163eleg asupra caracterului constr\u00eeng\u0103tor sau determinant al sistemului. M.Kaplan tinde s\u0103 \u00eel \u00een\u0163eleag\u0103 ca pe o societate dotat\u0103 cu reguli pt men\u0163inerea jocului, reguli pe care trb s\u0103 le respecte sau altminteri le violeaz\u0103 pe propriu lor risc. Aron, este foarte sceptic \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103: actorii sunt cei care stabilesc \u015fi pot schimba regulile \u015fi fiecare configura\u0163ie le permite un anumit spa\u0163iu de alegere- un spa\u0163iu care este foarte larg pt cei m puternici juc\u0103tori. Toate teoriile \u015fi curentele Or I postuleaz\u0103 c\u0103 ordinea, \u00een m\u0103sura \u00een care ea exist\u0103, depinde at\u00eet de configura\u0163ia puterii statelor<\/em>, c\u00eet \u015fi de practicile statelor <\/em>(coali\u0163ii, alian\u0163e,etc). Aceste teorii sunt \u00een conflict mai degrab\u0103 cu schi\u0163a de teorie, dec\u00eet cu teoria lui Wallerstein. \u00cen viziunea sa, ordinea rezult\u0103 din schimburile inegale impuse de sistemul capitalist mondial: el neag\u0103 autonomia statelor care sunt doar instrumente ale acestui sistem.<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ordinea este reglementar\u0103 vie\u0163ii sociale \u00een conformitate cu normele, valorile comune. \u00cen RI c\u00eend vorbim de ordine, adic\u0103 tot ce este f\u0103r\u0103 norme, f\u0103r\u0103 reglementare este dezordine. Ordinea interna\u0163ional\u0103(Or.I-in continuare) este un model de activitate ce sus\u0163ine scopurile elementare sau primare ale societ\u0103\u0163ii de state sau ale societ\u0103\u0163ii interna\u0163ionale.Exist\u0103 trei niveluri de analiz\u0103 a Or.I:1) […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89127"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=89127"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89127\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=89127"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=89127"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=89127"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}