{"id":89115,"date":"2018-02-18T10:22:00","date_gmt":"2018-02-18T10:22:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:32:04","modified_gmt":"2023-01-06T20:32:04","slug":"constituirea-imperiului-colonial","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/18\/constituirea-imperiului-colonial\/","title":{"rendered":"Constituirea imperiului colonial britanic."},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
Angajat\u0103 mai t\u00eerziu \u015fi, ini\u0163ial, mai timid dec\u00eet alte puteri europene \u00een expansiunea colonial\u0103, Anglia a reu\u015fit ulterior s\u0103-\u015fi creeze cel mai important imperiu colonial cunoscut de istorie. O<\/span> <\/span>explica\u0163ie fundamental\u0103 o constituie remarcabilul s\u0103u poten\u0163ial economic, care a putut fi pus \u00een valoare \u00een condi\u0163iile unui stat burghez. Un al doilea element care nu poate fi neglijat \u015fi care, de altfel, a contribuit la impunerea pentru o \u00eendelungat\u0103 perioad\u0103 a suprema\u0163iei economice engleze, o constituie pozi\u0163ia geografic\u0103 favorabil\u0103 a arhipelagului britanic. Cele din\u0163ii colonii britanice dateaz\u0103 cu prima jum\u0103tate a secolului al XVII-lea. \u00cenfiin\u0163area lor a fost favorizat\u0103 de \u00eenfr\u00eengerea Spaniei, care, \u00een urma cuceririi Portugaliei, \u00een <\/span>1580, <\/span>de\u0163inea aproape totalitatea coloniilor europene. Ele au \u00eens\u0103 la origine \u015fi cauze interne. Stuar\u0163ii nu sprijin\u0103 \u00een mod activ politica maritim\u0103. Ei manifest\u0103 totu\u015fi un anumit interes pentru expedi\u0163iile de peste m\u0103ri, \u00eentruc\u00eet o parte a beneficiilor intr\u0103 \u00een sec\u0103tuitul tezaur al coroanei. De aici, sprijinul acordat marilor companii comerciale. \u00cen <\/span>1606 <\/span><\/a>au fost acordate patente de colonizare unor companii din Londra \u015fi <\/span>Plymouth. <\/span>Compania din Londra este, de altfel, ini\u0163iioarea primei colonii engleze, <\/span>Virginia, <\/span>ale c\u0103rei baze au fost puse \u00een <\/span>1607.<\/span> Pe de alt\u0103 parte, pentru a sc\u0103pa de persecu\u0163iile religioase ale Stuar\u0163ilor, numero\u015fi puritani au preferat s\u0103 plece \u00een America. O astfel de ac\u0163iune, sprijinit\u0103 de Compania din <\/span>Plymouth, <\/span>st\u0103 la originea coloniilor din Noua Anglie <\/span>(1620). <\/span>Stabili\u0163i \u00een noile regiuni, coloni\u015ftii <\/span>s-<\/span>\u0430<\/span>u<\/span> <\/span>organizat \u00eentr-o comunitate \u00eenchis\u0103, din care erau exclu\u015fi indigenii, alunga\u0163i de pe teritoriile ocupate de noii veni\u0163i. De aceea, coloniile din America de Nord au fost colonii de emigra\u0163ie. Un al doilea tip \u00eel constituie coloniile numite de exploatare. Ele apar acolo, unde condi\u0163iile climatice fac dificil\u0103 munca europenilor, pentru executarea diferitelor lucr\u0103ri apel\u00eendu-se la b\u0103\u015ftina\u015fi \u015fi, mai ales, la negri. Este cazul, \u00een special, al coloniilor din Marea Caraibilor, ale c\u0103ror \u00eenceputuri se pun \u00een prima jum\u0103tate a secolului al XVII-lea, prin cucerirea insulelor <\/span>Barbados (1625),<\/span> <\/span>Barbuda (1632), Antigua (1636).<\/span> Un impuls decisiv a primit politica expansionist\u0103 britanic\u0103 ca urmare a revolu\u0163iei din secolul al XVII-lea. Colonialismul devine acum o problem\u0103 de stat. Preocup\u0103ri \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 din partea Parlamentului le \u00eent\u00eelnim chiar \u00een timpul r\u0103zboiului civil. Ele cap\u0103t\u0103 amploare mai ales \u00een vremea Republicii \u015fi Protectoratului. Este vorba at\u00eet de cucerirea unor noi teritorii ca Anguilla <\/span>(1650) <\/span>\u015fi, mai ales, Jamaica, de \u00eencheierea unor tratate comerciale avantajoase, c\u00eet \u015fi de stabilirea ferm\u0103 a orient\u0103rii \u00een politica colonial\u0103 britanic\u0103, concretizat\u0103 \u00een Actele de naviga\u0163ie. Ideea de la care pornesc acestea este mercantilismul. Conform acestei doctrine, bog\u0103\u0163ia unei \u0163\u0103ri const\u0103 \u00een cantitatea de metale pre\u0163ioase pe care o <\/span>de<\/span>\u0163<\/span>ine. <\/span>Pentru a o spori, este necesar\u0103 men\u0163inerea unei balan\u0163e comerciale active<\/span>; <\/span>\u00een consecin\u0163\u0103, exportul trebuie s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 importul. Aceasta se poate realiza prin sporirea produc\u0163iei proprii<\/span>; <\/span>un alt mijloc \u00eel constituie beneficiile oferite de colonii. De aici, tendin\u0163a de subordonare complet\u0103 a acestora, at\u00eet din punct de vedere economic, c\u00eet \u015fi politic, \u00eentruc\u00eet o prea mare libertate de ac\u0163iune pe plan politic ar fi putut duce la tendin\u0163a spre o independen\u0163\u0103 economic\u0103. Aceast\u0103 orientare a constituit baza politicii Angliei fa\u0163\u0103 de posesiunile sale de, peste m\u0103ri, \u00eentr-o prim\u0103 faz\u0103 a imperiului s\u0103u colonial, numit, de obicei, \u201eVechiul Imperiu” (sau \u201ePrimul Imperiu”) \u015fi care dureaz\u0103 p\u00een\u0103 \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XVIII-lea. Din acest motiv, interesul major este acordat acum coloniilor \u201ede exploatare”, \u00een special celor din Marea Caraibilor, mult mai rentabile pentru metropol\u0103 dec\u00eet coloniile \u201ede emigra\u0163ie”, care puteau deveni chiar un concurent al acesteia. Aceast\u0103 politic\u0103 a fost accentuat\u0103 \u00een vremea Restaura\u0163iei. Noi acte de naviga\u0163ie au subordonat \u015fi mai mult metropolei comer\u0163ul cu coloniile. \u00cen acestea, a fost introdus un tarif vamal unitar. \u00cen<\/span> <\/span>acela\u015fi timp, \u00een perioada <\/span>Res<\/span>taura\u0163iei a continuat expansiunea colonial\u0103. Un important succes l-a constituit cucerirea de la olandezi a coloniei Noul Amsterdam, devenit\u0103 New York, ceea ce f\u0103cea ca, datorit\u0103 treptatei ei coloniz\u0103ri, \u00eentreaga coast\u0103 a Atlanticului din Canada p\u00een\u0103 \u00een Florida s\u0103 fie o posesiune britanic\u0103. Tratatul cu Spania din <\/span>1760 <\/span>a permis o mai mare libertate de ac\u0163iune \u00een Marea Caraibilor<\/span>; <\/span>principalul punct de sprijin al englezilor \u00eel constituie aici Jamaica, av\u00eend \u00een <\/span>1698-50000 <\/span>de locuitori, albi \u015fi sclavi negri. Expansiunea a continuat \u015fi \u00een emisfera estic\u0103, pun\u00eendu-se bazele viitoarei penetra\u0163ii \u00een India<\/span>; <\/span>\u00een <\/span>1662, <\/span>prin c\u0103s\u0103toria cu o infant\u0103 spaniol\u0103, <\/span>Carol <\/span>al II-lea a ob\u0163inut Bombay cedat \u00een <\/span>1668 <\/span>Companiei Indiilor orientale. Ulterior, pozi\u0163iile companiei se \u00eent\u0103resc, vechilor contoare ad\u0103ug\u00eendu-li-se altele. \u00cen <\/span>1696 <\/span>a fost construit Fort-William, devenit apoi <\/span>Calcutta.<\/span> \u00cen acela\u015fi timp, englezii au acordat aten\u0163ie Africii. Posesiunile ob\u0163inute aici, deocamdat\u0103 de mici dimensiuni, puteau aduce profituri prin ele \u00eensele<\/span>; <\/span>\u00een acela\u015fi timp \u00eens\u0103, ele constituiau importante puncte de sprijin \u00een drumul spre India, a\u015fa cum s\u00eent cele din <\/span>Gambia, Sierra-Leone<\/span> sau insula Sf\u00eenta Elena. \u00cen momentul \u00eencheierii p\u0103cii de la <\/span>Utrecht (1713), <\/span><\/span>Anglia dispunea astfel de posesiuni coloniale \u00een toate regiunile Globului. Cu unele excep\u0163ii, aceste posesiuni nu erau prea importante<\/span>; <\/span>prin a\u015fezarea lor geografic\u0103, ele constituiau \u00eens\u0103 o baz\u0103 pentru noi cuceriri. <\/span>Marile conflicte de la mijlocul secolului al XVIII-lea, R\u0103zboiul de succesiune la tronul Austriei \u015fi R\u0103zboiul de \u015fapte ani, au oferit Angliei posibilitatea extinderii puterii sale \u00een detrimentul altor puteri, \u00een primul r\u00eend al Fran\u0163ei. Mai ales, R\u0103zboiul de \u015fapte ani a constituit un moment-cheie, sf\u00eer\u015fitul s\u0103u put\u00eend fi considerat drept apogeu al \u201eVechiului Imperiu”. Profit\u00eend de modul ne\u00eendem\u00eenatic \u00een care a fost condus\u0103 politica extern\u0103 a Fran\u0163ei, \u00eendreptat\u0103 exclusiv spre chestiunile continentale, Anglia \u015fi-a concentrat principala aten\u0163ie spre colonii, repurt\u00eend dou\u0103 importante victorii \u00een India \u015fi Canada. De altfel, \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XVIII-lea, asist\u0103m la o reconsiderare general\u0103 a politicii coloniale britanice. P\u00een\u0103 acum, companiile fuseser\u0103 cele care juca ser\u0103 un rol preponderent. Acum \u00eens\u0103 statul intervine mult mai activ. Exemplul cel mai concludent \u00eel ofer\u0103 Compania Iniilor Orientale, \u00eempotriva acesteia s-a dezl\u0103n\u0163uit o puternic\u0103 campanie, pornindu-se de la ideea c\u0103, \u00een vreme ce statul o sprijin\u0103 activ, marile ei profituri revin doar ac\u0163ionarilor s\u0103i. Pentru a face fa\u0163\u0103 situa\u0163iei, Compania s-a oferit, \u00een <\/span>1767, <\/span>s\u0103 verse anual vistieriei suma de <\/span>400000 <\/span>de lire sterline. A fost doar o solu\u0163ie temporar\u0103. Printr-un act din <\/span>1773, <\/span>Parlamentul primea dreptul de a numi guvernatorul general al posesiunilor Companiei \u015fi pe cei patru membri ai consiliului s\u0103u. Posesiunile engleze au fost \u00eemp\u0103r\u0163ile \u00een trei. “preziden\u0163ii” – Bengal, Bombay \u015fi <\/span>Madras –<\/span>guvernatorul Bengalului fiind \u015fi guvernator general. La <\/span>Calcutta <\/span>a fost \u00eenfiin\u0163at un tribunal suprem pentru problemele <\/span>In<\/span>diei, ai c\u0103rui membri erau numi\u0163i de rege. Aceste prevederi au fost confirmate \u015fi \u00eent\u0103rite de \u201eIndia <\/span>Bill”<\/span> <\/span>(1784). <\/span>Compania era acum subordonat\u0103 unui consiliu de control format din doi membri ai Consiliului de mini\u015ftri \u015fi patru consilieri numi\u0163i de rege. Situa\u0163ia posesiunilor engleze devenea astfel o chestiune de <\/span>stat.<\/span> Anul <\/span>1815, <\/span>ce marcheaz\u0103 \u00eencheierea r\u0103zboaielor cu Fran\u0163a republican\u0103 \u015fi napoleonian\u0103, a consacrat o situa\u0163ie care nu va mai putea fi contestat\u0103 aproape o sut\u0103 de ani<\/span>: <\/span>suprema\u0163ia maritim\u0103 \u015fi colonial\u0103 a Angliei. Faptul se datoreaz\u0103 nu at\u00eet extinderii Imperiului (cea mai important\u0103 achizi\u0163ie: Colonia Capului), c\u00eet controlului riguros al c\u0103itor de acces, resurselor economice ale metropolei \u015fi sprijinului activ al statului acordat ini\u0163iativei coloniale.<\/span><\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Angajat\u0103 mai t\u00eerziu \u015fi, ini\u0163ial, mai timid dec\u00eet alte puteri europene \u00een expansiunea colonial\u0103, Anglia a reu\u015fit ulterior s\u0103-\u015fi creeze cel mai important imperiu colonial cunoscut de istorie. O explica\u0163ie fundamental\u0103 o constituie remarcabilul s\u0103u poten\u0163ial economic, care a putut fi pus \u00een valoare \u00een condi\u0163iile unui stat burghez. Un al doilea element care nu poate […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89115"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=89115"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89115\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=89115"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=89115"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=89115"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}