{"id":89111,"date":"2018-02-18T10:24:00","date_gmt":"2018-02-18T10:24:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:32:04","modified_gmt":"2023-01-06T20:32:04","slug":"politica-interna-si-externa-sua-dupa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/18\/politica-interna-si-externa-sua-dupa\/","title":{"rendered":"Politica intern\u0103 \u015fi extern\u0103 a SUA dup\u0103 R\u0103zboiul de Independen\u0163\u0103."},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
Una din particularit\u0103\u0163ile vie\u0163ii politice din S.U.A. \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 a fost constituirea mecanismului sistemului bipartit: partidul federali\u015ftilor, \u00een fruntea c\u0103ruia s-a situat A.Hamilton, \u015fi partidul republicanilor, \u00een frunte cu Thomas Jefferson. Ele reflectau interesele blocului burgheziei \u015fi plantatorilor, care se formase \u00eenc\u0103 tn timpul R\u0103zboiului de Independen\u0163\u0103 \u015fi venise la putere dup\u0103 terminarea lui. Ambele partide erau adepte ale dezvolt\u0103rii social-politice capitaliste a S.U.A. pe baza principiilor constitu\u0163iei anului 1787. Divergen\u0163ele \u00eentre ele erau legate, mai ales, de c\u0103ile dezvolt\u0103rii comercial-induslriale \u015fi agrare \u00een \u201elarg” \u015fi \u00een \u201ead\u00eencime” a economiei na\u0163ionale. Interesele agrare se complicau \u00een leg\u0103tur\u0103 cu faptul c\u0103 la sud domina sistemul <\/a>de planta\u0163ii, bazat pe exploatarea muncii sclavilor, care \u00eempiedica din ce \u00een ce mai mult dezvoltarea capitalismului \u00een agricultur\u0103 pe cale liber\u0103 \u201eamerican\u0103” \u015fi a economiei na\u0163ionale \u00een ansamblu. La sf\u00eer\u015fitul secolului al XVIII-lea \u015fi \u00eenceputul secolului al XIX-lea rolul dominant \u00een viata politic\u0103 a S.U.A. \u00eel jucau federali\u015ftii, care reprezentau \u00een primul r\u00eend interesele celor avu\u0163i – a burgheziei comercial-industriale \u015fi financiare, mai ales din statele de nord. Timp de 8 ani (1789-1796) postul de pre\u015fedinte al S.U.A. 1-a de\u0163inut eroul R\u0103zboiului de Independent\u0103 \u015fi p\u0103rintele-fondator al Statelor Unite ale Americii – George Washington. Nef\u0103c\u00eend parte din vreunul din cele dou\u0103 partide, el \u00eei sus\u0163inea totu\u015fi pe federali\u015fti, \u00eens\u0103 nu \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fea \u00eentocmai ideile prea conservatoare ale lui A.Hamilton \u015fi ale federali\u015ftilor cu tendin\u0163e monarhiste, al c\u0103ror ideal politic era monarhia constitu\u0163ional\u0103 din Anglia. Se \u015ftie c\u0103 Washington a refuzat \u00eenc\u0103 \u00een anul 1783 propunerea ofi\u0163erilor monarhi\u015fti din societatea \u201eCincinali” de a se \u00eencorona ca rege al S.U.A. Postul de secretar de stat l-a ocupat republicanul democrat T.Jefferson, iar c\u00eerma economiei na\u0163ionale i-a fost \u00eencredin\u0163at\u0103 t\u00een\u0103rului \u015fi energicului ministru de finan\u0163e A.Hamilton, partizanul \u00eent\u0103ririi puterii guvernului federal \u015fi al prosper\u0103rii economice a S.U.A. Cu acest scop, el a luat m\u0103suri pentru reglementarea situa\u0163iei financiare. Pentru a ob\u0163ine sprijinul financiar al p\u0103turilor avute, Hamilton a propus Congresului s\u0103 achite datoriile de stat (77 mln. dolari) de\u0163in\u0103torilor de obliga\u0163ii din timpul R\u0103zboiului de Independent\u0103, fapt care a determinat indignarea fo\u015ftilor de\u0163in\u0103tori de obliga\u0163ii, mai ales din r\u00eendurile fermierilor, care le v\u00eenduser\u0103 mai \u00eenainte pe pre\u0163 de nimic speculan\u0163ilor. Achitarea datoriei de stat se \u00eenf\u0103ptuia cu mijloacele b\u0103ne\u015fti, ob\u0163inute din v\u00eenzarea p\u0103m\u00eenturilor ob\u015fte\u015fti \u015fi pe contul impozitelor. \u00cen anul 1791 a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 ca institu\u0163ie particular\u0103 Banca na\u0163ional\u0103, care dirija toate opera\u0163iile b\u0103ne\u015fti din \u0163ar\u0103, mai ales creditarea \u00eentreprinderilor de stat \u015fi particulare. Banca na\u0163ional\u0103 emitea bancnote pentru \u00eentreaga tar\u0103. Pentru a \u00eencuraja dezvoltarea economic\u0103, guvernul a introdus tarife pentru m\u0103rfurile str\u0103ine \u015fi accize la b\u0103uturi spirtoase, care au ridicat pre\u0163urile la whisky de 2,5 ori. Accizele au provocat nemul\u0163umirea fermierilor din vestul Pennsylvaniei. R\u0103scoala lor a fost reprimat\u0103 de armata american\u0103, ceea ce a \u00eensemnat amestecul direct al guvernului federal \u00een treburile interne ale statelor din federa\u0163ie. Politica extern\u0103 a federali\u015ftilor era de orientare englez\u0103. Aceast\u0103 politic\u0103 n-a contribuit la \u00eent\u0103rirea suveranit\u0103\u0163ii na\u0163ionale a S.U.A. Spre deosebire de p\u0103turile democratice ale S.U.A., care au salutat \u015fi sprijinit revolu\u0163ia francez\u0103, federali\u015ftii au ocupat fa\u0163\u0103 de ea o pozi\u0163ie ostil\u0103, mai ales dup\u0103 c\u0103derea monarhiei \u015fi executarea monarhului \u015fi a membrilor familiei regale. Propunerea din anul 1793 a guvernului republican francez de a re\u00eennoi tratatul de alian\u0163\u0103 franco-american din 1778 a fost respins\u0103. N-a fost sus\u0163inut\u0103 nici propunerea lui T.Jefferson de a ajuta Fran\u0163a. \u00cen schimb, guvernul promova o politic\u0103 de apropiere cu Anglia – rivalul Fran\u0163ei. \u00cen anul 1796 George Washington, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu cre\u015fterea nemul\u0163umirilor p\u0103turilor democratice din tar\u0103 \u015fi a tendin\u0163elor monarhiste ale federali\u015ftilor, a renun\u0163at s\u0103 mai ia parte la noile alegeri preziden\u0163iale. De atunci, \u00een S.U.A. a intrat \u00een vigoare alegerea pre\u015fedintelui pentru maximum dou\u0103 mandate. Tot pe vremea pre\u015fedin\u0163iei lui Washington, \u00eencep\u00eend cu anul 1794, guvernul american se completa numai din membrii partidului, din care f\u0103cea parte pre\u015fedintele ales. Din anul 1797 \u015fi p\u00een\u0103 \u00een anul 1801 postul de pre\u015fedinte l-a ocupat federalistul J.Adams. Politica lui avea un con\u0163inut v\u0103dit antidemocratic. Nu se respectau libert\u0103\u0163ile politice, precum \u015fi \u201eBillul despre drepturi”. Sub influenta lui Congresul a aprobat \u00een anul 1798 \u201eLegea despre du\u015fmanii str\u0103ini”, prin care pre\u015fedintele avea dreptul de a expulza din \u0163ar\u0103 revolu\u0163ionarii emigraji din Europa. A fost limitat\u0103 libertatea cuv\u00eentului, presei. Critica guvernului era aspru pedepsit\u0103 (\u201eLegea despre rebeliuni”). Aceast\u0103 politic\u0103 era \u00eendreptat\u0103 mai ales \u00eempotriva republicanilor, a c\u0103ror autoritate cre\u015ftea din an \u00een an. \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu cre\u015fterea pericolului unui r\u0103zboi cu Fran\u0163a \u00een anul 1798 a fost aprobat\u0103 \u015fi legea despre m\u0103rirea armatei \u015fi fotei americane. Legea prevedea introducerea unui impozit special asupra proprietarilor de p\u0103m\u00eent, de imobil \u015fi sclavi, ce a provocat nemul\u0163umirea din partea plantatorilor \u015fi Fermierilor. \u00cen aceste \u00eemprejur\u0103ri au avut loc alegerile preziden\u0163iale din anul 1800. Victoria a Fost de partea partidului republican. A fost ales ca pre\u015fedinte Thomas Jefferson. Capitala S.U.A. a.fost mutat\u0103 din Philadelphia la Washington, construit\u0103 \u00een districtul Columbia. Republicanii lui Jefferson exprimau pe atunci interesele plantatorilor, fermierilor \u015fi ale micilor proprietari urbani. Principala lor baz\u0103 social\u0103 o alc\u0103tuiau fermierii, care visau naiv la o republic\u0103 a micilor proprietari agricoli, ce ar elimina viciile dezvolt\u0103rii industriale \u015fi ar curma domina\u0163ia capitalului comercial-financiar, sistemul de federali\u015fti. Aceast\u0103 concep\u0163ie a fost promovat\u0103 la vremea sa de T.Jefferson \u00eenc\u0103 p\u00een\u0103 la R\u0103zboiul de Independent\u0103. \u00cen acest timp concep\u0163iile lui au suferit modific\u0103ri, devenind mai moderate \u015fi mai realiste \u00een leg\u0103tur\u0103 cu noile fr\u0103m\u00eent\u0103ri sociale \u015fi realit\u0103\u0163ile dezvolt\u0103rii economice \u015fi politice a societ\u0103\u0163ii americane postbelice. Jefferson renun\u0163\u0103 la vechea concep\u0163ie a dezvolt\u0103rii S.U.A, numai ca \u0163ar\u0103 agrar\u0103 \u015fi \u00een politica sa economic\u0103 stimula dezvoltarea comer\u0163ului \u015fi industriei. El continu\u0103 politica protec\u0163ionismului economic prin ridicarea tarifelor vamale la m\u0103rfurile str\u0103ine. Stimuleaz\u0103 economia na\u0163ional\u0103 prin folosirea resurselor statului la dezvoltarea naviga\u0163iei \u015fi construc\u0163ia drumurilor, prin mic\u015forarea impozitelor asupra produc\u0103torilor. Prin mic\u015forarea cheltuielilor federale republicanii au ob\u0163inut o esen\u0163ial\u0103 reducere a datoriei de stat (de la 100 mln. de dolari la 45 mln.). Un stimul important pentru dezvoltarea economic\u0103 a vestului S.U.A. a avut-o cump\u0103rarea Louisianei franceze. Aceasta a dat posibilitate de a se \u00eenf\u0103ptui o reform\u0103 agrar\u0103 par\u0163ial\u0103, prin care se u\u015fura cump\u0103rarea p\u0103m\u00eenturilor de stal de c\u0103tre agricultori. Republicanii lui Jefferson au \u00eenf\u0103ptuit \u015fi unele m\u0103suri de democratizare a societ\u0103\u0163ii americane. Au fost anulate aproape toate legile antidemocratice din anii guvern\u0103rii federali\u015flilor, a fosl redus \u015fi ieftinit aparatul de stat, s-au mic\u015forat impozitele. \u00cen anul 1807 a fost interzis importul sclavilor. \u00cen domeniul politicii externe a republicanilor se observ\u0103 acutizarea rela\u0163iilor cu Fran\u0163a \u015fi Anglia, deoarece r\u0103zboaiele napoleoniene, mai ales Blocada continental\u0103 \u015fi Contrablocada englez\u0103, lezau interesele americanilor. Politica de neutralitate a S.U.A. \u00een leg\u0103tura cu r\u0103zboaiele din Europa a dat posibilitate comercian\u0163ilor americani s\u0103-\u015fi m\u0103reasc\u0103 considerabil capitalurile pe baza comer\u0163ului cu ambele p\u0103r\u0163i beligerante. S.U.A. profit\u0103 de evenimentele din Europa pentru l\u0103rgirea teritoriilor sale prin metoda de \u201ecump\u0103rare” \u015fi \u00eent\u0103rirea influentei \u00een posesiunile coloniale ale Angliei \u015fi Spaniei din America. Dup\u0103 pacea de la Tilsit (1807) se observ\u0103 apropierea dintre S.U.A. \u015fi Rusia, care s-a soldat cu stabilirea rela\u0163iilor diplomatice dintre aceste \u0163\u0103ri \u00een anul 1809. Activizarea politicii externe a S.U.A. pe vremea republicanilor a fost unul din factorii care au stimulat dezvoltarea lor economic\u0103, a impulsionat construc\u0163ia flolei comerciale \u015fi militare americane. \u00cen anul 1809 pre\u015fedinte al S.U.A. devine fostul federalist, apoi republican moderat J.Madison. \u00cen interesul burgheziei comerciale, a plantatorilor \u015fi proprietarilor de vase maritime. Madison a anulat embargoul la importul m\u0103rfurilor europene, introdus de T.Jefferson \u00een anul 1807 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu politica economic\u0103 a Fran\u0163ei \u015fi Angliei (Blocada continental\u0103, stabilit\u0103 de Napoleon, \u015fi Contrablocada Europei de c\u0103tre Anglia), care a lovit puternic economia S.U.A. \u00cens\u0103 aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 n-a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it situa\u0163ia. Mul\u0163i plantatori \u015fi fermieri, exportatori de m\u0103rfuri \u015fi materii prime agricole, s-au ruinat. De toate nevoile era \u00eenvinuit\u0103 Anglia, care \u00eenlr-adev\u0103r visa la supunerea S.U.A. intereselor sale. Ea a respins cererea S.U.A. de a anula blocada pentru vasele americane \u015fi de a opri capturarea \u015fi confiscarea lor. Pe l\u00eeng\u0103 aceasta englezii a\u0163\u00ee\u0163au \u00eempotriva americanilor triburile b\u0103\u015ftina\u015fe. Toate acestea au obligat Congresul american s\u0103 declare la 18 iunie 1812 r\u0103zboi Angliei. Atitudinea americanilor fa\u0163\u0103 de r\u0103zboi era diferit\u0103. Majoritatea poporului \u00eel considera inutil. Cercurile conduc\u0103toare \u00eens\u0103 considerau c\u0103 a sosit momentul favorabil pentru a cuceri p\u0103m\u00eenturile de vest \u015fi a \u00eenl\u0103tura Anglia din Canada \u015fi de a alipi Florida. De aceast\u0103 p\u0103rere era \u015fi Madison, deoarece situa\u0163ia interna\u0163ional\u0103 la \u00eenceputul r\u0103zboiului era favorabil\u0103 americanilor. Fran\u0163a domina \u00een cea mai mare parte a Europei iar Anglia era completamente izolat\u0103 \u015fi nu dorea dezl\u0103n\u0163uirea acestui r\u0103zboi. O parte din comercian\u0163ii \u015fi industria\u015fii americani, mai ales din statele de hord-est, str\u00eens lega\u0163i de pia\u0163a extern\u0103, erau \u00eempotriva r\u0103zboiului. Ei aveau sprijinul federali\u015ftilor anglofili, care sugerau chiar ideea secesiunii, adic\u0103 a destr\u0103m\u0103rii S.U.A. Aceast\u0103 politica i-a compromis \u00eentr-at\u00eet, \u00eenc\u00eet dup\u0103 terminarea r\u0103zboiului partidul federalist a fosl dizolvat. R\u0103zboiul a \u00eenceput prin \u00eencercarea armatei americane de a cuceri Canada. Americanii mizau pe sprijinul canadienilor, mai ales al celor de origine francez\u0103, dar acest vis s-a spulberat, deoarece majoritatea canadienilor nu i-a sus\u0163inut. Din contra, ei au condamnat acest r\u0103zboi, considcr\u00eendu-l un r\u0103zboi de expansiune, contrar intereselor canadienilor \u015fi au sus\u0163inut destul de activ metropola englez\u0103. \u00centr-un anumit sens acest r\u0103zboi anglo-american e numit de canadieni \u201er\u0103zboiul pentru independen\u0163a canadienilor”, deoarece el a trezit sim\u0163\u0103mintele lor na\u0163ionale, care se aflau atunci \u00een stare embrionar\u0103 \u015fi mai t\u00eerziu au dus la complica\u0163ii cu metropola. Armata american\u0103, slab preg\u0103tit\u0103, n-a fost capabil\u0103 s\u0103 materializeze planul de cucerire a Canadei. Noile trupe engleze, sosite \u00een Canada \u015fi sus\u0163inute de voluntarii canadieni, au respins atacurile armatei americane \u015fi au mutatl opera\u0163iile pe teritoriul S.U.A. Dup\u0103 invazia \u015fi \u00eenfr\u00eeugerea lui Napoleon \u00een Rusia, Anglia a avut posibilitatea de a folosi activ flota sa \u00eempotriva americanilor \u015fi a blocat total Statele Unite ale Americii. O\u015ftirile engleze \u00eenfring rezisten\u0163a americanilor \u015fi la 24-25 august 1814 ocup\u0103 Washingtonul. \u00cen semn de r\u0103zbunare pentru devast\u0103rile americanilor \u00een Canada, ei au ars Capitoliul, Casa Alb\u0103 \u015fi alte institu\u0163ii de stat. Guvernul englez a respins categoric propunerea guvernului american de a duce tratative prin mijlocirea Rusiei, insist\u00eend s\u0103 duc\u0103 convorbiri de pace directe cu americanii. Ele au \u00eenceput la 8 august 1814 la Kent. Englezii au formulat preten\u0163ii teritoriale f\u0103\u0163\u0103 de S.U.A., insistau ca americanii s\u0103 nu posede flot\u0103 \u015fi fortifica\u0163ii militare pe Marile Lacuri, s\u0103 \u00eencheie \u00een acela\u015fi timp pace cu triburile indiene, care luptau de partea Angliei, s\u0103 creeze un stat-tampon al indienilor \u015fi s\u0103 renun\u0163e de a pescui \u00een apele teritoriale britanice din nordul Atlanticului. Aceste condi\u0163ii grele au fost primite cu indignare de c\u0103tre poporul american, care \u015fi-a schimbat atitudinea fa\u0163\u0103 de caracterul r\u0103zboiului, consider\u00eendu-l un r\u0103zboi pentru ap\u0103rarea Patriei. Zeci de mii de americani, mai ales din s\u00eenul maselor populare, s-au \u00eenrolat \u00eeu deta\u015famente de voluntari. Ei au \u00eenceput s\u0103 numeasc\u0103 acest r\u0103zboi “al doilea R\u0103zboi de Independen\u0163\u0103”. Numai \u00een ora\u015ful New York, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu pericolul cuceririi lui de c\u0103tre englezi, s-au ridicat la lupt\u0103 25 000 de or\u0103\u015feni, ceea ce a f\u0103cut ca englezii s\u0103 renun\u0163e la planurile lor de a ocupa ora\u015ful. Pilda New Yorkuilui a fost urmat\u0103 \u015fi de alte ora\u015fe. Imnul na\u0163ional al S.U.A., care a fosl scris \u00een acele zile de cump\u0103n\u0103, a \u00eemb\u0103rb\u0103tat \u015fi mai mult \u00eentregul popor american. Un rol important \u00een soarta r\u0103zboiului l-a jucat \u015fi t\u00een\u0103r\u0103 flot\u0103 american\u0103, care a pricinuit mari pierderi flotei engleze. Armata american\u0103, comandat\u0103 de generalul E.Jackson, a respins armata englez\u0103 care \u00eenainta spre New-Orleans, iar apoi a \u00eenfr\u00eent-o. La 24 decembrie 1814 a fost semnat\u0103 pacea de la Kent. Ambele p\u0103r\u0163i au recunoscut frontierele de p\u00een\u0103 la r\u0103zboi, s-au obligat s\u0103 elibereze prizonierii, s\u0103 \u00eenceteze r\u0103zboiul \u00eempotriva triburilor indienilor americani \u015fi s\u0103 ia m\u0103suri \u00eempotriva comer\u0163ului cu sclavi. Primind cu \u00eent\u00eerziere vestea despre \u00eencheierea p\u0103cii comandantul for\u0163elor militare americane, generalul Jackson, a continuat ostilit\u0103\u0163ile \u015fi \u00een ianuarie 1815 a repurtat o vic
torie str\u0103lucit\u0103 asupra armatei engleze, care \u00eenainta spre New-Orleans, fapt care i-a ridicat autoritatea \u00een fa\u0163a poporului. Victoria asupra Angliei a asigurat independen\u0163a S.U.A., a \u00eent\u0103rit coeziunea poporului american, a creat condi\u0163ii favorabile pentru dezvoltarea societ\u0103\u0163ii americane \u015fi a ad\u00eencit procesul de formare a na\u0163iunii americane. \u00cenfr\u00eengerea Angliei a fost totodat\u0103 \u00eenfr\u00eengerea deplin\u0103 a partidului anglofil al federali\u015ftilor \u015fi \u00eent\u0103rirea domina\u0163iei partidului republican \u00een via\u0163a politic\u0103 a S.U.A.<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Una din particularit\u0103\u0163ile vie\u0163ii politice din S.U.A. \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 a fost constituirea mecanismului sistemului bipartit: partidul federali\u015ftilor, \u00een fruntea c\u0103ruia s-a situat A.Hamilton, \u015fi partidul republicanilor, \u00een frunte cu Thomas Jefferson. Ele reflectau interesele blocului burgheziei \u015fi plantatorilor, care se formase \u00eenc\u0103 tn timpul R\u0103zboiului de Independen\u0163\u0103 \u015fi venise la putere dup\u0103 terminarea lui. […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89111"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=89111"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89111\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=89111"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=89111"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=89111"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}