{"id":89069,"date":"2018-02-19T01:51:00","date_gmt":"2018-02-19T01:51:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:31:49","modified_gmt":"2023-01-06T20:31:49","slug":"primul-razboi-mondial_18","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/19\/primul-razboi-mondial_18\/","title":{"rendered":"Primul r\u0103zboi mondial."},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
La 28 iunie 1914, printul austriac Frant-Ferdinand efectua o vizita oficiala la Sarajevo. A fost asasinat, impreuna cu sotia sa, de catre Gavrilo Princip, un student sarb. O luna mai tarziu Austro-Ungaria declara razboi Serbiei, acuzata ca ar fi pregatit atentatul. Atentatul de la Sarajevo a fost doar pretextul razboiului. Cauzele acestui prim conflict mondial au fost mult mai adanci: concurenta economica, imperialismul si nationalismul. Una din principalele cauze inceperii primului razboi mondial este dorinta Germaniei si Italiei de a-si intari pozitiile, prin toate mijloacele posibile, fata de Rusia, Franta, Marea Britanie, Imperiul Austro-Ungar din centrul Europei si Imperiul Otoman-in decadere. Tarile mici au ramas neutre. Tendinta Germaniei de a deveni cea mai <\/a>mare putere militara a Europei si de a sparge suprematia navala a Marii Britanii a produs tensiuni mari intre cele doua tari. Imperiul Austro-Ungar era caracterizat de nemultumirea si agitatia nationalitatilor, tinute cu greu intr-un stat unitar. Marile puteri s-au organizat in doua tabere opuse:  1.Tripla Alianta din care faceau parte Germania, Austro-Ungaria si Italia, 2.Antanta compusa din Franta, Rusia si Anglia. Antanta a intrat in razboi de partea Serbiei. In urma acestei situatii s-au angajat in razboi si alte state, urmarindu-si propriile obiective. Astfel, Bulgaria a intrat in lupta alaturi de Tripla Alianta. Italia s-a declarat neutra, astfel incat Tripla Alianta nu a mai existat, legatura dintre Germania si Austro-Ungaria mentinandu-se. Alianta dintre aceste doua mari puteri s-a numit Puterile Centrale. In perioada 17-30 iulie 1914 reprezentantii Antantei fac cunoscut guvernului roman acordul tarilor lor privind unirea Transilvaniei cu Romania, in schimbul participarii Romaniei la razboi impotriva Puterilor Centrale. In acelasi timp, regele Carol I primeste un mesaj al imparatului Germaniei, Wihelm al II-lea, prin care i se cerea Romaniei indeplinirea obligatiilor fata de Puterile Centrale. Desi regele Romaniei, Carol I era german prin origine, opinia publica romaneasca si clasa politica in marea ei majoritate era de partea Antantei. Totusi, considerand ca tara nu este pregatita pentru o astfel de conflagratie, Consiliul de coroana intrunit la Sinaia \u201321 iulie 1914- la care au participat, pe langa membrii guvernului, si o serie de oameni politici din opozitie, a hotarat, in conditiile in care si Italia facea la fel, ca Romania sa adopte o politica de neutralitate armata, respingand astfel cererea regelui Carol I de a intra in razboi de partea Puterilor Centrale. In urma asasinatului de la Sarajevo, Austro-Ungaria ataca pe 28 iulie Regatul Sarb. Dupa doua zile, Rusia mobilizeaza in ajutorul sarbilor o armata de 1,2 milioane de militari. Germania someaza Rusia sa-si retraga fortele in 24 de ore. In caz contrar ii declara razboi. Rusia refuza ultimatumul, iar Germania se tine de promisiune. Franta primeste si ea declaratia de razboi a Germaniei in data de 30 august, ea fiind aliata Rusiei. Conform planului Schlieffen, Franta trebuia invadata inainte ca Rusia sa fie gata de razboi, altfel Germania trebuia sa lupte pe doua fronturi, atat in vest, cat si in est. Linia fortificata de pe granita franceza se putea ocoli prin Belgia. Dar cum ea se declarase neutra, si nu permitea trecerea trupelor germane pe teritoriul sau, in 4 august este invadata de Germania. Deoarece Marea Britanie apara neutralitatea Belgiei, ea declara razboi in aceeasi zi Germaniei. Nu trecusera nici cinci saptamani de la atentat si toata Europa se afla in razboi. In noiembrie Turcia intra in razboi de partea Puterilor Centrale. In 1915 Italia intra in razboi de partea Antantei. In Romania, in perioada 13-29 iunie 1916 au loc demonstratii antirazboinice. Astfel, intre 4-17 august se semneaza la Bucuresti Tratatul de alianta intre Romania si Antanta. Printre conditiile intrarii Romaniei in razboi contra Puterilor Centrale se stipula si satisfacerea dezinteratului unirii cu Romania a teritoriilor romanesti din Austro-Ungaria. Primul Razboi Mondial a durat pana in 11 noiembrie 1918, cand a intrat in vigoare armistitiul cerut de Germania pe data de 31 octombrie 1918. La tratativele de pace din iunie 1919, puterile invingatoare au impus conditii aspre invinsilor. Razboiul menit sa \u201cpuna capat oricarui razboi\u201d se sfarsise cu cei mai multi morti de pana atunci de partea ambelor tabere. Romania in primul razboi mondial R\u0103zboiul Rom\u00e2niei declarat \u00een vara anului 1916 , pentru eliberarea provinciilor istorice rom\u00e2ne\u015fti \u2013 Ardealul, Banatul, Cri\u015fana, Maramure\u015ful \u015fi Bucovina \u2013 de sub cotropirea monarhiei dualiste austro \u2013 ungare, ca r\u0103zboi just, na\u0163ional, a fost purtat de \u00eentregul popor rom\u00e2n. Mobilizarea decretat\u0103 \u00een seara zilei de 14\/27 august 1916, c\u00eend s-a trimis la Viena declara\u0163ia de r\u0103zboi <\/em>a rom\u00e2niei c\u0103tre Austro \u2013 Ungaria, a fost \u00eenso\u0163it\u0103 de un entuziasm de nedescris. Chiar \u00een noaptea decret\u0103rii mobiliz\u0103rii, conform planului de opera\u0163iuni, dinainte stabilit, trupele rom\u00e2ne de acoperire au trecut Mun\u0163ii Carpa\u0163, \u00eenaint\u00eend pe toat\u0103 \u00eentinderea zonei muntoase de la Dorna \u015fi p\u00een\u0103 la Or\u015fova. \u00cen scurt timp de la intrarea Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboi , armatele rom\u00e2ne au izgonit armatele austro-ungare din Bra\u015fov, F\u0103g\u0103ra\u015f, Sf\u00eentu Gheorghe \u015fi din alte localit\u0103\u0163i ajung\u00eend p\u00een\u0103 \u00een apropierea Sibiului \u015fi Sighi\u015foarei. Planul de opera\u0163iuni, aprobat de conduc\u0103torii statului rom\u00een, \u00ee\u015fi fixa ca obiectiv strategic al for\u0163elor armate rom\u00e2ne zdrobirea for\u0163elor de rezisten\u0163\u0103 austro-ungare \u00een Transilvania \u015fi \u00eenaintea rapid\u0103 \u00een C\u00eempia ungar\u0103, ceea ce permitea o scurtare sim\u0163itoare a frontului rom\u00eenesc, ini\u0163ial pe to\u0163i Carpa\u0163ii, o jonc\u0163iune cu armatele ruse, cu repercusiuni dintre cele mai grave pentruarmatele Puterilor Centrale. <\/strong>Declara\u0163ia de r\u0103zboi a Rom\u00e2niei nea\u015fteptat\u0103 de c\u0103tre Puterile Centrale, ca \u015fi \u00eenaintea fulger\u0103toare a armatelor sale \u00een Transilvania a constituit un ajutor de mare pre\u0163 francezilor, unde la Verdun armatele germane erau \u00eentr-o puternic\u0103 ofensiv\u0103. Neput\u00eend rezista singure \u00eempotriva trupelor rom\u00e2ne, unit\u0103\u0163ile austro-ungare pe frontul din Transilvania au fost \u00eent\u0103ritecu puternice divizii garmane, aproape 40, scoase de pe frontul de ves. Dar ofensiva victorioas\u0103 a armatelor rom\u00e2ne a fost oprit\u0103. Aceasta din cauza alia\u0163ilor Rom\u00e2niei \u2013 Marile Puteri, Rusia, Fran\u0163a, Anglia \u015fi Italia, care nu \u015fi-au respectat obliga\u0163iile asumate cu ocazia \u00eencheieri, \u00een august 1916, a conven\u0163iei militare cu guvernul rom\u00e2n. \u00cen primul r\u00eend, \u00een profida obliga\u0163iilor semnate \u015fi de \u015feful Statului Major al armatelor imperiale ruse, Alexeev, ofensiva pe frontul rusesc a armatelor \u0163ariste conduse de generalul Brussilov nu a continuat cu vigoare, ceea ce a avut urm\u0103ri dintre cele mai negative. Multe din unit\u0103\u0163ile militare ale Puterilor Centrale r\u0103m\u00een\u00eend disponibile, de pe acest front, au fost aduse pe frontul rom\u00e2n. Starea popula\u0163iei din teritoriul ocupat de c\u0103tre Puterile Centrale era deosebit de grea. Comandamentul german a organizat jefuirea sistemativ\u0103 a bog\u0103\u0163iilor \u0163\u0103rii \u015fi a popula\u0163iei. Autorit\u0103\u0163ile de ocupa\u0163ie au achizi\u0163ionat \u00eentreaga produc\u0163ie de cereale, toate produsele alimentare \u015fi petrolifere. Numai pe c\u0103ile ferate au fost scoase din \u0163ar\u0103 1 768 552 de tone produse petrolifere, 1 400 000 de capete de bovine, 4 600 000 de ovine etc. La toate acestea se adaug\u0103 produse textile, piei \u015f.a. \u00cen \u00eentreprinderile industriale, are fuseser\u0103 militarizate, s-a introdus un adev\u0103rat regim de munc\u0103 for\u0163at\u0103, iar \u0163\u0103ranii erau jefui\u0163i de cereale, vite, erau sili\u0163i s\u0103 lucreze pe mo\u015fii \u00een favoarea ocupan\u0163ilor; \u00een timp ce popula\u0163ia primea, pe baz\u0103 de cartel\u0103, ra\u0163ii de hran\u0103 cu totul ne\u00eendestul\u0103toare, produsele jefuite erau transportate \u00een Germania. \u00cempotriva popula\u0163iei au fost folosite metode teroriste : multe sate \u015fi ora\u015fe au fost incendiate  \u015fi devastate, locuitorii au fost aresta\u0163i \u015fi, dup\u0103 un simulacru de judecat\u0103, au fost deporta\u0163i \u00een Germania, unii fiind executa\u0163i. \u00cen vara anului 1917, \u00een cadrul planului general de ofensiv\u0103 a Antantei, armatele rom\u00e2ne, ref\u0103cute \u015fi \u00eenzestrate cu aportul tehnic \u015fi militar al Fran\u0163ei \u015fi Angliei, au pornit de pe frontul din Moldova, \u00eempreun\u0103 cu armatele ruse, o contraofensiv\u0103 puternic\u0103, menit\u0103 s\u0103 \u00eempiedice \u00eencercarea comandamentului armatei germane de a sparge frontul rom\u00e2no-rus, de a ocupa \u00eentreaga Moldov\u0103 \u015fi de a-\u015fi croi drum spre Ucraina. Luptele din vara anului 1917 s-au \u00eencheiat cu \u00eenfr\u00eengerea trupelor Puterilor Centrale pe frontul din Moldova. Principalul factor \u00een ob\u0163inerea acestei victorii i-a constituit vitejia solda\u0163ilor rom\u00e2ni, care au luptat cu eroism, anima\u0163i de dorin\u0163a de a \u00eempiedica ocuparea \u00eentregului teritoriu al \u0163\u0103rii, de a-\u015fi elibera c\u0103minele cotropite. Rom\u00e2niei i-a fost impus de c\u0103tre Puterile Centrale le 28 noiembrie\/ 9decembrie 1917 un armisti\u0163iu provizoriu. G\u0103sindu-se cu armatele sale singur\u0103 \u00een \u201ctriunghiul mor\u0163ii\u201d, \u00eentruc\u00eet de jur \u00eemprejurul \u0163\u0103rii care mai r\u0103m\u0103sese liber\u0103, \u00een Moldova, se aflau unit\u0103\u0163i ale Puterilor Centrale, for\u0163e armate deosebit de puternice \u015fi fiind p\u0103r\u0103sit\u0103 de alia\u0163ii s\u0103i din Antant\u0103, cu care \u00eencheiase tratate, Rom\u00e2nia a fost pus\u0103 \u00een \u00eemposibilitate s\u0103 fac\u0103 altceva dec\u00eet s\u0103 trateze for\u0163at cu inamicul \u015fi s\u0103 semneze le 20 februarie \/ 8 martie 1918 la Buftea un tratat preliminar de pace, care a stat la baza tratatului \u00eenrobitor de la Buftea \u2013 Bucure\u015fti din 24 aprilie \/ 7 mai 1918, tratat imperialist, prin care nu numai c\u0103 i se r\u0103pea \u00eemportante teritorii \u015fi i se nega independen\u0163a , dar Germania, mai ales, tindea s\u0103 fac\u0103 din Rom\u00e2nia o colonie a sa. Se \u00eencerca s\u0103 se anuleze toate drepturile poporului rom\u00e2n incluse \u00een tratatele interna\u0163ionale de la 1393 \u015fi p\u00een\u0103 la Congresul de la Berlin din 1878. Lucr\u0103rile Congresului au fost conduse de patriotul rom\u00e2n Iancu Flondor, fost deputat rom\u00e2n \u00een parlamentul de la Viena. El a propus mo\u0163iunea prin care se hot\u0103ra: \u201cUnirea necondi\u0163ionat\u0103 \u015fi pentru vecie a Bucovinei \u00een vechile ei hotare\u2026 cu regatul Rom\u00e2niei\u201d . Aceast\u0103 mo\u0163iune a fost sprijinit\u0103 de reprezentan\u0163ii Consiliilor minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale din aceast\u0103 provincie. \u00cen ultimele luni ale anului 1918 cei peste 3 milioane de rom\u00e2ni din p\u0103r\u0163ile Ardealului, Banatului, Cri\u015fanei \u015fi Maramure\u015fului , sub conducerea Consiliului Na\u0163ional Central Rom\u00e2n de la Arad, hot\u0103r\u0103sc a \u0163ine o mare adunare na\u0163ional\u0103 cu caracter plebiscitar, constituat, la Alba Iulia, pe ziua de 1 decembrie 1918. Adunarea de la Alba Iulia, ca semn al marelui act de reunire a \u0163\u0103rilor rom\u00e2ne, sub Mihai Viteazul, este bine preg\u0103tit\u0103. \u00cen toate localit\u0103\u0163ile Transilvaniei, rom\u00e2nii se \u00eentrunesc \u015fi \u00ee\u015fi aleg \u00eemputernici\u0163ii delega\u0163i pe care \u00eei \u00eenvestesc cu acte semnate de ob\u015ftea satelor, pentru a se face clar \u015fi hot\u0103r\u00eet cunoscut\u0103 tuturor dorin\u0163a lor nestr\u0103mutat\u0103 de a se uni cu \u0163ara mum\u0103. \u00cen acest fel la Alba Iulia, \u00een ziua de 1 decembrie 1918, la marea adunare na\u0163ional\u0103 constituant\u0103 sosesc 1 228 de delega\u0163i cu drept de vot deliberativ pe l\u00eeng\u0103 o mas\u0103 de peste 100 000 de rom\u00e2ni veni\u0163i din toate  col\u0163urile Transilvaniei pentru a \u00eent\u0103ri actul de unire. De remarcat c\u0103 din cei 1 228 de delega\u0163i, 150 erau reprezentan\u0163i de drept ai muncitorimii rom\u00e2ne, iar din cei peste 100 000de participan\u0163i, peste 10 000 o formau muncitorii, care au venit cu pancarde \u015fi steaguri ro\u015fii de panglici tricolore, dovad\u0103 a \u00eenaltului patriotism de care a fost animat\u0103 dintotdeauna clasa noastr\u0103 muncitoare. \u00cen cadrul Marii Adun\u0103ri Constituante de la 1 decembrie 1918 s-a adoptat istorica \u201cDeclara\u0163ia de la Alba Iulia\u201d. Astfel, prin lupta hot\u0103r\u00eetoare a \u00eentregului nostru popor de pe ambele versante ale Carpa\u0163ilor s-a \u00eenf\u0103ptuit dorin\u0163a cea mai arz\u0103toare milenar\u0103  UNIREA.<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La 28 iunie 1914, printul austriac Frant-Ferdinand efectua o vizita oficiala la Sarajevo. A fost asasinat, impreuna cu sotia sa, de catre Gavrilo Princip, un student sarb. O luna mai tarziu Austro-Ungaria declara razboi Serbiei, acuzata ca ar fi pregatit atentatul. Atentatul de la Sarajevo a fost doar pretextul razboiului. Cauzele acestui prim conflict mondial […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89069"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=89069"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89069\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=89069"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=89069"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=89069"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}