{"id":89061,"date":"2018-02-19T02:04:00","date_gmt":"2018-02-19T02:04:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:31:46","modified_gmt":"2023-01-06T20:31:46","slug":"situatia-internationala-tarilor-romane","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/19\/situatia-internationala-tarilor-romane\/","title":{"rendered":"Situa\u0163ia interna\u0163ional\u0103 a \u0162\u0103rilor Rom\u00e2ne \u00een sec. al XVIII-lea."},"content":{"rendered":"<div style=\"margin-top: 0px; margin-bottom: 0px;\" class=\"sharethis-inline-share-buttons\" ><\/div><h3 class=\"post-title entry-title\" itemprop=\"headline\" style=\"background-color: white; color: #333333; font-family: Oswald, sans-serif; font-size: 20px; font-stretch: normal; font-variant-east-asian: normal; font-variant-numeric: normal; font-weight: normal; line-height: 1.1; margin: 0px 0px 10px; padding: 0px; position: relative;\"><\/h3>\n<div class=\"post-body entry-content\" id=\"post-body-1400393998337901619\" style=\"background-color: white; color: #555555; font-family: Roboto, Arial, Helvetica, sans-serif; font-size: 13px; line-height: 1.7; margin: 0px; overflow: hidden; padding: 0px; width: 615px;\">\n<div class=\"MsoNoSpacing\" style=\"line-height: 19.5px; text-align: justify;\"><span style=\"color: black;\">Activitatea diplomatic\u0103 era sus\u0163inut\u0103 \u015fi prin str\u0103daniile capuchehaialelor cu care Nicolae Mavrocordat \u00eentre\u0163inea o vie comunicare, de la ei fiind preluate \u015fi mesaje ale ambasadorilor acredita\u0163i la Poart\u0103.Schimb\u0103rile produse \u00een raportul de for\u0163e ale marilor puteri \u00een \u00eenfrunt\u0103rile pentru afirmarea suprema\u0163iei lor \u00een spa\u0163iu dun\u0103rean au determinat Poarta otoman\u0103, \u0441\u0430\u0433\u0435 a&nbsp;cunoscut \u00een&nbsp;epoc\u0103 \u00eenfr\u00eengeri \u015fi pierderi teritoriale, s\u0103 instituie regimul domniilor fanariote \u00een Moldova (1711) \u015fi \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 (1716), ca o cale de a le men\u0163ine sub o mai puternic\u0103 autoritate. Aceasta a agravat starea de dependen\u0163\u0103 a Principatelor pe plan politic \u015fi economic fa\u0163\u0103 de Imperiul otoman, ceea ce a dus la \u015ftirbirea drepturilor de\u0163inute \u00een baza statuturului de autonomie de care au&nbsp;beneficiat p\u00een\u0103 atunci, de\u015fi \u00een plan interna\u0163ional a fost p\u0103strat formal regimul lor de dar&nbsp;al- ahd&nbsp;(de recunoa\u015ftere a suzeranit\u0103\u0163ii, cu plata unui tribut &#8211; haraci). Domnii numi\u0163i acum erau recruta\u0163i direct de marii demnitari otomani din clientela politic\u0103 a Fanarului constantinopolitan, f\u0103r\u0103 consultarea \u00eenaltului cler \u015fi a boierimii autohtone, ca \u00een epocile<a href=\"http:\/\/optdolari.blogspot.ca\/2011\/02\/situatia-internationala-tarilor-romane.html\" name=\"more\" style=\"color: #ee5307; outline: none; text-decoration-line: none;\"><\/a>&nbsp;anterioare, c\u00eend voievozii munteni sau moldavi ale\u015fi de \u0163ar\u0103 primeau \u00een genere doar confirmarea de la Stambul. \u00cen cele dou\u0103 state rom\u00e2ne\u015fti de la sud \u015fi est de Carpa\u0163i au sporit obliga\u0163iile \u015fi cererile necontenite ale Por\u0163ii, cu grave urm\u0103ri \u00een ceea ce prive\u015fte cre\u015fterea fiscalit\u0103\u0163ii. Domnii \u00eensc\u0103una\u0163i de Poart\u0103, de teama unor defec\u0163iuni, sub aspect politic, \u00een favoarea Rusiei \u015fi Imperiul habsburgic, adversare ale imperiului otoman au fost nevoi\u0163i s\u0103 reduc\u0103 puterea combativ\u0103 a o\u015ftii de \u0163ar\u0103, prin diminuarea efectivelor. Prin interzicerea leg\u0103turilor directe ale principilor greci cu \u0163\u0103rile str\u0103ine din afara lumii musulmane \u015fi printr-o supraveghere mai&nbsp;strict\u0103&nbsp;a raporturilor lor externe, cele dou\u0103 Principate Dun\u0103rene au cunoscut doar o relativ\u0103 izolare pe plan diplomatic, deoarece fanario\u0163ii s-au ar\u0103tat destul de destoinici prin activitatea agen\u0163ilor&nbsp;<\/span><span lang=\"EN-US\" style=\"color: black;\">trimi<\/span><span style=\"color: black;\">\u015fi&nbsp;<\/span><span lang=\"EN-US\" style=\"color: black;\">peste<\/span><span lang=\"EN-US\" style=\"color: black;\">&nbsp;<\/span><span lang=\"EN-US\" style=\"color: black;\">hotare.<\/span><span style=\"color: black;\">&nbsp;Asist\u0103m, de asemenea, \u015fi la o&nbsp;oarecare \u00eent\u0103rire a monopolului Por\u0163ii asupra exportului de produse ale Moldovei \u015fi \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, ce a provocat unele neajunsuri situa\u0163iei lor economice. Din punct de vedere al pozi\u0163iei lor politice, se constat\u0103 p\u00een\u0103 la 1774 o fidelitate aproape necontestat\u0103 a domnilor fanario\u0163i fa\u0163\u0103 de Poart\u0103. Sl\u0103birea puterii \u015fi a autorit\u0103\u0163ii Imperiului otoman, m\u00eenate de contradic\u0163iile interne, de emanciparea pa\u015falelor de la<\/span><span style=\"color: black;\">&nbsp;<\/span><span style=\"color: black;\">horare fa\u0163\u0103 de puterea central\u0103, ce au \u00eenlesnit lupta de eliberare a popoarelor din Balcani, au condus la apari\u0163ia \u201edefec\u0163iunilor&#8221; \u00een r\u00eendul fanario\u0163ilor, \u00een contextul agrav\u0103rii \u00abProblemei Orientale&#8221; \u015fi a pierderilor teritoriale&nbsp;continue&nbsp;ale statului otoman \u00een fa\u0163a adversarilor s\u0103i, habsburgici \u015fi \u0163ari\u015fti. Domni ca Grigore al \u0428-lea Alexandru Ghica, Alexandru Mavrocordat \u201eFiraris&#8221;, Constantin Ipsilanti s.a. contest\u0103 atotputernicia Por\u0163ii, se ridic\u0103 \u00eempotriva ei, sprijinindu-se pe ru\u015fi, chiar dac\u0103 unii din ei pl\u0103tesc cu capul nesupunerea fa\u0163\u0103 de Istanbul. Sl\u0103biciunea militar\u0103 a Por\u0163ii otomane \u00een fa\u0163a vecinilor ei a \u00eeng\u0103duit smulgerea din trupul \u0163\u0103rii a Olteniei de c\u0103tre armatele imperiale (din fericire, vremelnic\u0103), apoi&nbsp;ocuparea&nbsp;Bucovinei \u015fi a Basarabiei, de c\u0103tre Habsburgi \u015fi ru\u015fi, prin \u00een\u0163elegere cu Poarta. Cabinetele de la Vicna \u015fi Sankt Petersburg, care se pretindeau ap\u0103r\u0103toare ale \u201ecre\u015ftinilor&#8221; n\u0103p\u0103stui\u0163i de ap\u0103sarea Por\u0163ii, s-au dovedit \u00een fapt interesate s\u0103-\u015fi extind\u0103 st\u0103p\u00eenirea peste o bun\u0103 parte a teritoriului statelor rom\u00e2ne\u015fti.<\/span><\/div>\n<p><\/p>\n<div class=\"MsoNoSpacing\" style=\"line-height: 19.5px; text-align: justify;\"><span style=\"color: black;\">Selim al III-lea&nbsp;<\/span><span lang=\"EN-US\" style=\"color: black;\">(1789-1807).&nbsp;<\/span><span style=\"color: black;\">un admirator al lui Napoleon a reformat radical domeniul politicii externe prin \u00eenfiin\u0163area unor ambasade permanente \u00een capitalele marilor puteri occidentale: Londra (1793), Viena (1794), Berlin (1795),&nbsp;\u015fi Paris (1796). Aceste ambasade&nbsp;au devenit cele mai importante canale de comunicare cu Vestul. \u00cen acest cadru, rolul fanario\u0163ilor a fost remarcabil at\u00eet \u00een calitatea lor de fo\u015fti mari dragomani, cu leg\u0103turi multiple \u00een lumea occidental\u0103, c\u00eet \u015fi prin furnizarea de personal calificat, inclusiv ambasadori, pentru oficiile diplomatice otomane. \u00cen \u201eveacul fanariot&#8221;&nbsp;nu a intervenit o schimbare fundamental\u0103&nbsp;\u00een ceea ce prive\u015f\u0163e statutul juridic al Moldovei \u015fi \u0162\u00e2rii Rom\u00e2ne\u015fti fa\u0163\u0103 de Poart\u0103, ci&nbsp;a continuat statutul de protec\u0163ie tributar\u0103&nbsp;de\u015fi au intervenit dou\u0103 elemente importante de noutate: pe de o parte, s-a deteriorat grav&nbsp;statutul domnilor&nbsp;\u015fi s-au comis \u00eenc\u0103lc\u0103ri f\u0103r\u0103 precedent ale&nbsp;statutului \u0163\u0103rii&nbsp;de c\u0103tre partea otoman\u0103, grav marcat\u0103 \u00een secolul al XVIII-lea de ac\u0163iunile centrifuge ale autorit\u0103\u0163ilor de margine; pe de alt\u0103 parte, dup\u0103 1<\/span><span lang=\"EN-US\" style=\"color: black;\">774,&nbsp;<\/span><span style=\"color: black;\">protectoratului otoman&nbsp;unilateral&nbsp;\u00eencepe s\u0103 i se substituie un&nbsp;dublu protectorat,&nbsp;prin legalizarea dreptului Rusiei de a interveni \u00een favoarea Principatelor Dun\u0103rene, prin tratatul de la Kuciuc Kainargi fapt ce echivaleaz\u0103 cu&nbsp;debutul interna\u0163ionaliz\u0103rii statutului juridic&nbsp;al acestor \u0163\u0103ri, proces finaliza\u0163 \u00een&nbsp;<\/span><span lang=\"EN-US\" style=\"color: black;\">1856&nbsp;<\/span><span style=\"color: black;\">prin instituirea statutului de&nbsp;protec\u0163ie colectiv\u0103.&nbsp;Cu alte cuvinte, statutul juridic al \u0162\u0103rilor Rom\u00e2ne \u00een &#8220;vcacul fanariot&#8221; \u00eenregistreaz\u0103&nbsp;dou\u0103 perioade: una de protec\u0163ie otoman\u0103 (tributar\u0103, unilateral\u0103); a doua de protec\u0163ie bilateral\u0103, osmano-rus\u0103 (1774-1821),&nbsp;dar cu recunoa\u015fterea formal\u0103 a aceleia\u015fi suprema\u0163ii otomane. Dup\u0103&nbsp;<\/span><span lang=\"EN-US\" style=\"color: black;\">1774,&nbsp;<\/span><span style=\"color: black;\">Rusia \u015fi-a deschis consulate la Ia\u015fi \u015fi Bucure\u015fti, hati\u015feriful de la Gulhane din 1802 recuno\u015ftea dreptul titularilor acestor consulate de a supraveghea modul \u00een care Poam \u00ee\u015fi \u00eendeplinea angajamentele asumate \u00een raport cu \u0162\u0103rile Rom\u00e2ne. Dincolo de scopurile reale, ascunse, ale Rusiei&nbsp;<\/span><span lang=\"EN-US\" style=\"color: black;\">\u2014&nbsp;<\/span><span style=\"color: black;\">expansiunea spre Dun\u0103rea de Jos \u015fi Str\u00eemtori&nbsp;<\/span><span lang=\"EN-US\" style=\"color: black;\">\u2014,&nbsp;<\/span><span style=\"color: black;\">ac\u0163iunile ei au favorizat declan\u015farea mecanismului de restabilire a autonomiei romane\u015fti, depline fa\u0163\u0103 de Poart\u0103, pentru revenirea la perioada clasic\u0103 a rela\u0163iilor rom\u00e2no-otomane, aceea a abidn\u00eeme-lelor.<\/span><\/div>\n<p><\/p>\n<div class=\"MsoNoSpacing\" style=\"line-height: 19.5px; text-align: justify;\"><span style=\"color: black;\">Altfel, \u00een intervalul&nbsp;<\/span><span lang=\"EN-US\" style=\"color: black;\">1774-1821&nbsp;<\/span><span style=\"color: black;\">au fost reconfirmate vechile prevederi de garantare a aces\u0163ei autonomii. Jus&nbsp;<\/span><span lang=\"EN-US\" style=\"color: black;\">monetae&nbsp;<\/span><span style=\"color: black;\">(dreptul de a<\/span><span style=\"color: black;\">&nbsp;<\/span><span style=\"color: black;\">bate moned\u0103), pe c<\/span><span lang=\"EN-US\" style=\"color: black;\">are&nbsp;<\/span><span style=\"color: black;\">l-au practicat \u00een continuare, \u00een epoc\u0103. Hanatul Crimeii \u015fi Republica Ragusa, cu un statut.asem\u0103n\u0103tor \u0162\u0103rilor Rom\u00e2ne, acest drepr (niciodat\u0103 interzis \u00een chip expres) nu a fost folosit de \u0163\u0103rile noastre. Rela\u0163iile ruso-turce de la.nivelul bilateral \u00een care se aflau p\u00e2n\u0103 acum, au devenit de nivel colectiv, european. Dintr-o problem\u0103 de for\u0163\u0103, interven\u0163ia Rusiei \u00eempptnva Imperiului&nbsp;<\/span><span lang=\"EN-US\" style=\"color: black;\">otoman&nbsp;<\/span><span style=\"color: black;\">este transformat\u0103 \u00eentr-una de drept interna\u0163ional. \u00cen aceste condi\u0163ii, locul Principatelor Rom\u00e2ne \u00een configura\u0163ia politic\u0103 european\u0103 devine cu totul nou. Protocolul anglo-rus din&nbsp;<\/span><span lang=\"EN-US\" style=\"color: black;\">23&nbsp;<\/span><span style=\"color: black;\">martie\/4 aprilie&nbsp;<\/span><span lang=\"EN-US\" style=\"color: black;\">1826,&nbsp;<\/span><span style=\"color: black;\">bar\u00e2nd accesul Rusiei \u00een afacerile Mediteranei, \u00eei d\u0103dea, \u00een schimb, n\u00ee\u00e2n\u0103 liber\u0103 \u00een Principate. Media\u0163ia pacific\u0103 s-a transformat, \u00eentr-o interven\u0163ie armat\u0103. Sub presiunea celorlalte puteri, \u00eentre cele dou\u0103 puteri beligerante a fost \u00eencheiat\u0103 Pacea de la Adrianopol 1829), el stabilea grani\u0163a \u00eentre cele dou\u0103 imperii, prevedea libertatea naviga\u0163iei pe Dun\u0103re \u015fi a trecerii prin Str\u00e2mtori a vaselor comerciale, plata unei desp\u0103gubiri acordate Rusiei. Un act separat, anexat Tratatului, prevedea restituirea c\u0103tre Principate a raialelor din st\u00e2nga Dun\u0103rii, domni ale\u015fi pe viat\u0103, libertatea naviga\u0163iei pe Dun\u0103re, recunoa\u015fterea autonomiei celor dou\u0103 \u0162\u0103ri Rom\u00e2ne. Pentru moment, Rusia renun\u0163ase la politica dc anexiune. Nicolae Mavrocordat a amintit \u00eens\u0103 demnitarilor otomani c\u0103 integritatea teritoriului Moldovei era ap\u0103rat\u0103 de \u201ecapitula\u0163iile&#8221; acordate de Poart\u0103 din vechime, principele referindu-se \u00een acest sens \u015fi la prevederile p\u0103cii deja Carlowitz&nbsp;<\/span><span lang=\"EN-US\" style=\"color: black;\">(1699),&nbsp;<\/span><span style=\"color: black;\">interven\u0163ie r\u0103mas\u0103 f\u0103r\u0103 de urm\u0103ri. Domnul era socotit la Stambul om de \u00eencredere, trimi\u0163\u00e2nd&nbsp;<\/span><span lang=\"EN-US\" style=\"color: black;\">,,<\/span><span style=\"color: black;\">ve\u015fti&#8221; \u00een leg\u0103tur\u0103 cu via\u0163a politico-diplomatic\u0103 a \u0163\u0103rilor din sud-estul \u015fi centrul Europei, lui cer\u00e2ndu-i-se chiar \u201esfat&#8221; \u00een diferite probleme. El beneficia \u00eens\u0103 de informa\u0163iile primite de la agen\u0163ii str\u0103ini cu care se afl\u0103 \u00een coresponden\u0163\u0103.<\/span><\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Activitatea diplomatic\u0103 era sus\u0163inut\u0103 \u015fi prin str\u0103daniile capuchehaialelor cu care Nicolae Mavrocordat \u00eentre\u0163inea o vie comunicare, de la ei fiind preluate \u015fi mesaje ale ambasadorilor acredita\u0163i la Poart\u0103.Schimb\u0103rile produse \u00een raportul de for\u0163e ale marilor puteri \u00een \u00eenfrunt\u0103rile pentru afirmarea suprema\u0163iei lor \u00een spa\u0163iu dun\u0103rean au determinat Poarta otoman\u0103, \u0441\u0430\u0433\u0435 a&nbsp;cunoscut \u00een&nbsp;epoc\u0103 \u00eenfr\u00eengeri \u015fi pierderi [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89061"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=89061"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89061\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=89061"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=89061"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=89061"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}