{"id":89059,"date":"2018-02-19T02:05:00","date_gmt":"2018-02-19T02:05:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:31:43","modified_gmt":"2023-01-06T20:31:43","slug":"principatele-romane-intre-1822-si-1848","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/19\/principatele-romane-intre-1822-si-1848\/","title":{"rendered":"Principatele Rom\u00e2ne \u00eentre 1822 \u015fi 1848."},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
La sf\u00e2r\u015fitul lunii, septembrie 1822, \u00een urma presiunii interna\u0163ionale, o parte a trupelor otomane a fost retras\u0103 peste Dun\u0103re. Poarta a admis \u015fi achiar a sus\u0163inut cerin\u0163a cu privire la restabilirea domniilor p\u0103m\u00e2ntene \u015fi a excluderii grecilor din func\u0163iile civile \u015fi ecleziastice. Consecin\u0163a direct\u0103 urma s\u0103 fie o schimbare corespunz\u0103toare \u015fi \u00een modul de adminis\u0163rare a celor dou\u0103 provincii rom\u00e2ne\u015fti. Schimbarea regimului politic deschidea calea dezvolt\u0103rii moderne, pe linie na\u0163ional\u0103, a ambelor priacipate, considerate ca f\u0103c\u00e2nd corp comun \u00een regimul lor juridic si \u00een raporturile cu Poarta. Ea a \u00eensemnat un pas important pe calea unit\u0103\u0163ii \u015fi a independen\u0163ei. \u00cemprejur\u0103rile din anul revolu\u0163iei, teama izbucnirii unui nou r\u0103zboi \u015fi a iminentei ocupa\u0163ii militare otomane au provocat o<\/a> masiv\u0103 migrare a locuitorilor \u00een interiorul \u015fi \u00een afara \u0163\u0103rii. \u00cen afara boierilor care reprezentau for\u0163a politic\u0103 – refugia\u0163i \u00een Bucovina \u015fi \u00een Basarabia, cei din Moldova, \u00een Transilvania, cei din Tara Rom\u00e2neasc\u0103 – o mare parte a popula\u0163iei din cele dou\u0103 \u0163\u0103ri rom\u00e2ne s-a retras spre locuri ad\u0103postite. Re\u00eentoarcerea s-a f\u0103cut greu, \u00een condi\u0163iile unei nesigurante generalizate \u015fi a unei fiscalit\u0103\u0163i excesive. Nesiguran\u0163ei i s-au ad\u0103ugat consecin\u0163ele epidemiilor <\/strong>de cium\u0103 (din 1824 \u015fi 1826) din Bucure\u015fti. Instabilitatea popula\u0163iei rurale, a \u0163\u0103r\u0103nimii, a fost accentuat\u0103 de fiscalitatea excesiv\u0103, provocat\u0103 de imensele cheltuieli ale oc\u00e2rmuirii. For\u0163ele politice ale celor dou\u0103 \u0163\u0103ri erau dispersate. Cu unele excep\u0163ii, majoritatea boierilor mari din Moldova \u015fi din \u0163ara rom\u00e2neasc\u0103 a revenit \u00een \u0163ar\u0103 mai t\u00eerziu, \u00een 1827, dup\u0103 ce Conven\u0163ia de la Akkerman asigurase condi\u0163iile unei stabilit\u0103\u0163i politice de natur\u0103 s\u0103 \u00eeng\u0103duie elaborarea \u015fi punerea \u00een practic\u0103 a reformelor necesare noilor condi\u0163ii crea\u0163e\u00een urma instaur\u0103rii domniilor na\u0163ionale. Perioada domniilor p\u0103m\u00e2ntene a reliefat cu mai mult\u0103 putere, disfunc\u0163ionalit\u0103\u0163ile sistemului de tranzi\u0163ie. \u00cen aceste condi\u0163ii, for\u0163ele politice care reprezentau interesele rom\u00e2nilor, \u00een limitele \u00een care statutul juridic al Principatelor au \u00eeng\u0103duit-o, \u015fi-au f\u0103cut sim\u0163ite prezen\u0163a, elabor\u00e2nd programe de organizare a societ\u0103\u0163ii, \u00een acord cu noua conjunctur\u0103 istoric\u0103 \u015fi cu interesul na\u0163ional. Fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile politice din Principate evolueaz\u0103 \u00eentr-un mediu pu\u0163in dezvoltat din punct de vedere economic \u015fi politic, \u00eentr-un context dominat de ac\u0163iunile represive organizate de Sf\u00e2nta Alian\u0163\u0103, ale c\u0103rei protagonisite (Rusia \u015fi Austria) se aflau la hotare, \u00een condi\u0163iile activiz\u0103rii politicii ruse \u00een Principate, dup\u0103 o perioad\u0103 \u00een care rela\u0163iile diplomatice turco-ruse fuseser\u0103 rupte \u015fi Rusia nu-\u015fi putuse manifesta prezen\u0163a, reluarea rela\u0163iilor ruso-turce \u015fi \u00eemp\u0103r\u0163irea tacit\u0103 a zonelor de influen\u0163\u0103 au asigurat Rusiei o pozi\u0163ie privilegiat\u0103 \u00een Principate. Situa\u0163ia intern\u0103 din Principate nu mai era asem\u0103n\u0103toare cu cea anterioar\u0103. Boierii cei mari nu mai reprezentau, ca \u00een trecut, singura for\u0163\u0103 politic\u0103, la suprafa\u0163\u0103 o nou\u0103 for\u0163\u0103, reprezentat\u0103 de boierimea mic\u0103 \u015fi mijlocie, \u00eent\u0103rit\u0103 numeric prin promo\u0163iile ultimilor domni fanario\u0163i. Aceast\u0103 pane a boierimii domin\u0103 scena politic\u0103. Regulamentele organice erau chemate s\u0103 dea via\u0163\u0103 programului de transformare a structurilor interne \u00een raport cu spiritul veacului, de modernizare a societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, de creare a condi\u0163iilor capabile s\u0103 accelereze progresul Rusiei, devenit\u0103 oficial protectoare a celor dou\u0103 \u0163\u0103ri rom\u00e2ne. Men\u0163inerea \u015fi extinderea regimului de privilegii, favorizarea influen\u0163ei politice \u015fi a amestecului \u00een afacerile interne ale puterii protectoare au f\u0103cut inoperant\u0103, practic, aplicarea numeroaselor dispozi\u0163ii care favorizau progresul, func\u0163ionarea mecanismelor chemate s\u0103-l instituie \u015fi s\u0103-l promoveze. Aceast\u0103 contradic\u0163ie fundamental\u0103 \u2014 prezent\u0103 \u00een \u00eentreaga epoc\u0103 ce a precedat Revolu\u0163iei de la 1848 \u2014 \u00ee\u015fi va g\u0103si expresie \u00eentr-o continu\u0103 lupt\u0103 dintre nou \u015fi vechi, desf\u0103\u015furat\u0103 pe toate planurile, \u00eentre privilegiile interne, mentalit\u0103\u0163ile vechi \u015fi influen\u0163a str\u0103in\u0103, pe de o parte (sprijinite pe litera Regulamentului) \u015fi for\u0163ele noului, pe de alt\u0103 parte, interesate \u00een \u00eenl\u0103turarea barierelor care se situau \u00een calea reglemen\u0163\u0103rilor moderne, economice, sociale \u015fi politice. Lupta dintre nou si vechi, \u00een toate domeniile vie\u0163ii, formeaz\u0103 con\u0163inutul principal al epocii regulamentare \u00een Principate. Ea este, \u00een esen\u0163a sa, o lupt\u0103 na\u0163ional\u0103, principalul obstacol fiind domina\u0163ia str\u0103in\u0103. Regulamentele organice au reprezentat totu\u015fi o oper\u0103 de progres net\u0103g\u0103duit, au legiferat principiul modern al separ\u0103rii puterilor \u00een stat. De asemenea, sistemul judec\u0103toresc a fost organizat pe baze moderne.<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La sf\u00e2r\u015fitul lunii, septembrie 1822, \u00een urma presiunii interna\u0163ionale, o parte a trupelor otomane a fost retras\u0103 peste Dun\u0103re. Poarta a admis \u015fi achiar a sus\u0163inut cerin\u0163a cu privire la restabilirea domniilor p\u0103m\u00e2ntene \u015fi a excluderii grecilor din func\u0163iile civile \u015fi ecleziastice. Consecin\u0163a direct\u0103 urma s\u0103 fie o schimbare corespunz\u0103toare \u015fi \u00een modul de adminis\u0163rare […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89059"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=89059"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89059\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=89059"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=89059"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=89059"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}