{"id":89057,"date":"2018-02-19T02:06:00","date_gmt":"2018-02-19T02:06:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:31:43","modified_gmt":"2023-01-06T20:31:43","slug":"diplomatia-romana-in-lupta-pentru","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/19\/diplomatia-romana-in-lupta-pentru\/","title":{"rendered":"Diploma\u0163ia rom\u00e2n\u0103 \u00een lupta pentru recunoa\u015fterea Unirii Principatelor."},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
Chestiunea Principatelor a r\u0103mas la nivelul unei probleme de seam\u0103 <\/span>a<\/span> <\/span>politicii <\/span>europene \u015fi dup\u0103 dubla alegere. De data aceasta, dintr-un factor relativ pasiv, statul na\u0163ional roman, constituit prin silin\u0163ele \u015fi dib\u0103cia rom\u00e2nilor, a devenit un factor activ, cu toat\u0103 men\u0163inerea sa mai departe sub suzeranitatea Por\u0163ii \u015fi sub garan\u0163ia colectiv\u0103 a puterilor. Principatele Unite au desf\u0103\u015furat ac\u0163iuni de politic\u0103 extern\u0103, care au avut o deosebit\u0103 \u00eensemn\u0103tate \u00een procesul de devenire a Rom\u00e2niei. \u0162elurile fundamentale ale politicii externe rom\u00e2ne\u015fti din anii 1859-1861 au fost des\u0103v\u00e2r\u015firea Uniunii, p\u0103rarea autonomiei \u0163\u0103rii, preg\u0103tirea cuceririi independen\u0163ei \u015fi a des\u0103v\u00eer\u015firii unit\u0103\u0163ii statale a \u00eentregii na\u0163iuni. <\/a>Ac\u0163iunile pentru des\u0103v\u00e2r\u015firea Unirii celor dou\u0103 \u0163\u0103ri s-aui <\/span>impus<\/span> \u00ee<\/span>n mod<\/span> dominant \u00een politica extern\u0103 a Principatelor Unite. Era \u00een acel moment problema-cheie, de a c\u0103rei deplin\u0103 rezolvare depindea viitorul t\u00e2n\u0103rului stat na\u0163ional \u015fi care s-a \u00eenf\u0103ptuit \u00een dou\u0103 etape: prin “legalizarea” dublei alegeri \u015fi prin recunoa\u015fterea Unirii des\u0103v\u00e2r\u015fite pe plan Politico-adminisrtativ. In cursul celei dint\u00e2i etape, c\u00e2nd Principatele Unite au beneficiat de sprijinul a cinci puteri europene, numai <\/span>Imperiile<\/span> <\/span>otoman <\/span>\u015fi habzburgic refuz\u00e2nd \u00eenc\u0103 s\u0103 accepte faptul \u00eemplmit, statul na\u0163ional rom\u00e2n \u015fi-a demonstrat at\u00e2t vitalitatea, c\u00e2t \u015fi abilitatea pe planul politicii externe. P<\/span>t <\/span>a<\/span> <\/span>se<\/span><\/a><\/span> <\/span>ob\u0163ine \u00eenvestitura puterii suzerane \u015fi a se ac\u0163iona eficient \u00een vederea ob\u0163inerii recunoa\u015fterii faptului \u00eemplinit, s-au trimis la Constan\u0163inopol dou\u0103 delega\u0163ii <\/span>\u2014 <\/span>ulterior contopite \u00eentr-una singur\u0103, condus\u0103 de Costache Negri –<\/span> <\/span>\u015fi s-a folosit sistemul misiunilor speciale. Principatele neav\u00e2nd dreptul reprezent\u0103rii diplomatice pemtanente. \u00cens\u0103rcina\u0163ilor cu misiuni speciale – Vasile Alecsandri, \u015etefan Golescu, Ludovic Steege, Dumitru Br\u0103tianu, Ioan B\u0103l\u0103ceanu etc. – \u015fi delega\u0163ilor de la Constantinopol li s-a datorat, \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103, recunoa\u015fterea dublei alegeri. Uniunea personal\u0103, fiind recunoscut\u0103 de c\u0103tre puterile suzeran\u0103 \u015fi de c\u0103tre toate puterile garante, Principatele Unite s-au angajat pe calea ob\u0163inerii unei uniuni reale, meritul principal revenind mai ales domnitorului care, \u00een condi\u0163iile separ\u0103rii politice a celor dou\u0103 \u0163\u0103ri, a organizat cabinetul domnesc, prin intermediul c\u0103ruia, sub directa sa \u00eendrumare, s-au desf\u0103\u015furat ac\u0163iunile de politic\u0103 extern\u0103. \u00cen vara anului 1860, A.I.Cuza a preg\u0103tit un memoriu c\u0103tre puteri, prin care cerea des\u0103v\u00e2r\u015firea Unirii \u015fi l\u0103rgirea bazei electorale. La <\/span>19 <\/span>aprilie\/<\/span>1 <\/span>mai <\/span>1861, <\/span>o circular\u0103 otoman\u0103 a invitat puterile garante la o \u00een\u0163elegere diplomatic\u0103 \u00een cadrul unei conferin\u0163e consacrate problemelor puse de Principate \u015fi, \u00eendeosebi, problemei Unirii. Poarta limita \u00eens\u0103 durata Unirii administrative la domnia Iui Cuza \u015fi \u00eencerca s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 un drept de interven\u0163ie pe\u015fre Dun\u0103re. Principatele Unite ac\u0163ionau \u00eens\u0103 fat\u0103 r\u0103gaz pentru a ob\u0163ine Unirea deplin\u0103. In afara activit\u0103\u0163ii cabinetului domnesc, a lui Negri –<\/span> <\/span>agentul Principatelor pe l\u00e2ng\u0103 Poart\u0103 –<\/span> <\/span>\u015fi a lui Vasile_Alecsandri, trimis \u00een misiune la Paris, s-au folosit \u00een vara anului 1<\/span>86<\/span>1 dou\u0103 delega\u0163ii speciale. Cea dint\u00eei, sosit\u0103 la Constanrinopol cu prilejul \u00eensc\u0103un\u0103rii noului sultan, <\/span>Abdul-Aziz, <\/span>a discutat f\u0103r\u0103 succes eventualitatea proclam\u0103rii Unirii doar cu asentimentul tacit al Por\u0163ii. Cea de-a doua, trimis\u0103 la Livadia, \u00een Crimeea, a fost bine primit\u0103, Rusia neopun\u00e2ndu-se realiz\u0103rii Unirii depline, de\u015fi, guvernul \u0163arist f\u0103cea presiuni pentru ca guvernele Principatelor s\u0103 fie \u00eencredin\u0163ate grup\u0103rilor conservatoare. La 1<\/span>3\/25 <\/span>septembrie <\/span>1861 <\/span>\u015fi-a \u00eenceput lucr\u0103rile Conferin\u0163a puterilor. Negocierile se prelungeau, Proclam\u00e2nd Unirea la 1l<\/span>\/23 <\/span>decembrie 1<\/span>861, <\/span>Cuza o va prezenta ca o izb\u00e2nd\u0103 a poporului rom\u00e2n \u015fi nu ca un dar al puterilor din afar\u0103. Ap\u0103rarea \u015fj consolidarea autonomiei Principatelor a fost o alt\u0103 preocupare constant\u0103 \u00een politica extern\u0103 de dup\u0103 <\/span>24 <\/span>ianuarie\/5 februarie 1859. S-a c\u0103utat s\u0103 se restr\u00e2ng\u0103 orice \u00eencercare de imixtiune \u00een treburile interne ale celor dou\u0103 \u0163\u0103ri. \u00centre Principate \u015fi emigra\u0163iile revolu\u0163ionarilor maghiari \u015fi poloni s-au men\u0163inut \u015fi s-au dezvoltat leg\u0103turi \u00een eventualitatea unor ac\u0163iuni comune de eliberare. Principatele Unite au reprezentat o baz\u0103 de sprijin \u015fi un <\/span>loc<\/span> <\/span>de<\/span><\/a> <\/span>refugiu pentru revolu\u0163ionarii europeni \u015fi \u00eendeosebi pentru cei ce apar\u0163ineau popoarelor \u00eenvecinate. Dob\u00e2ndirea neat\u00e2rn\u0103rii a r\u0103mas un permanent ideal al conduc\u0103torilor Principatelor Unite. Eventualitatea dob\u00e2ndirii independen\u0163ei de c\u0103tre Principate \u00eengrijora \u00eendeosebi Austria. Se lega \u00een mod direct de problema Transilvaniei. Principatele Unite au depus str\u0103duin\u0163e pentru a stabili rela\u0163ii diplomatice directe cu puterile, elud\u00e2nd intermediul Cur\u0163ii suzerane, ceea ce reprezenta afirmarea unei pozi\u0163ii neat\u00e2rnate. S-a \u00eencercat s\u0103 se \u00eenfiin\u0163eze agen\u0163ii diplomatice \u00een diferite capitale europene, s-a creat, \u00een toamna anului <\/span>1860, <\/span>o agen\u0163ie diplomatic\u0103 oficioas\u0103 la Paris, totodat\u0103, s-a tins s\u0103 nu se \u0163in\u0103 seama de tratatele comerciale ale Por\u0163ii \u015fi s\u0103 se stabileasc\u0103 tarife vamale independente, folosindu-se orice prilej pentru negocieri directe. Potrivit intereselor economiei na\u0163ionale \u015fi pentru a-\u015fi afirma atribute de suveranitate, Principatele au \u00eencercat s\u0103 bat\u0103 moned\u0103 \u015fi s\u0103 emit\u0103 o decora\u0163ie .na\u0163ional\u0103. Politica extern\u0103 a Principatelor Unite a \u00eenregistrat \u00een anii <\/span>1859-1861 <\/span>un \u015fir de succese. Unirea a fost des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103, autonomia \u00eent\u0103rit\u0103 \u015fi, totodat\u0103, se preg\u0103tea viitoarea independen\u0163\u0103.<\/span><\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Chestiunea Principatelor a r\u0103mas la nivelul unei probleme de seam\u0103 a politicii europene \u015fi dup\u0103 dubla alegere. De data aceasta, dintr-un factor relativ pasiv, statul na\u0163ional roman, constituit prin silin\u0163ele \u015fi dib\u0103cia rom\u00e2nilor, a devenit un factor activ, cu toat\u0103 men\u0163inerea sa mai departe sub suzeranitatea Por\u0163ii \u015fi sub garan\u0163ia colectiv\u0103 a puterilor. Principatele Unite au desf\u0103\u015furat ac\u0163iuni […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89057"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=89057"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89057\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=89057"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=89057"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=89057"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}