{"id":89046,"date":"2018-02-19T02:11:00","date_gmt":"2018-02-19T02:11:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:31:40","modified_gmt":"2023-01-06T20:31:40","slug":"travsilvania-sub-regimul-pollitic-al","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/19\/travsilvania-sub-regimul-pollitic-al\/","title":{"rendered":"Travsilvania sub regimul pollitic al Habsburgilor."},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
\u00cenfr\u00eengerea revolu\u0163iei din 1848 a \u00eensemnat p\/t Transil re\u00eentroducerea regimului austriac. Trecerea Transil. sub st\u0103p\u00e2nirea Imp. Habsburgic a modificat statutul politic al principatului, c\u0103ruia i s-a limitat autonomia intern\u0103, dar \u00een acela\u015fi timp, p\/t rom\u00e2ni, curtea de la Viena a reprezentat speran\u0163a unui sprijin p\/t ob\u0163inerea drepturilor politice pe care refuzau s\u0103 le acorde autorit\u0103\u0163ile locale \u015fi nobilimea maghiar\u0103. Mi\u015fcarea a crescut \u00een intensitate \u00een acest secol datorit\u0103 leg\u0103turilor culturale cu Roma, leg\u0103turi favorizate de \u201eunirea\u201d religioas\u0103 \u015fi formarii \u015ecolii Ardelene, fenomen cultural-ideologic bazat pe o grupare de c\u0103rturari cu idei \u015fi preocup\u0103ri comune \u015fi pe un program de emancipare na\u0163ional\u0103. De la unul <\/a>dintre cardinalii noii Biserici greco-catolice, Ioan Inochen\u0163ie Micu-Klein, vine primul dintre memorii, redactat \u00een 1774, numit Supplex Libbelus \u015fi prezentat Cancelariei de la Viena. \u00cen colaborare cu Iosif Mehe\u015fi, organismul de conducere a Transil, reprezentan\u0163ii \u015ec. Ardelene, Samuil Micu, Ioan Molnar, Gh \u015eincai, P Maior \u015fi al\u0163ii, au redactat \u00een 1791 un memoriu pe care l-au \u00eenaintat \u00eemp\u0103ratului Iosif al II-lea. Memoriul, intitulat Supplex Libellus Valachorum, cerea reintegrarea \u201ena\u0163iunii” rom\u00e2ne \u00een r\u00eendul \u201ena\u0163iunilor\u201d \u0163\u0103rii, f\u0103r\u0103 deosebire de confesiune. Termenul juridic al acestei revendic\u0103ri consta \u00een faptul c\u0103 rom\u00e2nii erau cei mai vechi locuitori ai \u0163\u0103rii, cei mai numero\u015fi \u015fi purtau sarcinile cele m multe. Supplexul mai cerea: egalitate \u00een drepturi, numirea \u00een func\u0163ii \u00een raport cu num\u0103rul de locuitori, utilizarea toponimiei rom\u00e2ne\u015fti al\u0103turi de cea maghiar\u0103 \u015fi german\u0103, etc. \u015fi a fost trimis de c\u0103tre \u00eemp\u0103ratul Leopold, Dietei de la Cluj care 1-a respins refuz\u00eend s\u0103 discute peti\u0163ia rom\u00e2nilor motiv\u00eend c\u0103 rezolvarea cererilor ar duce la r\u0103sturnarea vechiului sistem de privilegii \u00een Transil. \u015ei situa\u0163ia r\u0103m\u00e2ne aceea\u015fi pe tot parcursul sec XVIII-XlX, cu toate c\u0103 \u00een a II jum a sec XlX lucrurile cap\u0103t\u0103 o alt\u0103 \u00eentors\u0103tur\u0103 \u015fi decizia le revine din nou maghiarilor. Datorit\u0103 situa\u0163iei din Imperiu, \u00een 1867 teritoriul va fi \u00eemp\u0103r\u0163it \u00eentre Austria \u015fi Ung, ambele supuse aceluia\u015fi suveran, Fr Iosif, \u00eemp\u0103rat al Austriei \u015fi rege apostolic al Ung. \u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie, \u00eenc\u0103 din 18 dec 1866 se hot\u0103r\u00e2se anexarea Transil la Ung, limba oficial\u0103 devenind maghiara. Vasta ac\u0163iune peti\u0163ionar\u0103 a culminant \u00een mai 1868 cu Pronunciamentul prezentat la Blaj, redactat de George Bari\u0163iu \u00een anul urm\u0103tor at\u00eet rom\u00e2nii din Transil c\u00eet \u015fi cei din Banat formeaz\u0103 Part Na\u0163ional al Ro, partide care vor fuziona pe 12-14 mai 1881. Momentul culminant al luptei de emancipare na\u0163ional\u0103 din ultimul sfert al sec XlX 1-a constituit mi\u015fcarea memorandist\u0103. Aceasta \u00eencepe la Conferin\u0163a na\u0163ional\u0103 de la Sibiu a Part Na\u0163ional Rom\u00e2n, din mai 1887, unde s-a hot\u0103r\u00e2t \u00eenaintarea unui nou memoriu \u00eemp\u0103ratului Fr Iosif \u00een care s\u0103 se arate situa\u0163ia \u00een care se g\u0103sea popula\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 din Transil, supus\u0103 unei intense politici de dezna\u0163ionalizare. Memorandumul a fost \u00eenaintat \u00eemp\u0103ratului pe 28 mai 1892 de c\u0103tre o delega\u0163ie condus\u0103 de dr. Ioan Ra\u0163iu, Vasile Lucaciu \u015fi Gh. Pop, dar la interven\u0163ia autorit\u0103\u0163ilor maghiare, \u00eemp\u0103ratul nu a primit delega\u0163ia, iar maghiari l-au restituit pre\u015fedintelui P.N.R, Ioan Ra\u0163iu. Documentul cuprinz\u00eend ca idei principale: revenirea la autonomia Transil care ar constitui o garan\u0163ie p\/t realizarea aspira\u0163iilor na\u0163ionale ale rom\u00e2nilor, faptul c\u0103 unirea Transil cu Ungaria s-a f\u0103cut f\u0103r\u0103 consultarea rom\u00e2nilor \u015fi a fost nedreapt\u0103 duc\u00eend la \u00eenl\u0103turarea total\u0103 a rom\u00e2nilor din via\u0163a politic\u0103, rom\u00e2ni care reprezent\u00eend 60-65% din popula\u0163ia Transil, Banatului \u015fi a p\u0103r\u0163ilor ungure\u015fti contribuie \u00een mod corespunz\u0103tor la sus\u0163inerea \u015fi ap\u0103rarea statului \u015fi de aceea trebuie schimbat sistemul de guvernare. Procesul memorandi\u015ftilor, \u00eenceput la 25 aprilie 1894, a demonstrat solidaritatea tuturor rom\u00e2nilor \u015fi s-a \u00eencheiat cu sentin\u0163e \u00eensum\u00eend 30 de ani de \u00eenchisoare, sentin\u0163e gra\u0163iate de \u00eemp\u0103ratul Franz Iosif pe 19 sept 1895. Guvernul maghiar \u00eens\u0103 a desfiin\u0163at P.N.R.-ul \u015fi a adoptat legea Banffy, care prevedea maghiarizarea numelor de persoane, \u00een special \u00een mediul rural. Ref\u0103cut \u00een 1905 la Conferin\u0163a Na\u0163ional\u0103 de la Sibiu, P.N.R. a adoptat tactica activismului \u015fi \u015fi-a trimis reprezentan\u0163ii \u00een parlament. La alegerile din 1906 \u00een parlamentul din Budapesta, rom\u00e2nii au ob\u0163inut 16 mandate. \u00centre anii 1910-1914 guvernul maghiar este nevoit s\u0103 poarte tratative cu frunta\u015fii politici rom\u00e2ni. Reluate \u00een repetate r\u00eenduri acestea au e\u015fuat, din cauza politicii intransigente a p\u0103r\u0163ii maghiare. Odat\u0103 cu declan\u015farea r\u0103zboiului, lupta p\/t autodeterminare na\u0163ional\u0103 devine op\u0163iunea principal\u0103 a mi\u015fc\u0103rii na\u0163ionale rom\u00e2ne\u015fti din Imp. Austro-Ungar.<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cenfr\u00eengerea revolu\u0163iei din 1848 a \u00eensemnat p\/t Transil re\u00eentroducerea regimului austriac. Trecerea Transil. sub st\u0103p\u00e2nirea Imp. Habsburgic a modificat statutul politic al principatului, c\u0103ruia i s-a limitat autonomia intern\u0103, dar \u00een acela\u015fi timp, p\/t rom\u00e2ni, curtea de la Viena a reprezentat speran\u0163a unui sprijin p\/t ob\u0163inerea drepturilor politice pe care refuzau s\u0103 le acorde autorit\u0103\u0163ile […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89046"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=89046"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89046\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=89046"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=89046"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=89046"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}