{"id":89019,"date":"2018-02-19T02:24:00","date_gmt":"2018-02-19T02:24:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:31:29","modified_gmt":"2023-01-06T20:31:29","slug":"criza-de-la-sarajevo","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/19\/criza-de-la-sarajevo\/","title":{"rendered":"Criza de la Sarajevo."},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
\u00cen Serbia existau un \u015fir de organiza\u0163ii na\u0163ionaliste, care aveau drept scop unificarea slavilor de sud \u015fi crearea \u201eSerbiei Mari\u201d. Printre ofi\u0163erii armatei s\u00e2rbe exista o organiza\u0163ie secret\u0103 numit\u0103 \u201em\u00e2na neagr\u0103\u201d,scopul c\u0103reia era eliberarea s\u00e2rbilor afla\u0163i sub domina\u0163ia Austro-Ungariei. \u00cen acela\u015fi timp, prin\u0163ul mo\u015ftenitor al Austro-Ungariei- Frantz Ferdinand preg\u0103tea un r\u0103zboi \u00eempotriva Serbiei. Planurile arhiducelui erau cunoscute \u201eM\u00e2nii negre\u201d, care a pus la cale asasinarea prin\u0163ului mo\u015ftenitor. La 28 iunie, 1914 Frantz Ferdinand a fost omor\u00e2t \u00een ora\u015ful bosniac populat de c\u0103tre s\u00e2rbi -Sarajevo, unde sosise pentru a asista la manevrele armatei austro-ungare. A doua zi dup\u0103 asasinat cercurile diplomatice de la Viena se aflau \u00een dezorientare total\u0103. Comandantul militar suprem cerea declararea unui r\u0103zboi \u00eempotriva Serbiei. Acesta era sus\u0163inut \u015fi de ministrul afacerilor interne, contele Berhtold. \u00cens\u0103 primul-ministru Ungariei-contele Tissa- se pronun\u0163a cu vehemen\u0163\u0103 \u00eempotriva unui r\u0103zboi, iar opinia sa era deosebit de important\u0103<\/a> \u00een luarea unor decizii la nivel de stat. \u00cemp\u0103ratul, deja destul de b\u0103tr\u00e2n, con\u015ftientiz\u00e2nd necesitatea lu\u0103rii unei decizii s-a adresat c\u0103tre principalul s\u0103u aliat-imperiul German. Chiar \u015fi comandantul militar suprem afirma c\u0103 f\u0103r\u0103 ajutor din partea Germaniei este deosebit de riscant un r\u0103zboi. Astfel, la prima etap\u0103 a crizei de la Sarjevo, chestiunea cu privire la r\u0103zboi a fost discutat\u0103 la Berlin. Frantz Joseph a trimis o scrisoare personal\u0103 lui Wilhelm II, \u00een care men\u0163iona c\u0103 complicitatea guvernului s\u00e2rb nu va putea fi demonstrat\u0103 \u015fi faptul c\u0103 Serbia trebuie \u00eenl\u0103turat\u0103 din Balcani \u00een calitate de factor politic, deoarece promoveaz\u0103 o politic\u0103 orientat\u0103 \u00eempotriva casei de Habsburg. Conflictul austro-ungaro-s\u00e2rb nu era o noutate, \u00eens\u0103 de mai multe ori s-a reu\u015fit evitarea unui r\u0103zboi: fie Imperiul \u0162arist, din cauza nepreg\u0103tiri sale militare, reu\u015fea s\u0103 conving\u0103 guvernul s\u00e2rb despre inutilitatea unui r\u0103zboi, fie Germania \u00ee\u0163i convingea aliatul despre inoportunitatea unui conflict militar, deoarece singur\u0103 nu era preg\u0103tit\u0103. De data aceasta imperiul german a apreciat conjunctura creat\u0103 drept una favorabil\u0103: Imperiul \u0162arist \u00eenc\u0103 nu era preg\u0103tit din punct de vedere militar. Astfel, dac\u0103 Rusia nu se va implica \u00een conflictul austro-ungaro-s\u00e2rb, atunci Imperiul Austro-ungar va reu\u015fi s\u0103 nimiceasc\u0103 Serbia, ceea ce va constitui un serios avantaj pentru blocul austro-ungaro-german. Dac\u0103, totu\u015fi, Imperiul \u0162arist va decide s\u0103 se \u00eencadreze \u00een r\u0103zboi, atunci se va declan\u015fa o conflagra\u0163ia de amploare \u00een condi\u0163ii avantajoase pentru Germania. La 5 iulie 1914, Wilhelm II l-a primit pe delegatul austriac Segheny, \u00een palatul din Potsdam \u015fi i-a dat indica\u0163ii clare de a nu \u00eent\u00e2rzia cu declararea r\u0103zboiului fa\u0163\u0103 de Serbia, deoarece Germania va acorda Austro-ungariei acordul militar cuvenit. \u00cen acest fel, Wilhelm II a asigurat victoria partidului de orientare militarist\u0103 de la Viena, iar pasul principal spre declan\u015farea primului r\u0103zboi mondial a fost astfel f\u0103cut. La 7 iulie 1914, la Viena a avut loc o \u015fedin\u0163\u0103 a Consiliului de Mini\u015ftri (cu excep\u0163ia lui Tissa), \u00een decursul c\u0103ruia s-a luat decizia ferm\u0103 de a declara r\u0103zboi Serbiei, \u00eens\u0103 datorit\u0103 opozi\u0163iei primului-ministru, nu se trecea la ac\u0163iuni concrete. Pozi\u0163ia lui Tissa se explica prin faptul c\u0103 \u00een caz de victorie ar ap\u0103rea pericolul anex\u0103rii regiunilor slave, ceea ce ar substitui dualismul austro-ungar cu un trialism austro-ungaro-slav, fiind \u00een acest mod subminat \u015fi mai mult rolul Ungariei. \u00cen caz de \u00eenfr\u00e2ngere, primul ministru ungar prevedea posibilitatea destr\u0103m\u0103rii vechiului Imperiu Austro-ungar. \u00cen ultim\u0103 instan\u0163\u0103, c\u0103tre mijlocul lunii iulie, contele Tissa a fost convins de necesitatea de a declara r\u0103zboi Serbiei. \u00centre timp, cercurile diplomatice ale statelor membre ale Antantei nu au r\u0103mas indiferente, ci \u00eencercau s\u0103 fac\u0103 diferite jocuri diplomatice. La 20 iulie 1914 la Peterburg a sosit pre\u015fedintele Fran\u0163ei -Poincaree, care a declarat c\u0103 \u00een caz de r\u0103zboi cu Germania, Fran\u0163a \u00ee\u015fi va onora responsabilit\u0103\u0163ile sale de aliat. \u00centre timp la Viena s-a decis ca \u00eenm\u00e2narea ultimatumului s\u0103 fie am\u00e2nat\u0103 p\u00e2n\u0103 la plecarea pre\u015fedintelui francez din Rusia. Imediat dup\u0103 plecarea acestuia, guvernul vienez i-a ordonat trimisului lor la Belgrad ca la data de 23 iulie s\u0103 \u00eenainteze guvernului s\u00e2rg un ultimatum de 48 de ore. Ultimatumul se \u00eencepea cu acuzarea guvernului s\u00e2rb de toleran\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de mi\u015fcarea anti-austriac\u0103 \u015fi chiar de acte de terorism. Austro-ungaria cerea condamnarea public\u0103 a oric\u0103rui tip de propagand\u0103 sau agita\u0163ie \u00eempotriva Austriei. \u00cen continuare urmau 10 revendic\u0103ri cu caracter mai concret: interzicerea presei de orientare anti-austriac\u0103, \u00eenchiderea organiza\u0163iilor anti-austriece, participarea guvernului austriac la \u00een\u0103bu\u015firea mi\u015fc\u0103rii anti-austriece de pe teritoriul Serbiei, pedepsirea persoanelor care au organizat asasinatul de la Sarajevo. Textul ultimatumului austriac era redactat \u00eentr-un asemenea mod, \u00eenc\u00e2t un stat care \u0163ine la reputa\u0163ia sa interna\u0163ional\u0103, nu l-ar fi acceptat niciodat\u0103. \u00cen aceste condi\u0163ii, guvernul s\u00e2rb s-a adresat dup\u0103 ajutor Rusiei, declar\u00e2nd c\u0103 nu poate accepta asemenea condi\u0163ii, care ar lipsi-o de suveranitate. La 25 iulie, premierul s\u00e2rb Pashich a prezentat r\u0103spunsul guvernului s\u00e2rb. Nota s\u00e2rb\u0103 era alc\u0103tuit\u0103 \u00eentr-un mod destul de diplomatic: Serbia nu respingea cu vehemen\u0163\u0103 cerin\u0163ele Viene. De\u015fi cu unele ezit\u0103ri, totu\u015fi, 9 dintre cele 10 puncte au fost acceptate. Se respingea doar participarea autorit\u0103\u0163ilor austriece la anchetarea asasin\u0103rii prin\u0163ului Frantz Ferdinand. \u00cen aceia\u015fi sear\u0103 misiunea diplomatic\u0103 austro-ungar\u0103 a p\u0103r\u0103sit Belgradul. \u00cen aceea\u015fi zi, Wilhelm II a cerut lui Nicolai II s\u0103 \u00eentrerup\u0103 preg\u0103tirea de r\u0103zboi, \u00een caz contrar, Germania va declara mobilizare general\u0103. La 31 iulie, delegatul german a declarat la Peterburg c\u0103, dac\u0103 p\u00e2n\u0103 la 1 august, Imperiul \u0162arist nu se va demobiliza, atunci \u015fi Germania va declara mobilizare general\u0103. Autorit\u0103\u0163ile \u0163ariste au dat un r\u0103spuns negativ, iar la 1 august, Germania a ini\u0163iat mobilizare total\u0103. Astfel, criza d la Sarajevo nu a fost dep\u0103\u015fit\u0103, ci a degenerat \u00eentr-un r\u0103zboi de propor\u0163ii mondiale.<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen Serbia existau un \u015fir de organiza\u0163ii na\u0163ionaliste, care aveau drept scop unificarea slavilor de sud \u015fi crearea \u201eSerbiei Mari\u201d. Printre ofi\u0163erii armatei s\u00e2rbe exista o organiza\u0163ie secret\u0103 numit\u0103 \u201em\u00e2na neagr\u0103\u201d,scopul c\u0103reia era eliberarea s\u00e2rbilor afla\u0163i sub domina\u0163ia Austro-Ungariei. \u00cen acela\u015fi timp, prin\u0163ul mo\u015ftenitor al Austro-Ungariei- Frantz Ferdinand preg\u0103tea un r\u0103zboi \u00eempotriva Serbiei. Planurile arhiducelui […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89019"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=89019"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/89019\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=89019"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=89019"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=89019"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}