{"id":88896,"date":"2018-02-19T08:24:00","date_gmt":"2018-02-19T08:24:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:30:45","modified_gmt":"2023-01-06T20:30:45","slug":"functia-de-interpretare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/19\/functia-de-interpretare\/","title":{"rendered":"Func\u0163ia de interpretare."},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
Jurnalismul de interpretare apare \u00een SUA \u00een anii 30, ca r\u0103spuns la nevoia de a pune \u00een serii coerente faptele, evenimentele disparate, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 fi posibil\u0103 sesizarea tendin\u0163elor. Nu este sinonim cu jurnalismul de opinie. Dimpotriv\u0103, se \u00eenscrie \u00een prelungirea jurnalismului de informare, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 r\u0103spund\u0103 amplu, bazat pe informa\u0163ie, la \u00eentrebarea De ce<\/i><\/b>? \u00centruc\u00e2t documentarea reporterului de interpretare merge mult mai \u00een profunzime, grani\u0163a dintre jurnalismul de interpretare \u015fi<\/a> jurnalismul specializat devine vag\u0103, dac\u0103 nu inexistent\u0103. Curtis D. MacDougall<\/b> define\u015fte astfel demersul interpretativ: \u201ePentru a interpreta \u015ftirile, este necesar\u0103 \u00een\u0163elegerea lor. Iar \u00een\u0163elegerea \u00eenseamn\u0103 mai mult dec\u00eet traducerea limbajelor. Ea \u00eenseamn\u0103 recunoa\u015fterea evenimentului particular ca unul dintr-o serie, ambele av\u00eend o cauz\u0103 \u015fi un efect<\/i>\u201d. Lester Markel<\/b> lanseaz\u0103 urm\u0103toarea pledoarie \u00een favoarea demersului interpretativ: \u201eInterpretarea, a\u015fa cum o v\u0103d eu, este cel mai profund sens al inform\u0103rii. Interpretarea plaseaz\u0103 un eveniment particular \u00eentr-un flux mai larg de evenimente. Ea este culoarea, atmosfera, elementul uman care d\u0103 sens unui fapt. Este, pe scurt, decor, secven\u0163\u0103 \u015fi, mai presus de toate, semnifica\u0163ie. (…) Interpretarea este o judecat\u0103 obiectiv\u0103 bazat\u0103 pe cunoa\u015fterea contextului unei situa\u0163ii, pe evaluarea evenimentului. Judecata editorialistului, de cealalt\u0103 parte, este o judecat\u0103 subiectiv\u0103; ar putea include o evaluare a faptelor, dar mai apare un element \u00een plus, distinctiv: impactul emo\u0163ional. Nu v\u0103d nici o diferen\u0163\u0103 \u00eentre interpretare \u015fi background. Interpretarea este mai mult dec\u00eet un material de completare. Este o ad\u0103ugare la prezentarea faptelor pertinente, prezente \u015fi trecute, un efort de a distinge sensul acelor fapte.<\/i>\u201d<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Jurnalismul de interpretare apare \u00een SUA \u00een anii 30, ca r\u0103spuns la nevoia de a pune \u00een serii coerente faptele, evenimentele disparate, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 poat\u0103 fi posibil\u0103 sesizarea tendin\u0163elor. Nu este sinonim cu jurnalismul de opinie. Dimpotriv\u0103, se \u00eenscrie \u00een prelungirea jurnalismului de informare, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 r\u0103spund\u0103 amplu, bazat pe informa\u0163ie, la \u00eentrebarea De ce? […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-88896","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-uncategorized"],"aioseo_notices":[],"aioseo_head":"\n\t\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t\n\t\t