{"id":88887,"date":"2018-02-19T08:29:00","date_gmt":"2018-02-19T08:29:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:30:42","modified_gmt":"2023-01-06T20:30:42","slug":"functia-de-corelare-interpretare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/19\/functia-de-corelare-interpretare\/","title":{"rendered":"Func\u0163ia de corelare (interpretare)."},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
Am ales pentru cea de-a doua func\u0163ie a presei denumirea \u201cde corelare\u201d \u00een onoarea politologului din S.U.A., Harold D. Laswell, cel care a fundamentat, \u00een 1948, Teoria sociologic\u0103 func\u0163ionalist\u0103<\/i>. Acesta, reamintim afirma\u0163iile sale, credea c\u0103 mass-media func\u0163ioneaz\u0103 benefic pentru societate din patru puncte de vedere:  <\/a><\/div>\n

<\/p>\n

1) supravegheaz\u0103 mediul \u00eenconjur\u0103tor (func\u0163ia de informa\u0163ii \u015fi \u015ftiri),<\/div>\n

<\/p>\n

2) coreleaz\u0103 un r\u0103spuns informa\u0163iilor str\u00e2nse (func\u0163ia redac\u0163ional\u0103),<\/div>\n

<\/p>\n

3) distreaz\u0103 cititorul, ascult\u0103torul ori telespectatorul (func\u0163ia de divertisment),<\/div>\n

<\/p>\n

4) transmit cultura genera\u0163iilor care vin (func\u0163ia de socializare).<\/div>\n

<\/p>\n

\u00cen anii \u201950, mass-media era \u00een plin\u0103 ascensiune \u00een America, \u00een special audio-vizualul, ca peste tot \u00een lumea civilizat\u0103, iar \u00eencrederea \u00een comunicarea de mas\u0103 nu avea fisuri, \u00een context general. Ast\u0103zi, mediile nu mai sunt creditate a func\u0163iona at\u00e2t de pozitiv pentru societate \u015fi nici nu mai st\u00e2rnesc entuziasme ori sus\u0163ineri pline de optimism. Acum, de\u015fi timpul alocat de indivizi \u201cconsult\u0103rilor\u201d mediatice a crescut, mass-media sunt utilizate mai mult pentru recreere, divertisment, evaziune \u015fi mai pu\u0163in pentru informare propriu-zis\u0103, dar \u015fi mai pu\u0163in pentru confirm\u0103ri de opinie, interpretare a informa\u0163iilor. Acest fapt pare a se contura \u00een acest fel \u015fi din studiile \u015fi volumele \u201cde atitudine\u201d ale multor oameni de pres\u0103 din lume.<\/div>\n

<\/p>\n

Apoi, dorin\u0163a de a avea c\u00e2t mai multe evenimente \u00een direct, \u201clive\u201d, goana dup\u0103 instantaneu, dup\u0103 senza\u0163ional, accentul pus pe \u015ftirile \u201ccalde\u201d, fac din mass-media instrumente ale alertei continue care au redus drastic timpul destinat analizelor, comentariilor \u015fi medita\u0163iei. De aceea se \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103 at\u00e2t de frecvent derapajul aten\u0163iei c\u0103tre fenomenul mediatic, un narcisism de circumstan\u0163\u0103, \u00een str\u00e2ns\u0103 rela\u0163ie cu dezinteresul real fa\u0163\u0103 de evenimentele asupra c\u0103rora tocmai refer\u0103. Nu mai conteaz\u0103 ce s-a petrecut, ci ceea ce se vede pe micul ecran sau ceea ce se scrie \u00een paginile presei tip\u0103rite. Media devin, \u00een modernitate, evident autarhice, preocupate obsesiv de propriile norme de conduit\u0103, multiplic\u00e2ndu-\u015fi habitudinile \u015fi autopropun\u00e2ndu-se ca principal subiect de difuzare. Suntem tot mai aproape de realizarea plenar\u0103 a sintagmei din anii \u201960 a lui Marshall McLuhan: The media is the message!<\/i><\/div>\n

<\/p>\n

Ba chiar, cum se poate observa cu ochiul liber, \u00een multe talk-show<\/i>-uri televizate, ziaristul ia locul vedetei, discursul s\u0103u fiind adesea mai amplu, \u00een timp, dec\u00e2t al celorlal\u0163i invita\u0163i, care par a avea doar rolul de a-l stimula. Func\u0163ia de corelare a avut mereu drept caracteristice interpretarea \u015fi judecata de valoare prin filtrele c\u0103rora trec faptele \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103rile din realitatea pluriform\u0103. Grani\u0163a dintre informa\u0163ie \u015fi opinie a fost \u00eentotdeauna greu de stabilit. Acum se postuleaz\u0103 c\u0103 \u00eens\u0103\u015fi difuzarea informa\u0163iilor despre un eveniment, selec\u0163ia \u00een vederea transmiterii pe post (sau tip\u0103ririi) reprezint\u0103 un act de interpretare a acelui eveniment, a acelei informa\u0163ii. Simpla selec\u0163ie a unei informa\u0163ii reprezint\u0103 un act interpretativ. Dar, cum spuneam, de\u015fi r\u0103gazul acordat medita\u0163iei asupra evenimentelor s-a scurtat vizibil \u015fi se doresc mereu mai multe informa\u0163ii, unii observatori aviza\u0163i sus\u0163in c\u0103: \u201cPe cet\u0103\u0163ean nu-l intereseaz\u0103 evenimentele, ci informa\u0163iile, evenimentele puse \u00een form\u0103 mediatic\u0103 prin munca ziaristului\u201d. Aceast\u0103 afirma\u0163ie a fost prilejuit\u0103 de marea dezam\u0103gire pe care a produs-o mediatizarea simulacrului de r\u0103zboi din Golf, atunci c\u00e2nd o bun\u0103 parte a presei s-a m\u0103rginit doar s\u0103 transmit\u0103 imagini \u015fi sloganuri furnizate de oficialii NATO, lipsind publicul de comentarii \u015fi interpret\u0103ri. S-a vorbit chiar, cu acel prilej, de o catastrof\u0103 mediatic\u0103:<\/div>\n

<\/p>\n

\u201cEste un lucru grav, de bun\u0103 seam\u0103. 1991 va r\u0103m\u00e2ne o dat\u0103 \u00een istoria mijloacelor de comunicare \u00een mas\u0103 \u015fi \u00eenc\u0103 una ru\u015finoas\u0103. Boala a lovit. Dar examenul clinic indic\u0103 remediile. Ce s-a \u00eent\u00eemplat? Pur \u015fi simplu ziari\u015ftii au abdicat. Cei de la televiziune s-au transformat \u00een acari de imagini venite din toate direc\u0163iile. Confra\u0163ii lor de la radio \u015fi din presa scris\u0103 s-au l\u0103sat subjuga\u0163i de show,<\/i> au petrecut ore \u00eentregi privind emisiunile canalului american CNN, acest \u00ab robinet de imagini \u00bb, \u00een loc s\u0103-\u015fi fac\u0103 meseria, s\u0103 caute activ informa\u0163iile \u015fi s\u0103 le analizeze. Catastrofa mediatic\u0103 a pus \u00een eviden\u0163\u0103 ceea ce \u00een fapt toat\u0103 lumea \u015ftia prea bine: evenimentul brut oferit privitorului \u00een timp real este lipsit de semnifica\u0163ie\u201d. Deci, \u00een absen\u0163a ziari\u015ftilor nu exist\u0103 informa\u0163ie. Tocmai asta caut\u0103 publicul, \u00een primul r\u00e2nd, o realitate mediatic\u0103 \u201ctratat\u0103\u201d profesionist \u015fi investit\u0103 cu sens (un sens lipsit de zone absconse), care s\u0103-i fie apropiat\u0103, familiar\u0103 \u015fi care s\u0103-l ajute, prin coeren\u0163\u0103, s\u0103 se simt\u0103 \u00een siguran\u0163\u0103, solidar cu lumea \u00eenconjur\u0103toare. Pentru c\u0103 grani\u0163a dintre informa\u0163ie \u015fi comentariu prezint\u0103 un grad mare de incertutudine, ziarele au pagini speciale de opinii, \u00een dorin\u0163a de a separa istoria evenimentelor de p\u0103rerile posibile prilejuite de aceste evenimente. La fel procedeaz\u0103 \u015fi mijloacele audiovizuale, propun\u00e2nd talk-show-uri, emisiuni de analiz\u0103, apel\u00e2nd la colaboratori externi pentru comentarea faptelor din realitatea politic\u0103, financiar\u0103, sportiv\u0103 etc.<\/div>\n

<\/p>\n

Informa\u0163ie, comentariu, \u015ftire au fost \u00eentotdeauna termeni cheie ai jurnalisticii, iar accentele s-au pus \u00een mod diferit de-a lungul istoriei presei pe o valoare sau alta. Comentariile, opiniile, punctele de vedere au fost privilegiate \u00een perioada de \u00eenceput, un public avizat \u00eentre\u0163in\u00e2nd interesul pentru dezbaterile de idei pe diverse teme de interes general, pentru ca ultimul secol s\u0103 pun\u0103 accent preponderent pe valoarea de informare a presei. \u201cF\u0103r\u0103 informa\u0163ie proasp\u0103t\u0103 nu am avea dec\u00e2t un comentariu asupra unor lucruri deja \u015ftiute. Interesant, probabil, chiar stimulativ; dar comentariul nu este \u015ftire. Informa\u0163ia este. O afirma\u0163ie citat\u0103 adesea pe marginea acestui subiect \u00eei apar\u0163ine lui C.P. Scott, editorul ziarului \u201cManchester Guardian\u201d: Comentariul este liber, dar \u015ftirile sunt sfinte\u201d.<\/div>\n

<\/p>\n

\u00cens\u0103 problema comentariilor este delicat\u0103, fiind mai totdeauna dificil de \u201c\u00eendep\u0103rtat\u201d opiniile din celelalte genuri jurnalistice. \u015ei aceasta datorit\u0103 faptului c\u0103 natura uman\u0103 este profund subiectiv\u0103, iar natura jurnalistului nu face excep\u0163ie, bine\u00een\u0163eles. De aceea, apar comentarii \u00een texte jurnalistice uneori chiar \u015fi f\u0103r\u0103 dorin\u0163a autorilor lor.<\/div>\n

<\/p>\n

Comentariile pot fi: deschise, mascate<\/i> \u015fi accidentale.<\/i><\/div>\n

<\/p>\n

Comentariile deschise<\/i> implic\u0103 puncte de vedere personale care apar\u0163in autorilor, spre deosebire de editorial<\/i> care reprezint\u0103 punctul de vedere al redac\u0163iei. Ele nu sunt prezente niciodat\u0103 \u00een paginile informative \u015fi nimeni nu le asimileaz\u0103 informa\u0163iei. De obicei, comentariile sunt f\u0103cute de personalit\u0103\u0163i ale c\u00e2te unui domeniu \u015fi se axeaz\u0103, totu\u015fi, pe chestiuni de interes general sau local, interes generat de apari\u0163ia unei probleme \u00eentr-o sfer\u0103 care prive\u015fte publicul, direct ori indirect. Sunt permise comentariile subiective, polemice ori chiar partizane. Aici trebuie s\u0103 func\u0163ioneze numai regula onestit\u0103\u0163ii, adic\u0103 s\u0103 fie limpede cine afirm\u0103, la vedere, atribuirea s\u0103 nu comporte ezit\u0103ri. Sunt speciali\u015fti care afirm\u0103 c\u0103 presa tip\u0103rit\u0103 se va \u00eentoarce la preponderen\u0163a comentariilor \u015fi opiniilor, a\u015fa cum st\u0103teau lucrurile la \u00eenceputurile presei. De ce se va \u00eent\u00e2mpla acest fapt? Pentru c\u0103 mijloacele audiovizuale \u015fi noile media au capacitatea de a transmite un volum enorm de informa\u0163ii, \u00eentr-un timp scurt \u015fi cu o promptitudine evident superioar\u0103 presei tip\u0103rite, oferind, de asemenea, detaliile cele mai semnificative (\u00een special, imaginile). Publicul ar putea, astfel, s\u0103 caute interpret\u0103rile \u015fi semnifica\u0163iile de profunzime \u00een presa tip\u0103rit\u0103 pentru \u015ftirile \u015fi informa\u0163iile c\u0103p\u0103tate pe celelalte canale.<\/div>\n

<\/p>\n

Comentariile mascate<\/i> (cu caracter inten\u0163ional), ca \u015fi cele accidentale<\/i> (\u00eent\u00e2mpl\u0103toare \u015fi lipsite de inten\u0163ie) sunt clandestine \u015fi pot fi detectate \u00een limbajul folosit, \u00een redactarea materialului, \u00een realizarea document\u0103rii (sursele apelate) sau chiar \u00een prezentarea grafic\u0103 \u015fi \u00een alegerea titlurilor.<\/div>\n

<\/p>\n

\u00cen special, pentru evitarea comentariilor accidentale se recomand\u0103 aten\u0163ia continu\u0103 la semnifica\u0163iile implicite (subiacente) ale cuvintelor, la sensurile lor originare, ca \u015fi la sensurile dob\u00e2ndite \u00eentr-un segment de timp \u015fi pentru grupuri sociale sau profesionale distincte. Semnifica\u0163iile \u00een mi\u015fcare ale cuvintelor, \u00een\u0163elesurile multiple ale unora dintre ele ori conota\u0163iile pe care le accept\u0103 limbajul \u00een diverse contexte fac necesar\u0103 precau\u0163ia atent\u0103 \u00een redactarea modern\u0103. Nu-i deloc u\u015for sau simplu s\u0103 g\u0103se\u015fti un limbaj neutru chiar \u015fi pentru cele mai anodine \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, deoarece cuvintele s-au \u00eenc\u0103rcat de semnifica\u0163ii cu mult \u00eenainte de a le utiliza noi. \u015ei chiar sub ochii no\u015ftri, vr\u0103ji\u0163i, \u00ee\u015fi augmenteaz\u0103 sau \u00ee\u015fi pierd o parte a \u00een\u0163elesului tradi\u0163ional, pentru c\u0103 necontenit se schimb\u0103 opiniile, concep\u0163iile, modurile de g\u00e2ndire asupra unei problematici tot mai complexe cu care omul modern vine \u00een contact sau m\u0103car de a c\u0103rei existen\u0163\u0103 ia not\u0103.<\/div>\n

<\/p>\n

\u00cen doar c\u00e2\u0163iva ani, societatea rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi-a schimbat opiniile despre o sum\u0103 destul de ampl\u0103 de chestiuni sau abia a aflat c\u00e2te ceva despre altele. \u00cen acela\u015fi timp, au intrat \u00een uzul public o serie de cuvinte necunoscute sau neutilizate p\u00e2n\u0103 acum c\u00e2\u0163iva ani din lips\u0103 de context social permisiv. Limbajul urmeaz\u0103 cu st\u0103ruin\u0163\u0103 noile fapte \u015fi noile g\u00e2nduri ale omului. \u015ei \u00een toat\u0103 lumea se petrec fenomene asem\u0103n\u0103toare. Astfel, g\u00e2ndim altceva (sau g\u00e2ndim ceva) \u2013 \u015fi exprim\u0103m \u00een consecin\u0163\u0103 \u2013 despre: partide, proprietate, femei, parlament, sex, homosexualitate, handicapa\u0163i, pia\u0163\u0103 liber\u0103, stat, guvern, sindicate, pre\u015fedin\u0163ie, negri, maghiari, str\u0103ini, interes, consens, comision, patroni, echilibru politic, economie de pia\u0163\u0103, Europa, America, vecini, animale, consum, produc\u0163ie, globalizare, finan\u0163are, extindere, conflict, ru\u015fi, moldoveni, credin\u0163e, avort, educa\u0163ie, urbanism, civiliza\u0163ie, politologie, \u015fomaj, infla\u0163ie, profit, concuren\u0163\u0103, mass-media, jurnali\u015fti, propagand\u0103, servicii secrete, justi\u0163ie, b\u0103nci etc. Toate aceste achizi\u0163ii sunt prezente \u00een limbaj, \u00een comunicare, \u00een schimburile de opinii \u015fi, automat, \u00een mass-media. \u00cen toate aceste cazuri, exactitatea \u00een exprimare este mai mult o probabilitate dec\u00e2t o certitudine.<\/div>\n

<\/p>\n

Comentariile mascate \u015fi comentariile accidentale trebuie disjunse de comentariile implicite, datorate \u00een special selec\u0163iei, de\u015fi exist\u0103 zone \u00een care interfer\u0103.<\/div>\n

<\/p>\n

Cronica, pamfletul, analiza, documentarele<\/span><\/i> radio \u015fi cele de televiziune sunt de asemenea expresii ale func\u0163iei de interpretare (corelare), ca \u015fi rubricile destinate opiniei cititorilor, \u00een ziare, la radio sau la TV.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Analiza <\/span><\/i>poate genera, pe subiecte de importan\u0163\u0103, articole \u00een care s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 protagonistul principal sau, mai des, este doar o parte intercalat\u0103 \u00eentr-un subiect mai amplu. Analizele difer\u0103 de \u015ftiri prin particularitatea c\u0103 nu trateaz\u0103, obligatoriu, subiectele fierbin\u0163i (dar nici nu le evit\u0103) \u015fi c\u0103 disec\u0103 am\u0103nun\u0163it evenimentele \u00een \u00eencercarea de a explica, propun\u00e2nd noi indicii \u015fi chiar f\u0103c\u00e2nd prospec\u0163iuni. Accentele se \u00eendreapt\u0103 spre explicare \u015fi interpretare \u015fi, mai ales pentru presa tip\u0103rit\u0103, analiza pare a fi destinat\u0103 \u00eenc\u0103 unei promi\u0163\u0103toare cariere. \u015ei aceasta pentru c\u0103 relat\u0103rile de prim\u0103 instan\u0163\u0103 ale evenimentelor sunt realizate de media electronice, care nu pot concura \u00eens\u0103 amploarea \u015fi profunzimea unei analize-dezbateri g\u0103zduit\u0103 \u00een media tip\u0103rite. Presa scris\u0103 va reveni, probabil, la vechea ei menire, adic\u0103 aceea de a promova \u015fi transmite valorile eticii, \u00eempreun\u0103 cu valorile teoretice fundamentale.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Dar, probabil, cel mai cunoscut gen jurnalistic generat de func\u0163ia de interpretare este editorialul. Editorialul<\/i> este adesea numit articolul de fond pentru c\u0103, \u00een epoca \u00een care punctele forte ale presei st\u0103teau \u00een interpret\u0103rile realit\u0103\u0163ii oferite cititorilor, era a\u015fezat pe prima pagin\u0103, central \u015fi scris de redactorul \u015fef. Oricum, exprima punctul de vedere al publica\u0163iei, ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u015fi ast\u0103zi. Dar ast\u0103zi editorialele nu mai stau doar pe prima pagin\u0103, ci (\u015fi) pe pagina editorial\u0103, care este \u00een interior. \u00cen multe publica\u0163ii, \u00een special anglo-saxone, editorialele nu sunt semnate. \u00cen Rom\u00e2nia, toate ziarele care public\u0103 editoriale le a\u015feaz\u0103 pe prima pagin\u0103, iar acestea sunt semnate. Ziarul Monitorul <\/i>public\u0103, de obicei, dou\u0103 texte editoriale, pe care le tip\u0103re\u015fte \u00een pagina 6, rezervat\u0103 \u015fi altor comentarii: cronici de teatru, de film, de carte, opinii asupra unor subiecte diverse. \u00cen 1993-94, ziarul a dorit s\u0103 publice editorialele sale nesemnate. Pe l\u00e2ng\u0103 apatia editoriali\u015ftilor \u00een a-\u015fi mai produce \u201ctextul\u201d, s-a constat c\u0103 \u015fi interesul cititorilor acestei rubrici sc\u0103zuse. A\u015fa c\u0103 Monitorul<\/i> a revenit la editorialele semnate .<\/i><\/div>\n

<\/p>\n

\u201cEditorialele confer\u0103 unui ziar un caracter propriu, distinct fa\u0163\u0103 de \u015ftirile pe care le relateaz\u0103. Ele permit ziarului s\u0103 stabileasc\u0103 o rela\u0163ie cu comunitatea c\u0103reia i se adreseaz\u0103, uneori spun\u00e2nd ceea ce numai un prieten sau un vecin pot s\u0103 spun\u0103. Ceea ce face ca pagina editorial\u0103 s\u0103 fie diferit\u0103 de toate celelalte este opinia. Este la fel de important s\u0103 nu se \u00eenlocuiasc\u0103 opinia din editorial cu \u015ftiri pe c\u00e2t este de important s\u0103 nu se exprime p\u0103reri \u00een coloanele de \u015ftiri. Un editorial trebuie s\u0103 spun\u0103 ceva. Trebuie s\u0103 adopte o anumit\u0103 linie. De preferin\u0163\u0103 o linie distinct\u0103, care s\u0103 fie \u00een acord cu specificul ziarului, chiar cu con\u015ftiin\u0163a\u201d.<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Am ales pentru cea de-a doua func\u0163ie a presei denumirea \u201cde corelare\u201d \u00een onoarea politologului din S.U.A., Harold D. Laswell, cel care a fundamentat, \u00een 1948, Teoria sociologic\u0103 func\u0163ionalist\u0103. Acesta, reamintim afirma\u0163iile sale, credea c\u0103 mass-media func\u0163ioneaz\u0103 benefic pentru societate din patru puncte de vedere:   1) supravegheaz\u0103 mediul \u00eenconjur\u0103tor (func\u0163ia de informa\u0163ii \u015fi \u015ftiri), 2) […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/88887"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=88887"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/88887\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=88887"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=88887"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=88887"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}