{"id":88844,"date":"2018-02-19T09:01:00","date_gmt":"2018-02-19T09:01:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:30:25","modified_gmt":"2023-01-06T20:30:25","slug":"analiza-conflictelor-in-societate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/19\/analiza-conflictelor-in-societate\/","title":{"rendered":"Analiza conflictelor \u00een societate (politice, economice, sociale, culturale etc.)"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
Respectiv, \u00een baza diferitor cauze, care provoac\u0103 sau genereaz\u0103 conflictele, acestea din urm\u0103 pot fi clasificate \u00een obiective \u015fi subiective, structurale \u015fi func\u0163ionale, realiste \u015fi inventate, adic\u0103, nerealiste, ra\u0163ionale \u015fi nera\u0163ionale. Clasificarea conflictelor care au loc \u00een societate poate fi efectuat\u0103 \u015fi dup\u0103 sferele ei fundamentale, \u00een conformitate cu care se disting conflicte economice, politice, entice sau \u00eentre na\u0163iuni, culturale etc. Dup\u0103 criteriul de timp se pot distinge conflicte permanente, adic\u0103 de lung\u0103 durat\u0103, \u015fi provizorii, adic\u0103 episodice, temporale. C\u00e2t n-ar fi de paradoxal conflictele mai pot fi clasificate \u00een reu\u015fite, soldate cu succes, \u015fi nereu\u015fite.<\/a><\/div>\n

<\/p>\n

\u00cen componen\u0163a conflictelor sociale un loc aparte \u00eel ocup\u0103 conflictele politice. Specificitatea lor const\u0103 \u00een aceea, c\u0103 ele se desf\u0103\u015foar\u0103 \u015fi se manifest\u0103 \u00een sfera politic\u0103, adic\u0103 apar \u015fi exist\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu puterea politic\u0103, cu existen\u0163a \u015fi manifestarea\/func\u0163ionarea ei \u00een cadrul societ\u0103\u0163ii concrete. Rela\u0163iile din cadrul acestei sfere sunt foarte complicate \u015fi variate, \u015fi totu\u015fi, generaliz\u00e2nd pot fi \u00eemp\u0103r\u0163ite \u00een dou\u0103 grupe de baz\u0103:<\/div>\n

<\/p>\n

1) rela\u0163ii de colaborare \u015fi participare a cet\u0103\u0163enilor, membrilor societ\u0103\u0163ii \u00een cadrul acestei puteri;<\/div>\n

<\/p>\n

2) rela\u0163ii de lupt\u0103 pentru putere, pentru \u00eemp\u0103r\u0163irea ei \u00eentre diferite grupuri \u015fi rela\u0163ii \u00eentru realizarea ei \u00een practic\u0103, rela\u0163ii de lupt\u0103 pentru determinarea strategiilor, priorit\u0103\u0163ilor, direc\u0163iilor, formelor \u015fi<\/div>\n

<\/p>\n

metodelor activit\u0103\u0163ii ei.<\/div>\n

<\/p>\n

Conflictul politic poate fi definit ca ciocnirea, confruntarea rivalitatea subiec\u0163ilor politici, condi\u0163ionate de caracterul diametral opus al intereselor lor politice, al scopurilor, convingerilor, valorilor lor.<\/div>\n

<\/p>\n

Conflictul politic se caracterizeaz\u0103 printr-un \u015fir de tr\u0103s\u0103turi specifice: a) el reprezint\u0103 ciocnirea, rivalitatea subiec\u0163ilor politici, condi\u0163ionat\u0103 de divergen\u0163a intereselor, orient\u0103rilor, valorilor,concep\u0163iilor politice; b) el se distinge prin aceea, c\u0103 interac\u0163iunea dintre subiecte vizeaz\u0103 interesele generale, universale care afecteaz\u0103 at\u00e2t majoritatea sau chiar to\u0163i cet\u0103\u0163enii \u015fi de sigur, puterea de stat; c)obiect sau aren\u0103 a conflictelor politice este puterea politic\u0103 \u015fi de stat, posedarea sau st\u0103p\u00e2nirea ei, aranjamentul institu\u0163iilor puterii, statutul juridic al grupurilor sociale, valorile \u015fi simbolurile puterii politice \u015fi \u00een genere a \u00eentregului sistem politic; d) conflictele politice se deosebesc de toate celelalte nu numai prin caracterul lor complicat \u015fi multiaspectual, dar \u015fi prin aceea c\u0103 ele \u00eentr-un fel sau altul suntorganizate, institu\u0163ionale.<\/div>\n

<\/p>\n

\u00cen dependen\u0163\u0103 de nivelul sau rangul, calitatea subiec\u0163ilor participan\u0163i la conflictul politic acesta poate fi: interstatal (subiecte – statele \u015fi coali\u0163iile statale); \u00een interiorul statului (intrastatale) subiectepot fi ramurile puterii (Pre\u015fedin\u0163ia, Guvernul, Legislativul, \u015f.a.) partidele politice, care lupt\u0103 pentru a veni la putere \u00een interiorul statului dat etc.; regional (subiecte – for\u0163ele politice regionale); locale (lupta for\u0163elor politice pentru control asupra organelor administr\u0103riilocale).<\/div>\n

<\/p>\n

Conflictul politic, \u00een esen\u0163a sa, nu se deosebe\u015fte de alte procese sau fenomene similare, exprim\u00e2nd un antagonism, o rela\u0163ie opozant\u0103 \u00eentre dou\u0103 sau mai multe entit\u0103\u0163i ale c\u0103ror interese sunt contrarii \u00een privin\u0163a de\u0163inerii \u015fi gestionarii unor resurse.Entit\u0103\u0163ile care se afl\u0103 \u00een conflict dac\u0103 sunt \u015fi se manifest\u0103 \u00een spa\u0163iul politic, iar conflictul este monitorizat \u015fi gestionat de instan\u0163e<\/span> <\/span>politice<\/b><\/span>, dob\u00e2nde\u015fte aspect politic, fiind \u00eencadrat \u015fi definit ca av\u00e2nd natur\u0103 politica \u00een tipologia conflictelor.Sursa generatoare de conflicte sociale o reprezint\u0103 puterea. Defini\u0163ia cea mai cunoscuta a puterii este cea a lui Max Weber. Acesta prive\u015fte puterea drept conceptul fundamental \u00een stratificare, clasa, statusul \u015fi partidul fiind trei dimensiuni distincte ale acestuia. \u00cen linii mari, clasele erau rezultatul distribu\u0163iei puterii economice, statusul reprezenta un fel de putere social\u0103 definit\u0103 normativ, iar partidele erau grupuri active \u00een sfera politica ce urm\u0103reau diverse scopuri. <\/span>
Weber a definit apoi puterea \u00een sens general ca fiind probabilitatea persoanelor sau grupurilor de a da curs propriei voin\u0163e chiar \u015fi atunci c\u00e2nd al\u0163ii se opun. Dac\u0103 analizam defini\u0163ia lui Weber observ\u0103m cu siguran\u0163a \u00een ea ideea de conflict \u015fi inten\u0163ie. Numero\u015fi sociologi care i-au urmat au presupus c\u0103 puterea implica \u015fi chiar determina rezisten\u0163a subordona\u0163ilor care trebuie \u00eenfr\u00e2nt\u0103 de supraordona\u0163i.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

La modul general, subliniaz\u0103 Sellin,<\/span> <\/span>conflictele<\/b><\/span> <\/span>culturale<\/b><\/span> <\/span>sunt \u201eproduse naturale ale diferen\u0163ei sociale\u201d. Aceast\u0103 diferen\u0163iere determin\u0103 la r\u00e2ndul ei apari\u0163ia de grupuri sociale infinite, fiecare cu modul s\u0103u specific de via\u0163\u0103, cu particularit\u0103\u0163ile rela\u0163ionale caracteristice \u015fi cu o \u00een\u0163elegere gre\u015fit\u0103 a normelor apar\u0163in\u00e2nd altor grupuri. Ca o consecin\u0163\u0103 a transform\u0103rii unei culturi dintr-un tip omogen \u015fi integrat \u00eentr-un tip eterogen, dezintegrat este apari\u0163ia st\u0103ri conflictuale \u00een anumite situa\u0163ii \u015fi anume:\u2013 c\u00e2nd aceste coduri ating grani\u0163ele unor arii<\/span> <\/span>culturale<\/b><\/span> <\/span>\u201econtagioase\u201d;\u2013 c\u00e2nd normele sociale \u015fi juridice dintr-un grup se extind \u015fi la alt grup;\u2013 c\u00e2nd membrii unui grup cultural migreaz\u0103 spre alt grup cultural.\u00cen viziunea lui Sellin un prim tip de conflict dintre codurile<\/span> <\/span>culturale<\/b><\/span> <\/span>este diferit de conflictul din interiorul unei culturi aflate \u00een devenire. Conflictul generat de contactul dintre sisteme<\/span> <\/span>culturale<\/b><\/span>, indiferent de nivelul de dezvoltare al acestora se \u00eenregistreaz\u0103 cazuri c\u00e2nd conduita membrilor unui grup va fi considerat\u0103 ca \u201eanormal\u0103\u201d sau \u201eilegal\u0103\u201d de c\u0103tre un alt grup cultural.\u201eNormele de conduit\u0103\u201d ale unor grupuri diferite de cele din interiorul aceluia\u015fi grup, considerate ca \u201eproduse secundare ale vie\u0163ii<\/span> <\/span>culturale\ufffd<\/b><\/span>\ufffd\ufffd, determin\u0103 apari\u0163ia unor condi\u0163ii sociale divergente \u015fi eterogene la nivelul influen\u0163ei resim\u0163ite de indivizi. Exist\u00e2nd reguli de conduit\u0103 divergente, ce guverneaz\u0103 via\u0163a particular\u0103 a individului, acestea genereaz\u0103 conflicte \u00eentre norme, reflectate pe plan psihologic prin acceptarea unor norme \u015fi valori duale, generatoare de comportamente agresive sau distructive tocmai prin aceast\u0103 dualitate.Ceea ce lipse\u015fte \u00een principal acestei teorii, pornind de la ideea gener\u0103rii delincven\u0163ei numai \u00een condi\u0163iile con\u015ftientiz\u0103rii conflictelor<\/span> <\/span>culturale<\/b><\/span>, este faptul c\u0103 Sellin nu expliciteaz\u0103 mecanismul psihosocial prin care contradic\u0163iile dintre \u201ecodurile<\/span> <\/span>culturale<\/b><\/span> sau dintre \u201enormele de conduit\u0103\u201d pot genera comportamente infrac\u0163ionale.<\/span> <\/span>Cohen, abord\u00e2nd problema condi\u0163iilor de apari\u0163ie a acestor subculturi delincvente, eviden\u0163iaz\u0103 producerea lor datorit\u0103 urm\u0103toarelor situa\u0163ii:\u2013dezvoltare economic\u0103 mai redus\u0103;<\/span>
\u2013existen\u0163a unor bariere \u015fi interdic\u0163ii sociale;\u2013prezen\u0163a unor nivele societale cu situa\u0163ie periferic\u0103;<\/span>
\u2013existen\u0163a unei st\u0103ri de spirit specific\u0103 cu sentimente de izolare, frustrare \u015fi insatisfac\u0163ie individual\u0103 \u015fi social\u0103<\/span><\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Respectiv, \u00een baza diferitor cauze, care provoac\u0103 sau genereaz\u0103 conflictele, acestea din urm\u0103 pot fi clasificate \u00een obiective \u015fi subiective, structurale \u015fi func\u0163ionale, realiste \u015fi inventate, adic\u0103, nerealiste, ra\u0163ionale \u015fi nera\u0163ionale. Clasificarea conflictelor care au loc \u00een societate poate fi efectuat\u0103 \u015fi dup\u0103 sferele ei fundamentale, \u00een conformitate cu care se disting conflicte economice, politice, […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/88844"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=88844"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/88844\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=88844"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=88844"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=88844"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}