{"id":88838,"date":"2018-02-19T09:05:00","date_gmt":"2018-02-19T09:05:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:30:25","modified_gmt":"2023-01-06T20:30:25","slug":"originea-si-trasaturile-distinctive-ale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/19\/originea-si-trasaturile-distinctive-ale\/","title":{"rendered":"Originea \u015fi tr\u0103s\u0103turile distinctive ale securit\u0103\u0163ii colective a statelor."},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
\u00cen esen\u0163a sistemul securit\u0103\u0163ii colective a statelor are o destina\u0163ie preventiv\u0103. Securitatea colectiv\u0103 a statelor este definit\u0103 ca un sistem al puterii \u00een care fiecare stat \u015fi-ar garanta secu\u00adritatea \u015fi independen\u0163a cu participarea oricarui alt stat.Altfel zis,asigurarea unei st\u0103ri a rela\u0163iilor interna\u0163ionale, care exclude \u00eenc\u0103lcarea p\u0103cii sau a amenin\u0163\u0103rii securit\u0103\u0163ii popoarelor \u00een orice form\u0103, cu eforturile comune ale statelor \u00een cadrului universal sau regional este numit\u0103 securitate colectiv\u0103. Esen\u0163a acestui model se bazeaz\u0103 pe participare \u015fi obli\u00adgativitate. Conceptul securit\u0103\u0163ii colective este \u00een\u00adte\u00admeiat pe acordul tuturor sau al majorit\u0103\u0163ii statelor s\u0103 \u00eentreprind\u0103 ac\u0163iuni comune \u00eempotriva oric\u0103rei na\u0163iuni care \u00een mod nelegitim \u00eencalc\u0103 pacea. Pentru a fi efectiv sistemul <\/a>securit\u0103\u0163ii colective, se cere acordul statelor de a ap\u0103ra status quo, de a fi \u00eempotriva schimb\u0103rii lui violente, de a asigura definitiv c\u0103 vor fi luate m\u0103suri \u00eempotriva statului care \u00eencalc\u0103 prevederile normelor interna\u0163ionale pentru men\u0163inerea p\u0103cii precum \u015fi pre\u00addispunerea statelor neafectate direct de aceste \u00eenc\u0103lc\u0103ri de a participa \u00een sanc\u0163iuni \u00eempotriva agresorului. Teo\u00adretic sistemul securit\u0103\u0163ii colective este bazat pe presu\u00adpu\u00adnerea c\u0103 nici un stat, probabil, nu va dori s\u0103 schimbe puterea \u015fi ordinea comunit\u0103\u0163ii mondiale, iar dac\u0103 agre\u00adsiunea are loc, atunci to\u0163i \u00ee\u015fi vor onora angajamentul de a \u00eentreprinde ac\u0163iuni de opunere corespunz\u0103toare.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Sistemul securit\u0103\u0163ii colective nu trebuie s\u0103 fie con\u00adfundat cu o alian\u0163\u0103 sau cu sistemul de echilibrare a puterii.Dup\u0103 cum se men\u0163ioneaz\u0103 \u00een Enciclopedia de drept interna\u0163ional<\/i> \u201eIdeea general\u0103 a conceptului securit\u0103\u0163ii colective este de a institu\u0163ionaliza folosirea legal\u0103 a for\u0163ei \u015fi de a reduce recurgerea la ap\u0103rarea ca instrument, \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 nematur, de asigurare a normelor de drept interna\u0163ional\u201c.\u00cen acest izvor se con\u00ad\u0163\u00adine o descriere concis\u0103 a originii \u015fi tr\u0103s\u0103turilor distinctive ale securit\u0103\u0163ii colective a statelor care vor fi enumerate mai jos.Conform speciali\u015ftilor din domeniul rela\u0163iilor inter\u00adna\u0163ionale, no\u0163iunea securit\u0103\u0163ii colective \u00ee\u015fi ia \u00eenceputul \u00een schemele teoretice ale p\u0103cii perpetuume propuse de c\u0103tre unii filosofi \u015fi g\u00eenditori pe parcursul istoriei. De\u015fi exist\u0103 diferen\u0163\u0103 evident\u0103 \u00een felul de a trata problema \u015fi ideile propagate de ace\u015ftia aveau unele semne comune. Oda\u00adt\u0103 ce comunit\u0103\u0163ii interna\u0163ionale \u00eei lipse\u015fte o auto\u00adri\u00adta\u00adte central\u0103 pentru promovarea \u015fi asigurarea norme\u00adlor de drept \u015fi men\u0163inerea p\u0103cii, este necesar de a prevedea o solu\u0163ie pentru o astfel de autoritate. Aceasta putea fi f\u0103cut prin organizarea ap\u0103r\u0103rii comune a tutu\u00adror sta\u00adtelor \u00eempotriva folosirii nelegale a for\u0163ei \u015fi prin reduce\u00adrea la minimum a dreptului \u015fi necesit\u0103\u0163ii state\u00adlor de a intreprinde m\u0103suri individuale \u00een acest scop.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Originea ideii securit\u0103\u0163ii colective \u00een practica state\u00adlor poate fi g\u0103sit\u0103 \u00een eforturile puterilor europene de a men\u0163ine pacea \u015fi securitatea \u00een perioada secolului XIX \u00een cadrul sistemului interna\u0163ional \u201eConcert of Europe\u201c. Cu toate c\u0103 acest sistem uneori este asociat cu conceptul balan\u0163ei puterilor, structura lui poseda tr\u0103\u00ads\u0103\u00adturi ale securit\u0103\u0163ii colective dup\u0103 cum prevede con\u00adceptul de ast\u0103zi, deoarece prevedea nu numai ap\u0103rarea comun\u0103 \u00eempotriva unui pericol extern, dar \u015fi ac\u0163iuni colective ale marilor puteri europene \u00eempotriva oric\u0103rui poten\u0163ial du\u015fman \u00een limitele propriilor lor r\u00eenduri.Atunci c\u00eend \u201eConcert of Europe\u201c a dat semne definitive de dezintegrare, ideea securit\u0103\u0163ii colective mai insistent era propagat\u0103 de c\u0103tre mi\u015fcarea pacifist\u0103 de la sf\u00eer\u015fitul secolului XIX. Printre avoca\u0163ii proeminen\u0163i ai unui mecanism institu\u0163ionalizat pentru men\u0163inerea p\u0103\u00adcii, v\u0103zut ca o organiza\u0163ie universal\u0103 a statelor \u00een sco\u00adpul ac\u0163iunii colective \u015fi responsabilit\u0103\u0163ii \u00een men\u0163inerea p\u0103cii \u015fi securit\u0103\u0163ii interna\u0163ionale, este numit juristul german Walter Schicking.Numai dup\u0103 experien\u0163a dezastruoas\u0103 a primului r\u0103zboi mondial ideea unui sistem institu\u0163ionalizat al securit\u0103\u0163ii colective a fost realizat prin formarea Ligii Na\u0163iunilor, iar odat\u0103 cu falimentul ei (\u00een perioada de p\u00een\u0103 \u015fi \u00een timpul celui de-al doilea r\u0103zboi mondial) de c\u0103tre Organiza\u0163ia Na\u0163iunilor Unite.Conceptul securit\u0103\u0163ii colective, dup\u0103 cum a fost dezvoltat, este \u00eendreptat \u00eempotriva aplic\u0103rii nelegale a for\u0163ei de c\u0103tre unul sau c\u00eeteva state din cadrul grupului de state ce formeaz\u0103 sistemul securit\u0103\u0163ii colective \u00een\u00ads\u0103\u015fi \u015fi nu \u00eempotriva unei amenin\u0163\u0103ri externe.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Sistemul securit\u0103\u0163ii colective este pus \u00een ac\u0163iune \u00een cazul aplic\u0103rii nelegale a for\u0163ei de un stat aparte sau de o grup\u0103 de state-membre ale acestui sistem, cu excep\u00ad\u0163ia cazurilor de autoap\u0103rare sau de aplicare a for\u0163ei de c\u0103tre \u00eensu\u015fi sistemul securit\u0103\u0163ii colective. Aplicarea for\u0163ei \u00een scop de autoap\u0103rare de c\u0103tre un stat, care este victima atacului armat, este legal\u0103 nu\u00admai ad interim, <\/i>adic\u0103 at\u00eeta timp p\u00een\u0103 c\u00eend mecanismul secu\u00adrit\u0103\u0163ii colective pentru protec\u0163ia statului victim\u0103 nu va fi adus \u00een ac\u0163iune.Ca form\u0103 institu\u0163ionalizat\u0103 de cooperare a state\u00adlor (\u00een termeni juridici \u2014 ca o organiza\u0163ie interna\u00ad\u0163ional\u0103), sistemul securit\u0103\u0163ii colective se deosebe\u015fte de alian\u0163ele tradi\u0163ionale. Alian\u0163a \u00eenseamn\u0103 o configurare a puterii \u00een care statul caut\u0103 s\u0103 ob\u0163in\u0103 securitatea \u015fi oportunita\u00adtea de a-\u015fi avansa interesele na\u0163ionale prin unirea for\u0163ei sale cu cea a unui sau mai multor state cu interese similare. Modelul alian\u0163ei presupune decizia de a schim\u00adba sau a men\u0163ine echilibrul puterii la nivel local, regional sau global. De obicei, astfel de ac\u0163iuni, sunt urmate de alte p\u0103r\u0163i, care de asemenea caut\u0103 parteneri de alian\u0163\u0103. A\u015fadar modelul alian\u0163ei prezint\u0103 aparen\u0163a tipic\u0103 de bloc contra bloc. De cele mai dese ori alian\u0163a este format\u0103 prin tratate de alian\u0163\u0103, care con\u00ad\u0163ine acor\u00addul statelor membre de a sus\u0163ine militar \u00een cazul unui atac \u00eempotriva unui stat membru al alian\u0163ei.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Alian\u0163ele pot fi bilaterale sau multilaterale, \u00eenchise sau deschise, \u00eenalt organizate, de scurt\u0103 sau lung\u0103 durat\u0103 \u015fi pot fi \u00eendreptate spre prevenirea r\u0103zboiului sau \u00eenvingerea \u00een r\u0103zboi.Adic\u0103 defensive sau ofensive, agresive. Alian\u0163ele agresive s\u00eent ast\u0103zi nule de drept, \u00eentruc\u00eet au un obiect ilicit. Din cele expuse reiese c\u0103 este incorect\u0103 folosirea termenului securitatea colectiv\u0103 \u00een descrierea acordu\u00adrilor de alian\u0163\u0103, adic\u0103 de bloc. Astfel de grupuri ca NATO, fostul Pact de la Var\u015fovia, Pactul de la Rio nu pot s\u0103 fie atribuite la categoria de aranjament al secu\u00adri\u00adt\u0103\u00ad\u0163ii colective regionale. Organiza\u0163iile numite sunt exem\u00ad\u00adple de alian\u0163e \u015fi nu modele ale securit\u0103\u0163ii colective.O distinc\u0163ie important\u0103 \u00eentre alian\u0163ele tradi\u0163ionale \u015fi sistemul securit\u0103\u0163ii colective poate fi v\u0103zut\u0103 \u00een faptul (cu toate c\u0103 ambele sunt bazate pe acorduri sau tratate interna\u0163ionale obligatorii) c\u0103 \u00eendatoririle luate de mem\u00adbrii unei alian\u0163e se r\u0103sfr\u00eeng nu at\u00eet de departe \u015fi au mai pu\u0163in efect asupra drepturilor lor suverane dec\u00eet obli\u00adga\u0163iile impuse asupra membrilor sistemului securit\u0103\u0163ii colective. De exemplu, se las\u0103 la viziunea proprie a membrului unei alian\u0163e de a determina este sau nu un act de agresiune s\u0103v\u00eer\u015fit \u00eempotriva altui membru al alian\u0163ei \u015fi ce ac\u0163iune trebuie s\u0103 fie \u00eentreprins\u0103, \u00een timp ce \u00een sistemul securit\u0103\u0163ii colective o astfel de deter\u00adminare este conferit\u0103 unui organ interna\u0163ional hot\u0103r\u00ee\u00adrea c\u0103ruia teoretic este prev\u0103zut ca av\u00eend efect obliga\u00adtoriu. Deosebirea devine mai pu\u0163in stringent\u0103 dac\u0103 lu\u0103m \u00een considerare alian\u0163ele de tip modern. Aceste noi forme de alian\u0163e sunt \u00eenalt institu\u0163ionalizate \u015fi, de re\u00adgu\u00adl\u0103, prev\u0103d procedura pentru primirea hot\u0103r\u00eerilor care, cel pu\u0163in practic dac\u0103 nu legal, poate rezulta \u00een m\u0103suri nu mai pu\u0163in efective dec\u00eet cele \u00eentreprinse de c\u0103tre organul respectiv al sistemului securit\u0103\u0163ii colective.<\/span><\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen esen\u0163a sistemul securit\u0103\u0163ii colective a statelor are o destina\u0163ie preventiv\u0103. Securitatea colectiv\u0103 a statelor este definit\u0103 ca un sistem al puterii \u00een care fiecare stat \u015fi-ar garanta secu\u00adritatea \u015fi independen\u0163a cu participarea oricarui alt stat.Altfel zis,asigurarea unei st\u0103ri a rela\u0163iilor interna\u0163ionale, care exclude \u00eenc\u0103lcarea p\u0103cii sau a amenin\u0163\u0103rii securit\u0103\u0163ii popoarelor \u00een orice form\u0103, cu […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/88838"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=88838"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/88838\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=88838"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=88838"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=88838"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}