{"id":88830,"date":"2018-02-19T09:11:00","date_gmt":"2018-02-19T09:11:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:30:22","modified_gmt":"2023-01-06T20:30:22","slug":"razboiul-si-pacea-in-viziunea-diferitor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/19\/razboiul-si-pacea-in-viziunea-diferitor\/","title":{"rendered":"R\u0103zboiul \u015fi pacea \u00een viziunea diferitor \u015fcoli de g\u00e2ndire din teoria rela\u0163iilor interna\u0163ionale."},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
La \u00eentrebarea dac\u0103 acum poate fi pace acolo unde alt\u0103dat\u0103 era r\u0103zboi, Kenneth N Waltz, unul dintre cei mai cunoscu\u0163i teoreticeni ai rela\u0163iilor internationale, afirm\u0103 c\u0103, r\u0103spunsul este, de cele mai multe ori, unul pesimist. Herfried M\u00fcnkler referindu-se la acest aspect afirma: \u201eLa o prim\u0103 vedere pare c\u0103 r\u0103zboiul \u015fi pacea sunt dou\u0103 st\u0103ri politice clar diferite \u00eentre ele: atunci c\u00e2nd domne\u015fte pacea, nu poate fi vorba de r\u0103zboi \u015fi viceversa. (…) R\u0103zboiul \u015fi pacea, dou\u0103 concept separate de declara\u0163ii de r\u0103zboi \u015fi tratate de pace sunt prin urmare dou\u0103 st\u0103ri politice care se exclud recipric: doar<\/a> una dintre ele poate exista la un moment dat \u2013 doar r\u0103zboiul sau doar pacea, nu exist\u0103 o a <\/span>treia stare. S\u0103 ne g\u00e2ndim \u00eens\u0103 la R\u0103zboiul Rece<\/i>: acest concept arat\u0103 c\u0103 realitatea politic\u0103 este mult mai complex\u0103 dec\u00e2t construc\u0163ia binar\u0103 r\u0103zboi-pace\u201c<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u00cen teoria rela\u0163iilor interna\u0163ionale <\/i>\u015ecoala realist\u0103 acord\u0103 spa\u0163ii largi cercet\u0103rii r\u0103zboiului \u015fi modalit\u0103\u0163ilor prin care statele \u00ee\u015fi pot asigura propria securitate. \u00cen general pacea \u015fi r\u0103zboiul este legat\u0103 de lupta pentru putere care se d\u0103 \u00eentre actorii mediului interna\u0163ional. Unul dintre fondatorii realismului Hans Morgenthau,<\/b>comb\u0103t\u00eend reprezentan\u0163ii unui alt current la fel de presigios din teoria rela\u0163iilor interna\u0163ionale, afirma c\u0103 \u00een fapt este o naivitate speran\u0163a impunerii unei politici de dezarmare prin institu\u0163ii interna\u0163ionale. Ajunge la aceast\u0103 concluzie prin analiza comparativ\u0103 pe care o face politicii interne \u015fi externe ale statului contemporan. \u00cen interiorul grani\u0163elor unui stat, lupta pentru putere este mediat\u0103 de o pluritate de loialit\u0103\u0163i, aranjamente constitu\u0163ionale \u015fi \u201creguli ale jocului\u201d98 dependente de o cultur\u0103. Acestea mascheaz\u0103, dar \u015fi directioneaz\u0103 lupta pentru putere c\u0103tre concep\u0163ii concep\u0163ii concurente despre bun\u0103stare Viziunea realist\u0103 asupra fenomenului r\u0103zboi o gasim \u015fi \u00een opera sociologului francez Raymond Aron<\/b>. Pentru el politica extern\u0103 este constituit\u0103 din comportamentul politico-strategic, iar rela\u0163iile interna\u0163ionale se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een umbra r\u0103zboiului. Nu \u00een\u0163elegea prin acest lucru c\u0103 r\u0103zboiul este o posibilitate permanent\u0103, ci doar c\u0103 legitimarea violen\u0163ei pentru asigurarea scopurilor statului este comun\u0103 tuturor statelor \u015fi c\u0103 nu ar putea fi monopolizat\u0103 a\u015fa cum fusese \u00een interiorul statelor. \u00cen opinia sa rela\u0163iile interna\u0163ionale sunt \u201crela\u0163ii \u00eentre unit\u0103\u0163i politice care pretend dreptul de a-\u015fi face singure dreptate \u015fi de a fi singurul arbitru \u00een privin\u0163a deciziei de a lupta sau a nu lupta\u201d100. \u00cen\u0163elegerea cauzelor r\u0103zboiului a fost pentru Raymond Aron esen\u0163ial\u0103 \u00een descifrarea comportamentului statelor \u00een mediul interna\u0163ional.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Robert Gilpin<\/span><\/b> a considerat c\u0103 r\u0103zboiul este cel care, \u00een cele din urm\u0103, conduce la schimb\u0103ri de esen\u0163\u0103 \u00een structura ordinii mondiale. Modelul schimb\u0103rii sistemice a lui Gilpin se bazeaz\u0103 pe o serie de ipoteze cu privire la state pe care el le deduce din teoria microeconomic\u0103 a alegerii ra\u0163ionale102. Analiz\u00eend evolu\u0163uia rela\u0163iilor dintre state dela Pacea de la Westphalia(1648) la R\u0103zboiul Rece ajunge la concluzia c\u0103 teoria ciclic\u0103 a schimb\u0103rii in sistemul interna\u0163ional este validat\u0103 de istorie. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103 el observ\u0103 c\u0103, \u00eencep\u00eend cu 1648 ordinea \u00een via\u0163a interna\u0163ional\u0103 s-a schimbat de mai multe ori \u00een func\u0163ie de modific\u0103rile care au avut loc \u00een ierarhia balantei de putere. \u00cen timp apare o pr\u0103pastie \u00eentre statutul \u015fi prestigiul statului\/statelor hegemon \u015fi puterea pe care pot s\u0103 o desf\u0103\u015foare pentru a-\u015fi ap\u0103ra interesele na\u0163ionale. \u00cen ciuda dorin\u0163ei statelor ca schimbarea \u00een ordinea mondial\u0103 s\u0103 se fac\u0103 \u00een mod pa\u015fnic, Gilpin observ\u0103 c\u0103, p\u00een\u0103 \u00een prezent, \u201emecanismul principal al schimb\u0103rii … a fost r\u0103zboiul sau ceea ce noi am numit r\u0103zboiul hegemonic( adic\u0103 un r\u0103zboi care determin\u0103 ce stat sau state vor fi dominante \u015fi vor guverna sistemul)\u201d.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Kenneth Waltz.<\/span><\/b> El crede se ajunge mai u\u015for la pace dac\u0103 \u00een\u0163elegem cauzele r\u0103zboilui. Constat\u00eend c\u0103 r\u0103spunsul la \u00eentrebarea unde se afl\u0103 cauzele majore ale r\u0103zboiului sunt \u201euimitoare prin varietate \u015fi prin varietate \u015fi prin natura lor contradictorie. Pentru c aceast\u0103 diversitate s\u0103 poat\u0103 fi mai u\u015for manevrat\u0103, r\u0103spunsurile pot fi ordonate \u00een trei categorii: cele ce \u0163in de om, cele legate de structura statelor separate \u015fi cele referitoare la sistemul de state104. Referindu-se la natura uman\u0103 \u015fi comportamentul dual al omului \u00een societate el scoate \u00een eviden\u0163\u0103 faptul c\u0103 \u00een problemele legate de pace \u015fi r\u0103zboi trebuie analizat \u015fi \u00een\u0163eles individual cu rol de decizie politic\u0103. \u00cen aceast\u0103 privin\u0163\u0103 Waltz \u00eel cita pe fostul pre\u015fedinte american Dwight Eisenhower: \u201dOamenii poporul \u00een general nu doresc conflicte. Cred c\u0103 liderii lor sunt cei care, devenind prea belico\u015fi, fac gre\u015feala s\u0103 cread\u0103 c\u0103 poporul vrea, \u00eentr-adev\u0103r s\u0103 lupte\u201d105. Oamenii nu tr\u0103iesc izola\u0163i ci \u00een cadrul unor societ\u0103\u0163i riguros structurate. Solu\u0163ia elimin\u0103rii r\u0103zboiului ar fi din aceast\u0103 perspectiv\u0103 generalizarea unui model de stat \u201ebun\u201d care spre deosebire de statul \u201er\u0103u\u201d ar fi tentat spre cooperare \u015fi \u00een\u0163elegere \u00een mediul interna\u0163ional.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Cea de-a doua mare \u015ecoal\u0103 din teoria rela\u0163iilor interna\u0163ionaleliberalismu<\/b>l- a abordat problema r\u0103zboiului \u00een opozi\u0163ie cu starea de pace. Se consider\u0103 c\u0103 r\u0103zboiul ca fenomen politic poate fi eliminate dac\u0103 sunt realizate condi\u0163iile pentru instaurarea unei p\u0103ci durabile. Originea modern\u0103 a studiilor asupra p\u0103cii (irenologia) se plaseaz\u0103 la sf\u00eer\u015fitul secolului al XVIII-lea \u00een filozofia lui Immanuel Kant. \u00cen 1795, acesta public\u0103 lucrarea Zum ewigen Frieden <\/i>care va sta la baza tutror disputelor \u015fi controverselor privind c\u0103ile \u015fi modalit\u0103\u0163ile de instaurare a unei p\u0103ci durabile \u00een societatea omeneasc\u0103.106 Potrivit concep\u0163iei lui Kant societ\u0103\u0163ile democratice nu lupt\u0103 \u00eentre ele. Analistul Ionel Nicu Sava identific\u0103 principalele teze ale g\u00eendirii kantiene care aplicate la mediul interna\u0163ional ar crea premizele ob\u0163inerii a ceea ce filozoful german numea pacea perpetu\u0103 <\/i>107: nici un stat independent, mare sau mic, nu trebuie s\u0103 se afle sub domina\u0163ia altui stat; armatele permanente trebuie s\u0103 fie abolite cu timpul; nici un stat nu trebuie s\u0103 intervin\u0103 prin for\u0163\u0103 \u00een constitu\u0163ia sau guvernul altor state; constitu\u0163ia civil\u0103 a tuturor stastelor trebuie s\u0103 fie republican\u0103; legea na\u0163iunilor trebuie s\u0103 se bazeze pe o federa\u0163ie a statelor libere<\/span><\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La \u00eentrebarea dac\u0103 acum poate fi pace acolo unde alt\u0103dat\u0103 era r\u0103zboi, Kenneth N Waltz, unul dintre cei mai cunoscu\u0163i teoreticeni ai rela\u0163iilor internationale, afirm\u0103 c\u0103, r\u0103spunsul este, de cele mai multe ori, unul pesimist. Herfried M\u00fcnkler referindu-se la acest aspect afirma: \u201eLa o prim\u0103 vedere pare c\u0103 r\u0103zboiul \u015fi pacea sunt dou\u0103 st\u0103ri politice […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/88830"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=88830"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/88830\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=88830"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=88830"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=88830"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}