{"id":88815,"date":"2018-02-19T09:20:00","date_gmt":"2018-02-19T09:20:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:30:16","modified_gmt":"2023-01-06T20:30:16","slug":"etapele-constituirii-europei-economice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/19\/etapele-constituirii-europei-economice\/","title":{"rendered":"Etapele constituirii Europei economice"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
I.Analiza procesului de integrare – de la sf\u00e2r\u015fitul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial \u015fi p\u00e2n\u0103 la CECO. Analiza procesului de integrare european\u0103 va \u00eencepe cu Comunitatea European\u0103 a C\u0103rbunelui \u015fi O\u0163elului (CECO. Un motiv decisiv \u00een acest sens a fost, cu siguran\u0163\u0103, catastrofa reprezentat\u0103 de cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, care, \u00een perioada postbelic\u0103, a stat la baza constituirii unui num\u0103r de organiza\u0163ii menite s\u0103 \u00eempiedice izbucnirea unor noi r\u0103zboaie \u015fi care s\u0103 garanteze convie\u0163uirea pa\u015fnic\u0103 a popoarelor. Din partea Fran\u0163ei au fost oferite premisele concrete \u00een sensul acestei strategii, care, \u00een plus, venea s\u0103 r\u0103spund\u0103 anumitor interese na\u0163ionale: cooperarea la nivelul industriei c\u0103rbunelui \u015fi a o\u0163elului. Aceast\u0103 form\u0103 de cooperare urma s\u0103 monitorizeze tendin\u0163ele de dezvoltare din industria grea german\u0103, dar urm\u0103rea, \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103, s\u0103 \u00eencurajeze procesul de \u00eemp\u0103care dintre statul francez \u015fi cel german. Astfel, \u00een mai 1950, ministrul francez de externe, Robert Schuman, a prezentat<\/a> un plan pentru crearea unei autorit\u0103\u0163i pentru controlul produc\u0163iei de c\u0103rbune \u015fi o\u0163el pe teritoriile Republicii Federale Germane \u015fi ale Fran\u0163ei, a\u015fa numitul “Plan Schuman”. Aprilie 1951: Tratatul CECO a fost semnat la Paris de c\u0103tre reprezentan\u0163ii Fran\u0163ei, ai Republicii Federale Germania, ai Italiei, Belgiei, Luxemburgului \u015fi Olandei ca organiza\u0163ie suprana\u0163ional\u0103. Astfel au fost puse bazele unei organiza\u0163ii cu totul noi, iar acest lucru din dou\u0103 motive: aici era vorba nu doar de o zon\u0103 de liber schimb, ci \u015fi de impunerea unei pie\u0163e comune, un domeniu extrem de important la acea vreme. Statele membre au renun\u0163at \u00een mare m\u0103sur\u0103 la principiul de suveranitate, \u00een favoarea ader\u0103rii la noile institu\u0163ii suprana\u0163ionale. Bilan\u0163ul primei etape: CECO – o organiza\u0163ie inovatoare \u00cen \u00eencheierea acestei prime etape din istoricul UE trebuie s\u0103 re\u0163inem neap\u0103rat faptul c\u0103 odat\u0103 cu \u00eenfiin\u0163area CECO au fost puse bazele unui organism cu totul nou, fundamental diferit de toate celelalte organiza\u0163ii \u00eenfiin\u0163ate \u00een acea perioad\u0103: o structur\u0103 \u00een cadrul c\u0103reia s-au pus bazele cooper\u0103rii interstatale, dar care dovedea \u015fi anumite tr\u0103s\u0103turi, care, p\u00e2n\u0103 \u00een acel moment, nu fuseser\u0103 caracteristice dec\u00e2t sistemelor politice na\u0163ionale. II.De la CECO \u015fi p\u00e2n\u0103 la \u00eenfiin\u0163area Comunit\u0103\u0163ii Economice Europene. Calea spre CEE Cea de-a doua etap\u0103 cuprinde perioada de la intrarea \u00een vigoare a Tratatului CECO \u015fi p\u00e2n\u0103 la \u00eenfiin\u0163area Comunit\u0103\u0163ii Economice Europene (CEE). Dup\u0103 e\u015fecul din 1954 al planurilor ambi\u0163ioase de creare a unei Comunit\u0103\u0163i Europene de Ap\u0103rare \u2014 \u015fi, \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu aceasta, a unei Comunit\u0103\u0163i Politice Europene \u2014, adic\u0103 al unei cooper\u0103ri la nivel suprana\u0163ional \u00eentr-un domeniu extrem de sensibil \u015fi de politizat, s-a pus \u00eentrebarea “\u015fi acum ce ar trebui s\u0103 mai facem”? Dat\u0103 fiind situa\u0163ia, guvernele statelor Benelux au propus noi demersuri \u00een vederea integr\u0103rii, care se concentrau de pe acum pe domeniul economic. 1955: Conferin\u0163a de la Messina Propunerile statelor Benelux au fost enun\u0163ate cu ocazia Conferin\u0163ei de la Messina, la mijlocul anului 1955, de c\u0103tre mini\u015ftrii de externe ai statelor membre ale CECO, fiind extrem de bine primite. \u00cen cele ce au urmat, a fost stabilit un comitet alc\u0103tuit din reprezentan\u0163i guvernamentali sub conducerea ministrului belgian de externe Paul-Henri Spaak, care urma s\u0103 elaboreze un raport, invit\u00e2nd \u015fi Marea Britanie s\u0103 ia parte la dezbateri. Marea Britanie s-a retras \u00eens\u0103 \u00een noiembrie 1955, pentru c\u0103 nu credea c\u0103 planurile sale privind crearea unei zone de liber schimb, pe c\u00e2t de liber\u0103 \u015fi-o dorea aceast\u0103 \u0163ar\u0103, puteau fi realizate. 1956: Raportul Spaak Raportul Spaak, prezentat \u00een aprilie 1956 a devenit astfel baza negocierilor care au avut loc pe parcursul anului, care urm\u0103reau echilibrarea – destul de dificil\u0103 \u00een parte – a intereselor, mai ales \u00eentre Germania \u015fi Fran\u0163a. 1957: Semnarea Tratatelor de la Roma; \u00eenfiin\u0163area CEE P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 s-a ajuns totu\u015fi la un consens: Tratatele pentru instituirea unei Comunit\u0103\u0163i Economice Europene (CEE) \u015fi a unei Comunit\u0103\u0163i Europene a Energiei Atomice (CEEA) au fost semnate la data de 25 martie 1957 la Roma \u2014 “Tratatele de la Roma” \u2014 de c\u0103tre cele \u015fase state membre ale CECO Toate aceste Tratate au intrat \u00een vigoare la data de 1 ianuarie 1958. Bilan\u0163ul celei de-a doua etape. \u00cen ceea ce prive\u015fte factorii determinan\u0163i ai procesului de integrare, putem spune, la finalul celei de-a doua etape, c\u0103, \u00een mod cert, amintirea \u00eenc\u0103 extrem de vie a r\u0103zboiului \u015fi, implicit, interesul principal \u00een vederea men\u0163inerii p\u0103cii au trecut tot mai mult pe un plan secundar, \u00een schimb, interesele statelor na\u0163ionale autonome fiind tot mai importante. Acest lucru s-a putut observa, printre altele, \u00een mai sus men\u0163ionata trecere a competen\u0163elor dinspre Comisie \u00eenspre Consiliul de Mini\u015ftri \u015fi reprezentan\u0163ii statelor na\u0163ionale din nou-\u00eenfiin\u0163ata CEE. III.De la CEE \u015fi p\u00e2n\u0103 la Actul Unic European (AUE). Scurta perioad\u0103 de dezvoltare pe care am analizat-o p\u00e2n\u0103 acum ne-a permis s\u0103 recunoa\u015ftem o tr\u0103s\u0103tur\u0103 central\u0103 a procesului de integrare, care \u00eel marcheaz\u0103 ca nici un altul, \u015fi anume, tensiunea permanent\u0103 dintre entit\u0103\u0163i suprana\u0163ionale precum CECO \u015fi tendin\u0163ele mai degrab\u0103 interstatale, a\u015fa cum le g\u0103sim \u00een Tratatele CEE, unde s-a putut constata un transfer al competen\u0163elor de la nivelul organelor suprana\u0163ionale la cel al statelor membre. Aceast\u0103 tensiune poate fi reg\u0103sit\u0103 \u015fi \u00een perioada pe care o vom analiza aici, \u015fi anume perioada de la \u00eenfiin\u0163area CEE \u015fi p\u00e2n\u0103 la prima mare modificare a Tratatului, a\u015fa-numitul Act Unic European (AUE), din anul 1987. 1.crearea unor institu\u0163ii comune pentru cele trei Comunit\u0103\u0163i pre-existente, \u015fi anume pentru CEEA, CECO \u015fi CEE, prin a\u015fa numitul Tratat de Fuziune, ratificat \u00een anul 1965 \u015fi care a intrat \u00een vigoare \u00een anul 1967. 2.crearea unor institu\u0163ii comune pentru cele trei Comunit\u0103\u0163i pre-existente, \u015fi anume pentru CEEA, CECO \u015fi CEE, prin a\u015fa numitul Tratat de Fuziune, ratificat \u00een anul 1965 \u015fi care a intrat \u00een vigoare \u00een anul 1967. 3.instituirea Cur\u0163ii Europene de Conturi, precum \u015fi alocarea unei mai mari puteri bugetare Parlamentului European prin a\u015fa numitul “Tratat de la Bruxelles” din anul 1975. 4.introducerea sistemului de alegeri directe pentru Parlamentul European, din anul 1976, ratificat\u0103 de toate statele membre \u00een anul 1978. Primele alegeri directe au avut loc \u00een anul 1979. 5.Actul unic european a revizuit Tratatul de la Roma \u015fi a introdus Pia\u0163a Unic\u0103 European\u0103 \u015fi Cooperarea Politic\u0103 European\u0103. Dup\u0103 1975 c\u00e2nd a fost reprezentat raportul Tindemans, a r\u0103zbucnit o avalan\u015f\u0103 de proiecte de reform\u0103 a C.E., dar textele care au sprijinit raporturile privitoare la problemele institu\u0163iilor au fost \u00eentocmite in 1984-1985. Consiliul European de la Milano a convocat la 9 septembrie 1985 conferin\u0163a interguvernamental\u0103 care a durat 6 luni \u015fi a adoptat \u00een unanimitate la 17 februarie 1986 textul Actulului unic european, care a intrat \u00een vigoare la 1 iulie 1987. Acesta reprezint\u0103 prima mare modificare a tratatelor originale, prin care s-a extins competen\u0163a institu\u0163iilor comunitare. Prin el s-a extins votul cu majoritate calificat\u0103 , s-a recunoscut oficial Comunitatea European\u0103. Bilan\u0163ul celei de-a treia etape. Din punct de vedere al politicii constitu\u0163ionale, toate acestea au reprezentat un pas important \u00een direc\u0163ia suprana\u0163ionaliz\u0103rii, iar \u00een domeniul politicii materiale, o extindere de propor\u0163ii a formulei de integrare, adic\u0103 a domeniilor politice incluse \u00een cooperarea, prev\u0103zut\u0103 \u00een Tratat, \u00een cadrul CE \u2014 astfel pot fi rezumate \u00eentr-o singur\u0103 fraz\u0103 modific\u0103rile aduse de AUE. Trebuie \u00eens\u0103 s\u0103 fim con\u015ftien\u0163i de faptul c\u0103 aceste schimb\u0103ri nu ar fi fost posibile f\u0103r\u0103 nenum\u0103ra\u0163ii pa\u015fi f\u0103cu\u0163i \u00een anii ce au urmat instituirii CEE, precum \u015fi f\u0103r\u0103 experien\u0163ele acumulate \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 la nivelul cooper\u0103rii dintre statele membre. Mai trebuie, de asemenea, subliniat \u015fi faptul c\u0103 aceste schimb\u0103ri au devenit, la r\u00e2ndul lor, factori importan\u0163i de influen\u0163\u0103 \u00een dezvoltarea ulterioar\u0103.<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

I.Analiza procesului de integrare – de la sf\u00e2r\u015fitul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial \u015fi p\u00e2n\u0103 la CECO. Analiza procesului de integrare european\u0103 va \u00eencepe cu Comunitatea European\u0103 a C\u0103rbunelui \u015fi O\u0163elului (CECO. Un motiv decisiv \u00een acest sens a fost, cu siguran\u0163\u0103, catastrofa reprezentat\u0103 de cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, care, \u00een perioada postbelic\u0103, a stat […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/88815"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=88815"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/88815\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=88815"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=88815"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=88815"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}