{"id":88792,"date":"2018-02-19T09:35:00","date_gmt":"2018-02-19T09:35:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:30:08","modified_gmt":"2023-01-06T20:30:08","slug":"caracterul-stiintific-al-disciplinei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/19\/caracterul-stiintific-al-disciplinei\/","title":{"rendered":"Caracterul \u015ftiin\u0163ific al disciplinei rela\u0163iilor interna\u0163ionale."},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
Apari\u0163ia domeniului rela\u0163iilor interna\u0163ionale, ca disciplin\u0103 de sine st\u0103t\u0103toare, diferit\u0103 de celelalte domenii academice s-a impus dup\u0103 prima dezbatere, cea dintre idealism \u015fi realism, care a avut loc \u00een perioada interbelic\u0103. Cea de-a doua mare dezbatere a avut loc \u00een anii \u201960 \u015fi principalul subiect l-a constituit statutul disciplinei, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 p\u00e2n\u0103 la acea dat\u0103 nu exista o demarca\u0163ie metodologic\u0103 clar\u0103, nu de pu\u0163ine ori cercet\u0103torii \u00een rela\u0163ii interna\u0163ionale, atingeau domeniul istoriei diploma\u0163iei sau al dreptului interna\u0163ional. Curentul behavoirist a criticat realismul clasic ca principal\u0103 paradigm\u0103 a rela\u0163iilor interna\u0163ionale, sus\u0163in\u00e2nd c\u0103 f\u0103r\u0103 confirmarea unei cercet\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice \u015fi f\u0103r\u0103 existen\u0163a unei atitudini critice, rela\u0163iile interna\u0163ionale nu constituie dec\u00e2t o istorie descriptiv\u0103 sau o teorie normativ\u0103.<\/a><\/span><\/div>\n
Cea de-a doua dezbatere mai este cunoscut\u0103 \u015fi sub numele de dezbatere Bull \u2013 Koplan, dup\u0103 numele reprezentan\u0163ilor celor dou\u0103 tendin\u0163e sau dezbaterea tradi\u0163ionalism contra scientism.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Introducerea calculatoarelor a dat o nou\u0103 perspectiv\u0103 teoriei sistemelor, care \u00een viziunea mi\u015fc\u0103rii behavioriste trebuie aplicat\u0103 \u015fi \u00een domeniul rela\u0163iilor interna\u0163ionale.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Datorit\u0103 rezultatelor sale, \u015ftiin\u0163a se separ\u0103 de istorie, art\u0103 \u015fi ideologie, folosind o metod\u0103 ini\u0163iat\u0103 de Karl Popper, prin care legile sale puteau fi \u201cfalsificate\u201d. Folosind datele \u015ftiin\u0163ei cu ajutorul falsifica\u0163ionismului s-a \u00eencercat s\u0103 se demonstreze c\u0103 nu natura uman\u0103, ci dilema securit\u0103\u0163ii st\u0103 la baza politicii interna\u0163ionale a puterii. Falsifica\u0163ionismul indic\u0103 o regul\u0103 pe baza c\u0103reia o disciplin\u0103 academic\u0103 poate demonstra c\u0103 anumite afirma\u0163ii sunt adev\u0103rate sau nu. Principiul de func\u0163ionare este subordonarea unui eveniment particular unei legi generale. Se pleac\u0103 de la o lege general\u0103 \u015fi se stabilesc criterii dup\u0103 care se construiesc diferite ipoteze. Dac\u0103 ipoteza se confirm\u0103 \u00eenseamn\u0103 c\u0103 este adev\u0103rat\u0103, dac\u0103 nu de confirm\u0103, se consider\u0103 c\u0103 este falsificat\u0103, fapt ce poate \u00eensemna c\u0103 este posibil c\u0103 \u015fi legea general\u0103 s\u0103 fie fals\u0103.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Urm\u0103torul exemplu este edificator \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u01031:<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Legea general\u0103: Legea gravita\u0163iei: orice obiect este atras spre centrul P\u0103m\u00e2ntului.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Cazul particular: O piatr\u0103 este aruncat\u0103. Ce se va \u00eent\u00e2mpla?<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Ipotez\u0103: Dac\u0103 piatra poate fi considerat\u0103 obiect \u015fi dac\u0103 nimic nu \u00eempiedic\u0103<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

mi\u015fcarea ei, atunci este atras\u0103 de P\u0103m\u00e2nt \u015fi va c\u0103dea.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Experiment: Se arunc\u0103 piatra.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Rezultat: Piatra cade. Legea general\u0103 nu a fost falsificat\u0103. Cazul particular poate fi considerat ca o exemplificare a legii generale. Majoritatea oamenilor de \u015ftiin\u0163\u0103 sunt de acord c\u0103 legile generale nu exprim\u0103 adev\u0103rul absolut, ele sunt doar aproxim\u0103ri \u015fi au un caracter axiomatic. Erorile logice majore, regresul la infinit \u015fi ra\u0163ionamentul circular fac imposibil\u0103 falsificarea. Prima eroare, regresul la infinit, poate fi eviden\u0163iat\u0103 prin un exemplu din teoria puterii. Se admite ca statul este condus de o elit\u0103 conduc\u0103toare. La o analiz\u0103 atent\u0103 se deduce c\u0103 hot\u0103r\u00e2rile cele mai importante nu sunt rezultatul g\u00e2ndirii \u015fi voin\u0163ei acestei elite. \u00cen continuare se aplic\u0103 urm\u0103torul ra\u0163ionament2:<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Contraargument: Aceast\u0103 situa\u0163ie denot\u0103 c\u0103 \u00een spatele elitei conduc\u0103toare exist\u0103 un alt grup care de fapt exercit\u0103 actul de conducere. Contraanaliz\u0103: Aceast\u0103 presupus\u0103 elit\u0103 din umbr\u0103, nu exist\u0103 , deoarece nu exist\u0103 nici un fel de atestare c\u0103 acest grup ar avea nu rol important \u00een luarea deciziilor.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Contraargument: Aceasta deoarece \u00een spatele elitei aparent conduc\u0103toare se afl\u0103 o alt\u0103 elit\u0103 care \u00een realitate exercit\u0103 puterea \u2026. \u015fi situa\u0163ia se repet\u0103. Concluzia este c\u0103, dac\u0103 descoperirile nu confirm\u0103 teoria, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 cercetarea empiric\u0103 a fost gre\u015fit\u0103 \u015fi nu teoria. De aici independen\u0163a teoriei fa\u0163\u0103 de descoperirile empirice \u015fi imposibilitatea falsific\u0103rii.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Cea de-a doua eroare este rezultatul unei articul\u0103ri imprecise a verific\u0103rii.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Func\u0163ionarea unui test este posibil\u0103 atunci c\u00e2nd ipoteza stabile\u015fte o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre o cauz\u0103 (variabil\u0103 independent\u0103) \u015fi efect (variabila dependent\u0103). Ra\u0163ionamentul circular apare de fapt atunci c\u00e2nd cele dou\u0103 variabile nu sunt independente. Un exemplu din teoria puterii poate demonstra ra\u0163ionamentul circular. Conform acestei teorii a fi puternic presupune c\u0103 de\u0163ii instrumentele necesare pentru a domina \u00een cazul unei situa\u0163ii conflictuale. \u00cen continuare, de aici se poate \u00een\u0163elege c\u0103 a fi puternic \u015fi a avea controlul consecin\u0163elor este de fapt acela\u015fi lucru3:<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Ipotez\u0103: \u00cen mod normal c\u00e2nd doi actori se afl\u0103 \u00een conflict, va c\u00e2\u015ftiga cel mai puternic.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Verificare: Exist\u0103 \u00eens\u0103 probabilitatea ca cel considerat mai puternic s\u0103 nu ias\u0103 \u00eenving\u0103tor. \u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie ipoteza poate fi men\u0163inut\u0103 \u00een continuare ca adev\u0103rat\u0103, sus\u0163in\u00e2nd c\u0103 de fapt cel care a c\u00e2\u015ftigat a fost mai puternic. Deoarece puterea \u015fi controlul consecin\u0163elor sunt definite circular este exclus\u0103 falsificarea teoriei.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Dilema securit\u0103\u0163ii.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Deoarece la nivelul rela\u0163iilor interna\u0163ionale nu exist\u0103 un guvern mondial care s\u0103 regleze rela\u0163iile dintre state, sistemul este anarhic \u015fi securitatea oric\u0103rui actor nu poate fi asigurat\u0103 dec\u00e2t de el \u00eensu\u015fi. Tendin\u0163a, de altfel fireasc\u0103, a unui actor de a-\u015fi spori securitatea prin cre\u015fterea puterii va genera amplificarea sentimentului de insecuritate a altui actor, care \u015fi el pentru a supravie\u0163ui \u00ee\u015fi va m\u0103ri puterea.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u201cCompeti\u0163ia puterii apare datorit\u0103 faptului c\u0103 nimeni nu se poate sim\u0163i \u00een securitate \u00eentr-o lume a elementelor concurente, securitatea \u015fi acumularea de putere fiind angrenate \u00eentr-un cerc vicios.\u201d4<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Esen\u0163a dilemei securit\u0103\u0163ii const\u0103 tocmai \u00een faptul c\u0103 dorin\u0163a fiec\u0103rui stat de a-\u015fi asigura autoap\u0103rarea determin\u0103 \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103 o competi\u0163ie acerb\u0103 pentru putere, care \u00een mod paradoxal produce \u00een ansamblu insecuritate. Prin urmare conflictul, ca element caracteristic al rela\u0163iilor interna\u0163ionale nu rezult\u0103 din natura uman\u0103, ci din starea de anarhie \u00een care actorii se g\u0103sesc. Aceast\u0103 abordare ofer\u0103 o perspectiv\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103 a disciplinei. \u00cen acela\u015fi timp, demonstr\u00e2nd c\u0103 principala cauz\u0103 a r\u0103zboiului este legat\u0103 de mediul interna\u0163ional, dilema securit\u0103\u0163ii \u00eei aduce contribu\u0163ie la stabilirea disciplinei rela\u0163iilor interna\u0163ionale, ca domeniu independent de celelalte discipline. \u00cen acest fel, disciplina rela\u0163iilor interna\u0163ionale se deta\u015feaz\u0103 de alte discipline ca politica, sociologia \u015fi psihologia care \u015fi ele \u00ee\u015fi propuneau s\u0103 studieze cauzele \u015fi evolu\u0163ia r\u0103zboiului.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Scientismul \u015fi dezbaterea polaritate \u2013 stabilitate.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Reprezentan\u0163ii abord\u0103rii \u015ftiin\u0163ifice a rela\u0163iilor interna\u0163ionale au fost preocupa\u0163i s\u0103 fundamenteze o teorie par\u0163ial\u0103 a comportamentului interna\u0163ional. Se pornea de la premisa de a stabili anumite scheme de comportament ale actorilor interna\u0163ionali \u00eentr-un anumit tip de sistem interna\u0163ional. \u00cen concep\u0163ia lui Kaplan, principalul sus\u0163in\u0103tor al scientismului: \u201cteoria ar trebui s\u0103 fie capabil\u0103 s\u0103 prevad\u0103 condi\u0163iile \u00een care sistemul r\u0103m\u00e2ne stabil \u015fi condi\u0163iile \u00een care se va transforma, precum \u015fi felul de transform\u0103ri care se poate a\u015ftepta c\u0103 vor avea loc.\u201d5<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Tipul de model stabile\u015fte leg\u0103tura \u00eentre polarizare, \u00een\u0163eleas\u0103 ca o anumit\u0103 distribu\u0163ie a puterii \u015fi stabilitatea sistemului interna\u0163ional. Stabilitatea a fost folosit\u0103 \u00een dou\u0103 \u00een\u0163elesuri, \u00een sensul stabilit\u0103\u0163ii sistemului, bipolar sau multipolar sau \u00een sensul de conflict redus sau de pace.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u00cen func\u0163ie de configura\u0163ia puterii, s-au stabilit diferite modele de comportament. Spre exemplu, \u00eentr-o lume bipolar\u0103, statele reac\u0163ioneaz\u0103 \u00een termeni de sum\u0103 zero, deoarece orice cre\u015ftere de putere a unei p\u0103r\u0163i este considerat\u0103 ca r\u0103m\u00e2nere \u00een urm\u0103 a celeilalte p\u0103r\u0163i. \u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie, sistemul este predispus spre r\u0103zboi, fiecare schimbare \u00een distribu\u0163ia puterii, indiferent c\u00e2t ar fi de mic\u0103, va fi urm\u0103rit\u0103 cu maxim de interes.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Pentru \u00een\u0163elegerea stabilit\u0103\u0163ii, cercet\u0103torii folosesc dou\u0103 analogii \u015ftiin\u0163ifice, care din punct metodologic sunt diferite. Prima analogie porne\u015fte de la o perspectiv\u0103 holistic\u0103 \u015fi se refer\u0103 la modul cum se produc reac\u0163iile particulare \u015fi rolul lor asupra sistemului ca \u00eentreg. Se d\u0103 exemplul unui stimul, cum ar fi de pild\u0103 c\u0103ldura. Aceasta este receptat\u0103 de un nod central, \u00een cazul corpului uman, creierul, care reac\u0163ioneaz\u0103 \u015fi echilibreaz\u0103 (regleaz\u0103) temperatura \u00een tot corpul. Kaplan, folosind aceast\u0103 analogie, sus\u0163ine c\u0103 \u201csistemul interna\u0163ional nu e doar stabil, ci ultrastabil, \u00een sensul c\u0103 el ac\u0163ioneaz\u0103 selectiv, \u00een func\u0163ie de st\u0103rile variabilelor sale interne \u015fi respinge ceea ce provoac\u0103 st\u0103ri instabile\u201d6. Cealalt\u0103 analogie este o abordare individualist\u0103 \u015fi se refer\u0103 la pia\u0163\u0103 \u015fi mecanismul ei de reglare a pre\u0163urilor.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Aplicat\u0103 \u00een plan interna\u0163ional aceast\u0103 analogie pune \u00een eviden\u0163\u0103 tendin\u0163a statelor de a se proteja prin realizarea unui echilibru \u00eentre puterile lor.<\/span><\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Apari\u0163ia domeniului rela\u0163iilor interna\u0163ionale, ca disciplin\u0103 de sine st\u0103t\u0103toare, diferit\u0103 de celelalte domenii academice s-a impus dup\u0103 prima dezbatere, cea dintre idealism \u015fi realism, care a avut loc \u00een perioada interbelic\u0103. Cea de-a doua mare dezbatere a avut loc \u00een anii \u201960 \u015fi principalul subiect l-a constituit statutul disciplinei, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 p\u00e2n\u0103 la […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/88792"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=88792"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/88792\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=88792"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=88792"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=88792"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}