{"id":88788,"date":"2018-02-19T09:37:00","date_gmt":"2018-02-19T09:37:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:30:05","modified_gmt":"2023-01-06T20:30:05","slug":"critica-realistilor-clasici-asupra","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/19\/critica-realistilor-clasici-asupra\/","title":{"rendered":"Critica reali\u015ftilor clasici asupra realismului mecanicist \u015fi obiectiv."},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
Reprezentan\u0163ii realismului tradi\u0163ionalist s-a opus \u00een cadrul celei de-a doua dezbateri, celor dou\u0103 modole, teoria sistemelor \u015fi teoria economic\u0103, prin care se \u00eencerca transformarea \u015ftiin\u0163ific\u0103 a domeniului rela\u0163iilor interna\u0163ionale. Critica viza dou\u0103 concepte forte importante, balan\u0163a puterii ca o constr\u00e2ngere obiectiv\u0103 \u015fi interesul na\u0163ional ca principal\u0103 baz\u0103 a politicii externe. <\/span>De\u015fi to\u0163i reali\u015ftii sunt de acord c\u0103 termenul de balan\u0163\u0103 a puterii este o realitate de necontestat a rela\u0163iilor interna\u0163ionale, nu to\u0163i sunt unanimi \u00een privin\u0163a semnifica\u0163iei. <\/span>Morgenthau de pild\u0103, d\u0103 mai multe sensuri termenului de balan\u0163\u0103 a puterii: o politic\u0103 direc\u0163ionat\u0103 spre o stare de lucruri clar definit\u0103, o distribu\u0163ie aproximativ egal\u0103 a puterii, orice fel de distribu\u0163ie a puterii \u015fi o lege universal\u0103. <\/a>Al\u0163i doi cercet\u0103tori reali\u015fti, Ernst Haas \u015fi Inis Claude, \u00een func\u0163ie de \u00eentrebuin\u0163area conceptului de balan\u0163\u0103 a puterii, identific\u0103 o semnifica\u0163ie descriptiv\u0103 c\u00e2nd este vorba de o situa\u0163ie \u015fi prescriptiv\u0103 c\u00e2nd este vorba de politic\u0103. C\u00e2nd termenul este folosit ca un concept teoretic are o semnifica\u0163ie analitic\u0103, iar \u00een momentul \u00een care toate aceste trei semnifica\u0163ii, descriere, analiz\u0103, prescrip\u0163ie au leg\u0103tur\u0103 \u00eentre ele, devine o categorie ideologic\u0103. <\/span>P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, Morgenthau plec\u00e2nd de la ideea c\u0103 balan\u0163a puterii reprezint\u0103 o lege universal\u0103 a domeniului rela\u0163iilor interna\u0163ionale, d\u0103 urm\u0103toarea defini\u0163ie acestui termen: \u201cAspira\u0163ia spre putere a unora dintre na\u0163iuni, fiecare \u00eencerc\u00e2nd fie s\u0103 men\u0163in\u0103, fie s\u0103 r\u0103stoarne starea de fapt, conduce la necesitatea unei constela\u0163ii numit\u0103 balan\u0163\u0103 a puterii \u015fi a unor politici care s\u0103-\u015fi propun\u0103 s\u0103 o p\u0103streze \u2026 balan\u0163a interna\u0163ional\u0103 a puterii este doar o manifestare particular\u0103 a unui principiu social general, c\u0103ruia toate societ\u0103\u0163ile alc\u0103tuite din mai multe unit\u0103\u0163i autonome \u00eei datoreaz\u0103 autonomia p\u0103r\u0163ilor lor componente\u201d13.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Criticii lui Morgenthau, \u00een mod deosebit Inis Claude, arat\u0103 c\u0103 folosirea conceptului de balan\u0163\u0103 a puterii \u00een sensul de echilibru este gre\u015fit\u0103. Este dat\u0103 ca exemplu politica Angliei din secolul al XIX-lea care avea semnifica\u0163ia de balan\u0163\u0103 doar pe continent, deoarece politica extern\u0103 britanic\u0103 putea interveni oric\u00e2nd pentru a opri orice veleit\u0103\u0163i de independen\u0163\u0103 de pe continent. \u00cen situa\u0163ia \u00eens\u0103 c\u00e2nd Germania a devenit suficient de puternic\u0103 pentru a-\u015fi dep\u0103\u015fi adversarii continentali, inclusiv Marea Britanie, atunci politica balan\u0163ei a e\u015fuat.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u00cen consecin\u0163\u0103, \u00een pofida disputelor pe marginea mai ales a semnifica\u0163iei, balan\u0163a puterii reprezint\u0103 o lege important\u0103 a disciplinei rela\u0163iilor interna\u0163ionale, a c\u0103rei ac\u0163iune explic\u0103 comportamentul actorilor de pe scena politic\u0103 interna\u0163ional\u0103.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Reali\u015ftii clasici au criticat, de asemenea, \u015fi abord\u0103rile \u015ftiin\u0163ifice conform c\u0103rora pia\u0163a \u015fi echilibrul ei corespund echilibrului puterii. Raymond Aron a fost cel care a atacat \u00een mod explicit orice analogie cu economia. Unul din argumentele utilizate de R.Aron este faptul c\u0103 puterea nu este fungibil\u0103, a\u015fa cum sunt banii. Termenul de fungibilitate exprim\u0103 de fapt, ideea c\u0103 un bun mobil, poate fi \u00eenlocuit ad-hoc cu altul din aceea\u015fi clas\u0103. Bunurile \u00eenlocuibile sunt universal aplicabile \u015fi convenabile, spre deosebire de cele care \u00ee\u015fi men\u0163in valoarea doar \u00eentr-un context specific. Aceast\u0103 apreciere variabil\u0103 pentru rolul banilor \u00een economia de pia\u0163\u0103, nu se poate compara cu rolul puterii \u00een domeniul rela\u0163iilor interna\u0163ionale. Aceasta pentru c\u0103 o putere decisiv\u0103 \u00eentr-o anumit\u0103 \u00eemprejurare, nu poate fi convertibil\u0103 \u00een alt context. Este greu de imaginat c\u0103 o amenin\u0163are nuclear\u0103 poate fi folosit\u0103 pentru a obliga un alt stat s\u0103 parafeze o conven\u0163ie pentru protec\u0163ia mediului. De asemenea, Aron arat\u0103 c\u0103 din moment ce puterea este un scop al politicii externe, ea nu poate fi egal\u0103 cu impulsul primar de supravie\u0163uire. La fel, nici distribu\u0163ia puterii nu \u00eenseamn\u0103 o singur\u0103 schem\u0103 de comportament al statului. Prin urmare, nici distribu\u0163ia puterii, nici impulsul individual de supravie\u0163uire, nu sunt suficiente pentru a explica modul de func\u0163ionare \u015fi evolu\u0163ie a sistemului interna\u0163ional14.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

\u00cen final Aron, conchide c\u0103 nu exist\u0103 nici o teorie a rela\u0163iilor interna\u0163ionale care s\u0103 poat\u0103 fi fundamentat\u0103 prin analogie cu economia neoclasic\u0103.<\/span><\/div>\n

<\/p>\n

Consecin\u0163a major\u0103 a celei de-a doua dezbateri a fost divizarea realismului \u00een trei zone importante: o zon\u0103 a reprezentan\u0163ilor abord\u0103rii \u015ftiin\u0163ifice, care se orientau tot mai mult c\u0103tre teoria economic\u0103, a doua zon\u0103 era reprezentat\u0103 de curentul tradi\u0163ionalist, ai c\u0103ror exponen\u0163i era, \u00een mod deosebit din \u015fcoala englez\u0103 a rela\u0163iilor interna\u0163ionale, care studiau aceast\u0103 disciplin\u0103 ca istorie a societ\u0103\u0163ii interna\u0163ionale \u015fi o a treia zon\u0103 care constituie orientarea de mijloc, a sociologiei istoriei, o orientare care evita istoria diplomatic\u0103 \u015fi teoria \u015ftiin\u0163ific\u0103, dar folosea drept surs\u0103 de documentare teoria normativ\u0103 \u015fi sociologia lui Weber.<\/span><\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Reprezentan\u0163ii realismului tradi\u0163ionalist s-a opus \u00een cadrul celei de-a doua dezbateri, celor dou\u0103 modole, teoria sistemelor \u015fi teoria economic\u0103, prin care se \u00eencerca transformarea \u015ftiin\u0163ific\u0103 a domeniului rela\u0163iilor interna\u0163ionale. Critica viza dou\u0103 concepte forte importante, balan\u0163a puterii ca o constr\u00e2ngere obiectiv\u0103 \u015fi interesul na\u0163ional ca principal\u0103 baz\u0103 a politicii externe. De\u015fi to\u0163i reali\u015ftii sunt de acord […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/88788"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=88788"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/88788\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=88788"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=88788"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=88788"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}