{"id":88766,"date":"2018-02-21T03:20:00","date_gmt":"2018-02-21T03:20:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:29:59","modified_gmt":"2023-01-06T20:29:59","slug":"necesitatea-unei-politici-europene-de","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/21\/necesitatea-unei-politici-europene-de\/","title":{"rendered":"Necesitatea unei Politici Europene de Securitate \u015fi Ap\u0103rare."},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
Politica de securitate european\u0103 a fost dezvoltat\u0103, dup\u0103 anii \u201990, in cadrul Uniunii Europei Occidentale (UEO), NATO \u015fi UE, atunci cand UEO adopt\u0103 misiunile de tip \u201cPetersberg\u201d, in scopul gestion\u0103rii unor eventuale destabiliz\u0103ri in Europa de Est. Acest tip de misiuni le includ pe cele umanitare \u015fi de salvare, de men\u0163inere a p\u0103cii \u015fi cele ale for\u0163elor combatante in gestionarea crizelor, inclusiv impunerea p\u0103cii. La Summit-ul NATO de la Berlin (1996) s-a decis crearea unei Identit\u0103\u0163i Europene de Securitate \u015fi Ap\u0103rare, un \u201cstalp\u201d european in cadrul NATO, ce permitea \u0163\u0103rilor europene s\u0103 ac\u0163ioneze militar acolo unde NATO ar fi fost limitat\u0103. Pentru aceasta, UE avea posibilitatea de a utiliza capabilit\u0103\u0163ile militare ale NATO (Acordul Berlin-plus). Mai mult, prin Tratatul de la Maastricht (1992)7 se pun bazele Politicii Externe \u015fi de Securitate Comune (PESC), baze <\/a>aprofundate, in 1999, prin Tratatul de la Amsterdam. Obiectivele comune ale PESC int\u0103reau dorin\u0163a \u015fi voin\u0163a UE de a: ap\u0103ra interesele fundamentale \u015fi independen\u0163a Uniunii; int\u0103ri securitatea Uniunii; p\u0103stra pacea \u015fi int\u0103ri securitatea interna\u0163ional\u0103 \u015fi, nu in ultimul rand, consolida democra\u0163ia, domnia legii \u015fi respectarea drepturilor omului. Procesul decizional in cadrul PESC era astfel imbun\u0103t\u0103\u0163it, furnizandu-se strategii comune in domenii unde statele membre aveau interese majore. Semnarea Tratatului de la Maastricht a dus la crearea unei for\u0163e armate comune, prin semnalul dat de Germania \u015fi Fran\u0163a, care infiin\u0163au EUROCORPS, considerat un prim pas spre edificarea unei ap\u0103r\u0103ri europene autonome. Tratatul de la Amsterdam a produs schimb\u0103ri pragmatice, prin crearea unei Celule de planificare \u015fi analiz\u0103 politic\u0103, infiin\u0163area pozi\u0163iei de Inalt Reprezentant pentru PESC \u015fi acordul pentru implementarea m\u0103surilor \u015fi extinderea cooper\u0103rii intre UE \u015fi UEO in domeniul managementului crizelor. S-a considerat c\u0103 aceste m\u0103suri restrang aria PESC de r\u0103spuns la crize, preferandu-se disocierea diploma\u0163iei de aspectele pur militare. In septembrie 2001, Parlamentul european a elaborat o rezolu\u0163ie ce prevedea stabilirea unei politici europene comune in materie de securitate \u015fi de ap\u0103rare, care includea \u015fi misiunile de tip \u201cPetersberg\u201d. S-a manifestat, ins\u0103, tendin\u0163a de estompare a distinc\u0163iei dintre securitate \u015fi ap\u0103rare, prin reafirmarea conceptului de ap\u0103rare, in sensul ap\u0103r\u0103rii teritoriale, eliminandu-se, in acest fel, orice interpretare in sensul unei eventuale concuren\u0163e cu NATO, care r\u0103mane, dup\u0103 cum am afirmat mai sus, fundamentul ap\u0103r\u0103rii colective. In asemenea condi\u0163ii, s-a sim\u0163it nevoia implement\u0103rii unei Politici Europene de Securitate \u015fi Ap\u0103rare (PESA) comune, care s\u0103 permit\u0103 UE s\u0103 se afirme ca actor major in politica interna\u0163ional\u0103. In acest sens, unele state membre au luat m\u0103suri de restructurare a for\u0163elor armate \u015fi de inzestrare cu echipamente adecvate, chiar comune, in perspectiva infiin\u0163\u0103rii unei For\u0163e de Reac\u0163ie Rapid\u0103 european\u0103, a\u015fa cum s-a hot\u0103rat in cadrul consiliilor europene de la Cologne \u015fi Helsinki. Conferin\u0163a asupra angaj\u0103rii capacit\u0103\u0163ilor din anul 2000 constituie prima etap\u0103 concret\u0103 in acest sens. Aici se afirm\u0103 faptul c\u0103 o politic\u0103 european\u0103 comun\u0103 in materie de securitate \u015fi ap\u0103rare nu constituie un scop in sine, ci un instrument de politic\u0103 extern\u0103 al UE. Astfel, eventualele crize trebuie solu\u0163ionate in primul rand prin mijloace civile, f\u0103r\u0103 a se exclude, ins\u0103, utilizarea for\u0163ei armate, atunci cand mijloacele diplomatice \u015fi-au atins limitele. Apelul la instrumentul militar trebuie s\u0103 se fac\u0103 in acord cu principiile fondatoare ale UE \u015fi cu constitu\u0163iile statelor membre, precum \u015fi cu principiile Cartei ONU sau ale OSCE. Mai mult, in conformitate cu dreptul interna\u0163ional, utilizarea for\u0163ei armate necesit\u0103 un mandat ad-hoc al Consiliului de Securitate al ONU. In cazul absen\u0163ei mandatului, posibil din cauza unui blocaj in cadrul Consiliului de Securitate, se consider\u0103 c\u0103 Uniunea European\u0103 nu poate interveni militar, cu excep\u0163ia unor cazuri de urgen\u0163\u0103, la apelul expres al secretarului general al Na\u0163iunilor Unite.<\/span><\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Politica de securitate european\u0103 a fost dezvoltat\u0103, dup\u0103 anii \u201990, in cadrul Uniunii Europei Occidentale (UEO), NATO \u015fi UE, atunci cand UEO adopt\u0103 misiunile de tip \u201cPetersberg\u201d, in scopul gestion\u0103rii unor eventuale destabiliz\u0103ri in Europa de Est. Acest tip de misiuni le includ pe cele umanitare \u015fi de salvare, de men\u0163inere a p\u0103cii \u015fi cele […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/88766"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=88766"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/88766\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=88766"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=88766"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=88766"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}