{"id":88579,"date":"2018-02-21T11:48:00","date_gmt":"2018-02-21T11:48:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:28:50","modified_gmt":"2023-01-06T20:28:50","slug":"cetatea-soroca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/21\/cetatea-soroca\/","title":{"rendered":"Cetatea Soroca"},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
Cetatea Soroca este o cetate moldoveneasc\u0103 din secolul XV, \u00eentemeiat\u0103 de \u0218tefan cel Mare, \u00een fa\u021ba vadului peste Nistru, pe locul unei vechi fort\u0103re\u021be genoveze, Alciona. Cetatea a fost reconstruit\u0103 ulterior de c\u0103tre Petru Rare\u0219, care a reconstruit zidurile \u00een piatr\u0103. <\/span>La 12 iulie 1499, la Curtea Domneasc\u0103 de la H\u00e2rl\u0103u, \u00een sala de tron, boierii din Sfatul Domnesc adeveresc adeverind biruin\u021ba lui \u0218tefan cel Mare, pacea cu regele polon Ioan Albert. Printre boierii \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti Moldova se aflau Toader \u0219i Negril\u0103, starostii de Hotin, Ieremia \u0219i Drago\u0219, p\u00e2rcalabii de Neam\u021b, Luca Arbore, portarul de Suceava, Ivanco \u0219i Alexa, p\u00e2rc\u0103labii de Orhei, Coste, p\u00e2rc\u0103lab de Soroca. La 14 septembrie 1499, \u0218tefan cel Mare \u00eencheie un tratat de ajutor reciproc cu marele duce de Lituania Alexandru, unde ca \u0219i-n documentul precedent este men\u021bionat pan Coste, staroste de Soroca. C\u00e2teva izvoare istorice men\u021bioneaz\u0103 ridicarea unor cet\u0103\u021bi pe Nistru la vaduri, din lemn sau din piatr\u0103, \u00een scaunul c\u0103rora se a\u0219eaz\u0103 p\u00e2rc\u0103labi \u0219i mari c\u0103pitani de Hotin, Soroca, Orhei, Tighina \u0219i Cetatea Alb\u0103. Se presupune c\u0103 la Soroca a fost \u00een\u0103l\u021bat\u0103 o cetate din lemn \u0219i p\u0103m\u00e2nt, a unei pal\u0103nci sau poate chiar posade \u00een primul sfert al secolului XV, dar cu o prim\u0103 men\u021biune documentar\u0103 la 12 iulie 1499 prin primul ei p\u00e2rc\u0103lab Coste. Datorit\u0103 reliefului geologic pe care \u00eel str\u0103bate, Nistrul prezint\u0103 p\u00e2n\u0103 la v\u0103rsarea sa maluri abrupte iar vadurile de trecere sunt destul de pu\u021bine, acestea fiind \u0219i singurele por\u021bi de intrare a cetelor de t\u0103tari cu scopuri de jaf \u0219i distrugere a a\u0219ez\u0103rilor moldovene. Dac\u0103 vadurile de la Hotin \u0219i Tighina erau ap\u0103rate de garnizoanele cet\u0103\u021bilor cu acela\u0219i nume, \u00een schimb cel de la Soroca era f\u0103r\u0103 protec\u021bie. Abia \u00een timpul domniei lui \u0218tefan cel Mare, vadul \u0219i a\u0219ezarea \u00eencep s\u0103 fie ap\u0103rate prin construirea aici a unei fortifica\u021bii de lemn, \u00eenconjurat\u0103 cu valuri de p\u0103m\u00e2nt, care avea s\u0103 existe \u0219i pe vremea lui Bogdan cel Orb. \u00cen timpul domniei lui Petru Rare\u0219, pe resturile vechii cet\u0103\u021bi se construie\u0219te o cetate nou\u0103, din piatr\u0103, de 15-20 m. care se p\u0103streaz\u0103 \u0219i ast\u0103zi \u00eentr-o stare excep\u021bional\u0103. Cetatea Sorocii este unic\u0103 printre cet\u0103\u021bile medievale moldovene\u0219ti prin sistemul arhitectonic de construc\u021bie. Planul s\u0103u circular are un diametru de 37,5 m., patru turnuri circulare \u0219i un turn de acces de plan rectangular. Dup\u0103 ridicarea puternicei fortifica\u021bii, ora\u0219ul Soroca \u00eencepe s\u0103 creasc\u0103 \u00een importan\u021b\u0103 av\u00e2nd o func\u021bie administrativ\u0103 \u0219i comercial\u0103 prin punctul vamal instalat aici. Totodat\u0103 prin fortificarea nucleului urban de la Soroca, se \u00eencerca crearea unui nou centru de greutate a re\u021belei urbane moldovene\u0219ti \u0219i \u00een special a comer\u021bului de tranzit, dup\u0103 pierderea cet\u0103\u021bilor din sudul Moldovei. Cetatea \u0219i \u021binutul Soroca, a c\u0103rei personalitate istoric\u0103 \u0219i geografic\u0103 apare deja definitiv fixat\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul secolului XV ar rezulta din necesitatea organiz\u0103rii: unei frontiere politice \u00een cursul de mijloc al fluviului Nistru pe por\u021biunea Naslavcea \u2013 Vadu Ra\u0219cu; unei circula\u021bii comerciale aflate sub protec\u021bia Cet\u0103\u021bii Soroca; unei vie\u021bi economice a \u021binutului Soroca din a c\u0103rei activitate economic\u0103 \u00ee\u0219i avea existen\u021ba popula\u021bia \u021binutului. La 1 iunie 1512, domnitorul Bogdan al III-lea adreseaz\u0103 regelui polonez o scrisoare, \u00een care roag\u0103 s\u0103 i se transmit\u0103 \u00een posesie ni\u0219te mori pe Nistru, a\u0219ezate fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu \u201ecastrum nostrum Sorocianum… contra paganos tutelam habet\u201d \u2013 castelul nostru de Soroca, care ne apar\u0103 de p\u0103g\u00e2ni, document care confirm\u0103 existen\u021ba, c\u00e2t \u0219i rostul Cet\u0103\u021bii Soroca.<\/a>
 <\/span><\/p>\n
Suntem la noi acas\u0103 datorit\u0103 br\u00eeului de cet\u0103\u0163i ridicate de-a lungul Nistrului de primii voievozi ai \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti Moldova: Hotin, Soroca, Orheiul Vechi, Tighina, Cetatea Alb\u0103. Cet\u0103\u0163i, care al\u0103turi de alte fortifica\u0163ii au fost o parte familiar\u0103 a peisajului \u015fi anturajului medieval al Moldovei \u015fi a Sorocii inclusiv.  \u00cen Europa medieval\u0103 concep\u0163iile de cetate, castel par s\u0103 fi fost \u00eemprumutate de nobilimea implicat\u0103 \u00een cruciadele cre\u015ftine din \u00eens\u0103\u015fi Imperiul Bizantin, unde acest sistem de ap\u0103rare a r\u0103mas peste secole, venind din tradi\u0163iile militare de fortificare din Roma antic\u0103. Cetatea Soroca a fost un element destul de esen\u0163ial a sistemului feudal de ap\u0103rare a Principatului Moldova \u015fi anume fiind responsabil\u0103 prin: 1. Crearea unei frontiere politice la margine de \u0163ar\u0103, \u015fi anume pe por\u0163iunea de r\u00eeu Naslavcea \u2013 Vadu-Ra\u015fcu;
2. Securitatea economic\u0103 a \u0163inutului \u015fi a \u0163\u0103rii;
3. Securitatea comercial\u0103 la vadurile Nistrului \u015fi mai ales la cele trei: Otaci \u2013 Moghiliov-Podolsk, Soroca \u2013 Iampol \u015fi Vadu-Ra\u015fcu \u2013 Ra\u015fcu. Aceste responsabilit\u0103\u0163i atribuite Cet\u0103\u0163ii Soroca, c\u00eet \u015fi celorlalte fortifica\u0163ii a\u015fezate pe Nistru, la o concep\u0163ie ideal\u0103, influen\u0163ate la ziua de ast\u0103zi de crearea Uniunii Europene \u015fi dorin\u0163a RM de a se integra \u00een aceast\u0103 comunitate european\u0103, au fost, dup\u0103 p\u0103rerea noastr\u0103, mult mai largi, ad\u0103ug\u00eend la cele trei \u015fi responsabilitatea de a fi al\u0103turi de cet\u0103\u0163ile din Ucraina polonez\u0103, acel zid de ap\u0103rare a civiliza\u0163iei europene de invaziile a tot felul de triburi barbare, ce f\u0103r\u0103 de opreal\u0103 tot izvorau la anumite perioade din ad\u00eencurile Asiei barbare. Ne lu\u0103m \u00eendr\u0103zneala de a presupune o tendin\u0163\u0103 din subcon\u015ftient de ap\u0103rare \u015fi de ce nu, comun\u0103, a \u0163\u0103rilor europene, prin acest sistem de ap\u0103rare la marginea Europei civilizate. Aceast\u0103 barier\u0103 fiind \u015fi o garan\u0163ie de existen\u0163\u0103 a lumii cre\u015ftine. Aceast\u0103 tendin\u0163\u0103, nefiind desigur politic\u0103, doar chiar de la \u00eenceputurile sale t\u00een\u0103rul principat al Moldovei a fost nevoit s\u0103 se afirme cu arma \u00een m\u00een\u0103 \u00eempotriva acelor vecini dornici de a dezmembra noua forma\u0163iune politic\u0103. Destinul nostru a fost s\u0103 fie a\u015fa ca noi s\u0103 fim plasa\u0163i la aceast\u0103 margine de civiliza\u0163ie unde peste apa Nistrului, asemenea unui ocean imens, cu un \u00eenceput la Nistru \u015fi f\u0103r\u0103 sf\u00eer\u015fit, se \u00eentindea Stepa s\u0103lbatic\u0103. Cu mii \u015fi sute de ani \u00een urm\u0103 str\u0103mo\u015fii no\u015ftri au construit cet\u0103\u0163i la Nistru, ele fiind plato\u015fa Europei \u015fi tot odat\u0103 martirii ei, jertfind b\u0103rba\u0163ii Neamului \u00eentru ap\u0103rarea \u0163\u0103rii \u015fi a lumii cre\u015ftine. Exemplu pot fi acele fortifica\u0163ii ce s-au perindat \u00een decurs de milenii de-a lungul istoriei acestui p\u0103m\u00eent rom\u00e2nesc. Cet\u0103\u0163i ridicate c\u00eendva pe muchii \u015fi creste de deal \u00ee\u015fi mai ascund \u015fi ast\u0103zi sub straturi de p\u0103m\u00eent istoriile zbuciumate. \u0162inutul Soroca (nelimit\u00eendu-ne la istoria unei fr\u00eenturi din acel vechi \u0163inut cum este ast\u0103zi raionul Soroca) a fost destul de bogat \u00een fortifica\u0163ii antice ridicate din lemn \u015fi p\u0103m\u00eent: Gorodoc (Cunicea, sec. IX-XII \u00ee.Hr.), Movila lui Iosif Pastuh (Inundeni), Zamca (Iorjni\u0163a), La \u015ean\u0163 (Napadova), La Baba Neagr\u0103 (R\u0103di-Cere\u015fnove\u0163), La trei Cruci (Rudi, sec. IV-II \u00ee.Hr.), \u015ean\u0163ul Turcului sau Brazda Turcului (Slobozia-Cremene), La \u015ean\u0163 (Temeleu\u0163i, sec. IV-III \u00ee.Hr.), Cetatea (Vertiujeni, sec. IV-III \u00ee.Hr.). Alte cinci cet\u0103\u0163i ce dateaz\u0103 cu o vechime de 2000-2800 ani pot fi g\u0103site \u00een harta lui Ptolomeu: Carrodunum, Maetonium, Clepidava, Vibantavarium \u015fi Eractum. Una dintre aceste cet\u0103\u0163i antice, Maetonium, o g\u0103sim pe teritoriul raionului Soroca \u015fi este atestat\u0103 ca a\u015fezarea antic\u0103 La \u015ean\u0163uri de l\u00eeng\u0103 s. Rudi. Tot odat\u0103 unii arheologi (Dr. Ilie Borziac) sus\u0163ine c\u0103 \u015fi cel de-al treilea ora\u015f-cetate Clepidava se afl\u0103 de asemenea pe teritoriul raionului Soroca, atestat ca a\u015fezarea Zamca de l\u00eeng\u0103 s. Cos\u0103u\u0163i. La o dep\u0103rtare de 700-800 ani \u00een urm\u0103 \u00een regiunea Nistrului arheologii atest\u0103 un alt br\u00eeu de cet\u0103\u0163i: Farfuria Turcului, Alcedar Echim\u0103u\u0163i\u2026 \u00cemp\u0103ratul bizantin Constantin Porfirogenetul \u00een Cartea de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura adresat\u0103 fiului s\u0103u Romanos men\u0163ioneaz\u0103 mai multe cet\u0103\u0163i pe Nistru: S\u0103 \u015ftii c\u0103 pe partea aceast\u0103 a r\u00eeului Nistru \u00een \u0163inutul dinspre Bulgaria, la vadurile peste acest r\u00eeu, se afl\u0103 cet\u0103\u0163i pustii: prima cetate este numit\u0103 de c\u0103tre pecenegi Aspron (alb\u0103), deoarece pietrele ei par foarte albe; a doua cetate Tungate (pa\u015fnic\u0103), a treia cetate Cracnacate (de straj\u0103), a patra cetate Salmacate (de patrulare), a cincia cetate Sacacate (de pari), a \u015fasea cetate Gheucate (de r\u0103zboi). (Vlad Gimpu, Biserici \u015fi m\u0103n\u0103stire\u2026, p. 150) Dup\u0103 cum se vede, la diferite momente al istoriei civiliza\u0163iei europene, de-a lungul Nistrului s-au perindat un \u015fir de cet\u0103\u0163i, care au stat de straj\u0103, de patrulare \u015fi de r\u0103zboi la frontierele Europei cre\u015ftine, fiind zidul de ap\u0103rare a lumii civilizate \u00eempotriva Stepei barbare. Urm\u0103torul br\u00eeu de Cet\u0103\u0163i la Vadurile Nistrului apare la sf\u00eer\u015fitul sec. XIV \u2013 \u00eenceputul sec. XV, cu o ulterioar\u0103 reconstruc\u0163ie a lor, pe parcursul domniilor lui Alexandru cel bun \u2013 \u015etefan cel Mare \u2013 Petru Rare\u015f: Hotin, Soroca, Orheiul Vechi, Tighina, Cetatea Alb\u0103. Cursul de mijloc al fluviului Nistru era p\u0103zit de Cetatea noastr\u0103 de Soroca, atestat\u0103 documentar la 12 iulie \u015fi 14 septembrie 1499, prin Coste Posadnic, p\u00eerc\u0103lab de Soroca. Foarte mul\u0163i cercet\u0103tori \u015fi-au pus nu odat\u0103 \u00eentrebarea referitor la originea \u015fi datarea cet\u0103\u0163ii Soroca. \u00cen urma studiilor efectuate mai mult teoretice de c\u00eet arheologice au fost prezentate c\u00eeteva ipoteze. Una dintre cele mai r\u0103sp\u00eendite este aceea care consider\u0103 cetatea Soroca \u201eopera genovezilor\u201d \u015fi nu-i altceva dec\u00eet b\u0103tr\u00eena \u201eOlhionie\u201d \u2013 colonie str\u0103veche, iar mai t\u00eerziu factorie genovez\u0103. Printre promotorii acestei versiuni este Dmitrie Cantemir, Constantin Stamati, Zamfir Arbure, Nicolae Iorga, \u015f.a. Cercet\u0103torii care au avut \u00een aten\u0163ia lor studiul cet\u0103\u0163ii au intuit asem\u0103narea cet\u0103\u0163ii Soroca cu unele castelele europene. G. Cebotarenco \u015fi V. Voi\u0163ehovschi, av\u00eend un reper documentar, afirm\u0103 ca actuala cetate din piatr\u0103 a fost construit\u0103 la 1543-1546 de c\u0103tre voievodul Petru Rare\u015f cu ajutorul me\u015fterilor din Bistri\u0163a. \u015ei totu\u015fi arhitectura cet\u0103\u0163ii vorbe\u015fte de faptul c\u0103 Cetatea Soroca se refer\u0103 la o vreme mai timpurie \u015fi ar data cu sf\u00eer\u015fitul sec. XIV \u2013 \u00eenceputul sec. XV. Punctul slab al acestei ipoteze sus\u0163inut\u0103 pe larg de cercet\u0103torul Tama Nesterov este lipsa de documente care ar confirma ipoteza lansat\u0103 de d-na Dr. Tamara Nesterov, precum ca Cetatea Soroca ar fi construit\u0103 mai anterior, la r\u0103scrucea secolelor XIV-XV de Petru I Musat sau Alexandru cel Bun. (T. Nesterov, Cu privire la miturile arhitecturii \u015fi dat\u0103rii cet\u0103\u0163ii Soroca, \u00een Art\u0103, istorie, cultur\u0103. Studii \u00een onoarea lui Marius Porumb, Cluj-Napoca) Iar faptul c\u0103 la 1543 Petru Rare\u015f se adreseaz\u0103 personal \u201ecredinciosului me\u015fter\u201d, care-i trebuie pentru lucru la cetatea Soroc\u0103i (Hurmuzaki, XV1, p. 4322, no. DCCCVII) putea s\u0103 fie o inten\u0163ie \u015fi de ce nu, de a repara \u015fi \u00eent\u0103ri cetatea. Se ridica ograda, se construiesc beciurile, se mai sapa o f\u00eent\u00een\u0103. Lucru, care a fost luat ca \u00eenceputul construc\u0163iei cet\u0103\u0163ii din piatr\u0103 de la Soroca. \u00cen Europa secolului al XI, castele erau construite \u00eenc\u0103 din lemn ca mai apoi, \u00een cel de al XII, s\u0103 apar\u0103 primele castele din piatr\u0103. Construc\u0163ia castelelor \u00een Principatele Rom\u00e2ne vor derula odat\u0103 cu crearea Principatelor \u015fi retragerea t\u0103tarilor, eveniment care a avut loc \u00een a doua jum\u0103tatea sec. XIV. Cetatea Alb\u0103 este una din cet\u0103\u0163ile cele mai vechi, av\u00eend o istorie milenar\u0103. Tighina ar fi fost deja pe la 1408. Hotinul este men\u0163ionat la 1378 prin Stephanus de Hotin (A. Husar, Cetatea Hotin.., p. 16). Orheiul Vechi ca a\u015fezare moldoveneasc\u0103 \u00ee\u015fi are \u00eenceputul pe la 1370. Cu toate c\u0103 Soroca este men\u0163ionat\u0103 la 1499, este de a\u015fteptat c\u0103 cetatea s\u0103 fi fost construit\u0103 cam odat\u0103 cu celelalte cet\u0103\u0163i de pe Nistru: Hotin, Orheiul Vechi \u015fi Tighina. \u00cen urma investiga\u0163iilor arheologice efectuate la 1968-69 de G. Cebotarenco s-a constat ca pe locul unde \u00een prezent se afl\u0103 Cetatea din piatr\u0103 a mai fost o alt\u0103 cetate din lemn \u015fi p\u0103m\u00eent. A\u015fa dar la Soroca conform investiga\u0163iilor s-a dovedit o continuitatea \u00een construc\u0163ia unor cet\u0103\u0163i \/ castele. Cet\u0103\u0163ile \u00een istoria lor au trecut prin mai multe idei arhitecturale. De la lemn la piatr\u0103. La \u00eenceputuri n-a fost dec\u00eet un aranjament de zid de p\u0103m\u00eent \/ val \u015fi mai apoi o palisad\u0103 \u2013 un sistem de ap\u0103rare care putea fi construit foarte u\u015for pe un teren drept, dra \u015fi u\u015for puteau fi distruse prin incendiu. Apoi apar ansambluri \u00eentregi compuse din turn, val de p\u0103m\u00eent, \u015fan\u0163 \u015fi ziduri din piatr\u0103 ce \u00eenconjoar\u0103 \u00eentregul ansamblu. Nec\u0103t\u00eend la faptul c\u0103 cet\u0103\u0163ile aveau ziduri \u00eenalte \u015fi puternice, dac\u0103 asediatorii ajungeau la baza lor erau pierdu\u0163i din vedere de ap\u0103r\u0103tori. Acolo sub ziduri ei erau \u00een deplin\u0103 siguran\u0163\u0103. Acest fapt i-a impus pe arhitectori medievali chiar de la \u00eenceputuri s\u0103 proiecteze \u00een pere\u0163i g\u0103uri speciale prin care ap\u0103r\u0103torii turnau peste capetele asediatorilor ulei fierbinte sau tr\u0103geau cu arcul. P\u0103rea ca problema securit\u0103\u0163ii cet\u0103\u0163ilor \/ castelelor a fost rezolvat\u0103 c\u00eend me\u015fterii la o anumit\u0103 distan\u0163\u0103 au ridicat \u00een afara peretelui principal turnuri care aveau sub lovitura lor \u00eentreg spa\u0163iu aflat de-a lungul zidului. La \u00eenceputuri aceste turnuri de flancare aveau o form\u0103 p\u0103trat\u0103. Cu p\u0103rere de r\u0103u aceste turnuri puteau fi u\u015for distruse. Se s\u0103pau tuneluri sub fundament, se instalau butoaiele cu pulbere \u015fi se aruncau \u00een aer. Nu a trebuit foarte mult timp ca inginerii medievali s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103, c\u0103 turnurile rotunde sunt mai puternice ca cele cu zid drept. Partea slab\u0103 a castelelor a fost desigur intrarea, de aceea nici aici n-a trebuit s\u0103 treac\u0103 mult timp pentru a se descoperi c\u0103 turnurile din flancuri sunt acea salvarea \u015fi mai ales c\u0103 ele controlau \u015fi \u00eentreaga \u00eentindere a peretelui. Castelele cu ziduri \u015fi turnuri rotunde au ap\u0103rut mai \u00eent\u00eei \u00een Europa Apusean\u0103 ca mai apoi, cu ajutorul me\u015fterilor italieni (\u015fi nu numai), da \u015fi a me\u015fterilor din Principatele Rom\u00e2ne, ce au f\u0103cut studii \u015fi practici \u00een Europa Apusean\u0103, s\u0103 fie ridicatre \u015fi \u00een Principatele Rom\u00e2ne. Anume datorit\u0103 acestui fapt, Cetatea noastr\u0103 de Soroca include \u00een sine mai multe particularit\u0103\u0163i, care le g\u0103sim la a\u015fa castele ca Del Monte (1240, Italia), Restormel (1265, Anglia, Cornwall), Queenborough (1361-77, Anglia, Kent). \u015f.a. Prin aceste castele me\u015fterii medievali au fost liberi s\u0103 dezvolte ultima idee logica de ap\u0103rare, da \u015fi s\u0103 foloseasc\u0103 pentru afirmarea ei practica veacurilor de mult trecute. Anume prin aceste cet\u0103\u0163i \u015fi Soroca inclusiv logica ap\u0103r\u0103rii a c\u0103p\u0103tat cea mai perfect\u0103 form\u0103, \u015fi anume:
– zidurile rotunde sunt mai puternice dec\u00eet cele drepte;
– sistemul de ap\u0103rare este concentric;
– por\u0163ile \/ intrarea sunt mai bine ap\u0103rate din turnurile din flancuri. Dac\u0103 Queenborough, acest castel intelectual este unul din acele castele perfecte, atunci aceast\u0103 perfec\u0163iune a ap\u0103rut prea t\u00eerziu. Deja la sf\u00eer\u015fitul secolului al XV-lea castelul devenea un anacronism. Cu toate ca inginerii europeni vor continua s\u0103 construiasc\u0103 castele \u00eenc\u0103 un secol, totul va fi \u00een zadar. Odat\u0103 cu folosirea pe larg a prafului de pu\u015fc\u0103 castele \u00ee\u0163i pierd \u00eensemn\u0103tatea lor. Ca exemplu de zid de ap\u0103rare rotund\u0103 serve\u015fte Castelul Restormel din Cornwall, Anglia. Castelul Restormel a fost men\u0163ionat documentar la 1265, cu toate ca data de origine ar fi cu mult mai \u00eenainte. Restormel este un castel mare circular, de o rar\u0103 simpliti\u0163e \u015fi t\u0103rie. Posibil ca castelul a fost construit \u00eendat\u0103 dup\u0103 Cucerire (1066) fiind de la \u00eenceput din lemn ca mai apoi s\u0103 fie ridicat din piatr\u0103. Pe la 1100 este proiectat\u0103 o poarta p\u0103trat\u0103, ce a fost ridicat\u0103 \u00een partea de sud-vest. De a lungul turnului circulat este a\u015fezat un r\u00eend de creneluri cu terasa de mers \u00een spatele lor. Mai apoi, cl\u0103dirile din lemn din interior au fost schimbate cu cele din piatr\u0103. Pare s\u0103 fie c\u0103 toate aceste lucr\u0103ri au fost efectuate \u00een sec. XIII de Edmund, conte de Cornwall. Acest castel este numit de englezi \u201eShell keep\u201d \u2013 turnul carapace. Asem\u0103narea dintre Soroca \u015fi Restormel se reduce numai la turnul carapace (shell-keep) daca am compara turnul-gigantic al Cet\u0103\u0163ii Soroca ca Restormel. Diametru lor este aproximativ acela\u015fi: Soroca \u2013 30 m, Restormel \u2013 40 yards sau aproximativ 34 m, \u00een\u0103l\u0163imea turnului carapace este mai joas\u0103. Totodat\u0103 lipsesc \u015fi turnurile din flancuri ce puteau asigura ap\u0103rarea concentric\u0103 a castelului. Aceste turnuri le g\u0103sim la alte dou\u0103 castele cu care Cetatea Soroca are tangen\u0163e. Del Monte din Italia \u015fi Queenborough din Anglia, Kent. La zece mile spre sud de Andria, pe v\u00eerful unei piramide cu v\u00eerful retezat cunoscut\u0103 sub numele Murgie di Minervino, se \u00eenal\u0163\u0103 faimosul Castel del Monte, o cl\u0103dire cu dou\u0103 etaje \u015fi o ograd\u0103 octogonal\u0103. Ferestrele gotice privesc at\u00eet \u00een afar\u0103 c\u00eet \u015fi \u00een\u0103untru. Opt turnuri puternice stau la col\u0163urile octogonului. Cl\u0103direa are aproximativ 900 picioare \u00een circumferin\u0163\u0103, iar pere\u0163ii au \u00een\u0103l\u0163imea de 100 picioare (1 picior = 25-34 cm). Poarta principal\u0103 din marmur\u0103 roz\u0103 este sus\u0163inut\u0103 de coloane din marmur\u0103 sprijinite de lei. Ornamentele sculpturale sunt de o rar\u0103 frumuse\u0163e \u015fi sunt un exemplu de arta clasica reminiscent\u0103. Castelul a fost construit de me\u015fterii lui Frederick al II, care deseori \u00ee\u015fi avea re\u015fedin\u0163a acolo. Locul este destul de izolat \u015fi este destul de greu de \u00een\u0163eles cum de acest \u00eemp\u0103rat ce avea un caracter vesel \u015fi iluminat \u00ee\u015fi g\u0103sea refugiul acolo. \u00cen Castelul Del Monte Charles d\u2019Anjou i-a \u0163inut \u00een captivitate pe fii lui Manfredi (1232? – 1266), rege al Siciliei (1258 – 66), fiu nelegitim al lui Frederick al II. Cercet\u0103torii, care au afirmat ca Cetatea Soroca nu este altceva dec\u00eet opera me\u015fterilor genovezi au intuit asem\u0103narea arhitectural\u0103 \u015fi a sistemului de ap\u0103rare a Cet\u0103\u0163ii Soroca cu unele castele din Europa. Doar me\u015fterii italieni din sec. XV-XVI au lucrat nu odat\u0103 pentru principii rom\u00e2ni. La Buda lucreaz\u0103 Aristotele Fiorovanti \u015fi Benedetto da Majano, la Bistri\u0163a \u2013 Petru Italus Lugano, la Gherla \u2013 Domenico da Bologna, la Satu-Mare \u2013 Ottavia Boldigara, la Alba-Iulia s-a afirmat Francesco Pozzo, Sforza Palavicini \u015fi Antonio Bufalo. Este cunoscut zidarul, Ioan din Liov \u015fi greco-genovezul Ioan Privana de la Chilia. Nu putem nega faptul ca o bun\u0103 parte din me\u015fterii rom\u00e2ni ar fi putut face practic\u0103 la me\u015fterii din Europa Occidental\u0103, de unde au \u00eemprumutat ideile arhitecturale de epoc\u0103, pe care le g\u0103sim la unul din cel mai performante castel cum a fost castelul Queenborough. \u00cen secolele XII \u015fi XIII \u00een urma cruciadele apar noi castele cu un sistem de ap\u0103rare concentric, mult mai sofisticat, \u00eemprumutat din Imperiul Bizantin av\u00eend ca exemplu castelul Krak des Chevaliers din Syria. Castelul Queenborough construit \u00een Kent la 1361-77, dar care din nefericire a fost demolat \u00een sec. XVII, este un exemplu de perfec\u0163iune tehnic\u0103 \u00een sistemul de ap\u0103rare, \u015fi anume prin cea ce am men\u0163ionat mai sus:
– rotunjimea zidurilor;
– sistemul concentric de ap\u0103rare;
– poarta principal\u0103 (punctul slab) este ap\u0103rat\u0103 din flancuri. Anume aceste caracteristici le g\u0103sim \u015fi la Cetatea Soroca. Zidurile rotunde sunt cu mult mai puternice dec\u00eet zidurile drepte. Turnurile a\u015fezate la o anumit\u0103 distan\u0163\u0103 \u00een jurul incintei rotunde creeaz\u0103 un sistem de ap\u0103rare concentric, unde dou\u0103, patru, \u015fase turnuri pocnesc \u00eentr-un singur punct. Inamicul, mi\u015fc\u00eendu-se sub focul \u00eencruci\u015f\u0103tor al artileriei \u015fi arca\u015filor, ajunge la punctul cel mai vulnerabil al cet\u0103\u0163ii, pomenindu-se \u00eentr-un spa\u0163iu restr\u00eens, av\u00eend r\u00eeul Nistru \u00een spate, Cetatea cu ap\u0103r\u0103torii ei \u00een fa\u0163\u0103 \u015fi artileria ce \u00eempro\u015fca cu obuze din cele dou\u0103 turnuri din flancuri. Inginerii, care au proiectat Cetatea Soroca, au avut libertatea de a dezvolta mai departe ultima g\u00eendire \u00een privin\u0163a ap\u0103r\u0103rii, ajung\u00eendu-se la o performan\u0163a deosebit\u0103. \u015ei dac\u0103 Cetatea Soroca este o perfec\u0163iune al\u0103turi de celelalte castele (Del Monte, Queenborough), apoi aceasta perfec\u0163iune a venit prea t\u00eerziu. Odat\u0103 cu folosirea pe larg a prafului de pu\u015fc\u0103, cet\u0103\u0163ile, castele medievale \u00ee\u015fi pierd \u00eensemn\u0103tatea lor, cu toate c\u0103 omul dup\u0103 iner\u0163ie a mai continuat s\u0103 le construiasc\u0103 o vreme. Prima folosire a prafului de pu\u015fc\u0103 \u00een Anglia a avut loc pe la 1325 anume de atunci vine declinul cet\u0103\u0163ilor. Parerea unor istorici potrivit c\u0103rora cetatea Soroca se aseam\u0103n\u0103 cu castelul Caprarola (Italia), dup\u0103 p\u0103rerea noastr\u0103 este gre\u015fit\u0103. Aici ar fi mai corect s\u0103 spunem ca Caprarola se aseam\u0103n\u0103 cu Soroca, deoarece castelul italian a fost construit c\u00eend Soroca deja exista. Lucr\u0103rile de construc\u0163ie a castelului Caprarola ini\u0163iate de Baldassarre Peruzzi la 1535, a fost continuate de Antonio da Sangallo il Giovane. Castelul a fost terminat la 1575 \u015fi reprezinta un bloc pentagonal, iar destina\u0163ia fiindu-i re\u015fedin\u0163a Cardinalului Alessandro Farnese. Caprarola este \u00een plan arhitectural un pentagon, pe c\u00eend Soroca reprezinta \u00een plan acel turn gigantic, carapace, sus\u0163inut de alte cinci turnuri mai mici plasate \u00een jurul lui ca frunza trifoiului<\/span><\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cetatea Soroca este o cetate moldoveneasc\u0103 din secolul XV, \u00eentemeiat\u0103 de \u0218tefan cel Mare, \u00een fa\u021ba vadului peste Nistru, pe locul unei vechi fort\u0103re\u021be genoveze, Alciona. Cetatea a fost reconstruit\u0103 ulterior de c\u0103tre Petru Rare\u0219, care a reconstruit zidurile \u00een piatr\u0103. La 12 iulie 1499, la Curtea Domneasc\u0103 de la H\u00e2rl\u0103u, \u00een sala de tron, boierii […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/88579"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=88579"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/88579\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=88579"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=88579"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=88579"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}