{"id":88543,"date":"2018-02-21T18:08:00","date_gmt":"2018-02-21T18:08:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:28:37","modified_gmt":"2023-01-06T20:28:37","slug":"dezvoltarea-agriculturii-basarabiei-in","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/21\/dezvoltarea-agriculturii-basarabiei-in\/","title":{"rendered":"Dezvoltarea agriculturii Basarabiei \u00een secolul al XIX-lea."},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
O parte component\u0103 a politicii sociale, promovat\u0103 de \u0163arism, a constituit-o politica de colonizare a Basarabiei cu popula\u0163ie nou-venit\u0103. Prin aceast\u0103 politic\u0103 se urm\u0103reau 2 scopuri:crearea unui suport social al \u0163arismului \u00een \u0163inut, \u00een persoana coloni\u015ftilor, \u015fi diminuarea elementului autohton. Dup\u0103 anexarea Basarabiei popula\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 a provinciei alc\u0103tuia o majoritate cov\u00eer\u015fitoare (86%), dar \u00een rezultatul unei masive coloniz\u0103ri a \u0163inutului, ponderea acesteia va \u00eenregistra o continu\u0103 sc\u0103dere. \u00cen\u0163eleg\u00eend c\u0103 Basarabia are o pozi\u0163ie favorabil\u0103 din punct de vedere strategic, guvernul \u0163arist a c\u0103utat s\u0103 ia m\u0103suri suplimentare pentru a crea \u00een aceast\u0103 regiune o situa\u0163ie mai stabil\u0103. Cu scopul de a-\u015fi constitui o baz\u0103 social\u0103 trainic\u0103 , el a ini\u0163iat o ampl\u0103 ac\u0163iune de colonizare. \u00cen primul r\u00eend, era colonizat\u0103 zona de sud a Basarabiei (Bugeacul),de unde \u00een timpul r\u0103zboiului ruso-turc din 1806-1812 c\u00eeteva mii de nohai au p\u0103r\u0103sit Bugeacul, retreg\u00eendu-se la sud de Dun\u0103re, \u00een Dobrogea. \u00cen anii 1808-1809 autorit\u0103\u0163ile \u0163ariste transfer\u0103 restul popula\u0163iei nohaice din Basarabia \u00een regiunea Taurida. Teritoriul r\u0103mas pustiu este trecut \u00een posesia statului rus. \u00cen loc s\u0103 \u00eempart\u0103 acest p\u0103m\u00eent st\u0103p\u00eenilor reali a \u0163inutului-moldovenilor, deoarece ei aveau pu\u0163in p\u0103m\u00eent, autorit\u0103\u0163ile \u0163ariste opereaz\u0103 transfer\u0103ri masive de popula\u0163ie alogen\u0103 \u00een acest teritoriu:bulgari, g\u0103g\u0103uzi, germani, avrei, greci, polonezi, ru\u015fi etc. Pentru a stimula afluxul de noi coloni\u015fti, administra\u0163ia rus\u0103 le garanteaz\u0103 celor sosi\u0163i numeroase privilegii:scutirea de impozite \u015fi alte presta\u0163ii pentru o perioad\u0103 de 10 ani, acordarea unor imense loturi de p\u0103m\u00e2nt (\u00eentre10 \u015fi 60 desetine), a unor credite avantajoase pe un termen lung, scutirea de \u00eencartiruire \u015fi de serviciul militar pentru o perioad\u0103 de 50 ani (pentru etnicii germani pentru totdeauna), autonomie religioas\u0103 \u015fi cultural\u0103 etc. <\/a>Primele coloniz\u0103ri a sudului Basarabiei cu popula\u0163ie bulgar\u0103 \u015fi g\u0103g\u0103uz\u0103 s-au produs \u00een timpul r\u0103zboiului din 1806-1812.Ei veneau \u00een Basarabia din cauza asupririlor ce le sufereau din partea turcilor.Veni\u0163i \u00een \u0163ar\u0103 , guvernul \u0163arist ,\u00een 1819, le-a acordat condi\u0163ii similare cu cele a germanilor, li s-a pus la dispozi\u0163ie \u00een Basarabia o suprafa\u0163\u0103 de 557.608 desetine de p\u0103m\u00eent.Cele mai multe colonii au fost \u00eenfiin\u0163ate \u00een anii 1820-1822. P\u00een\u0103 \u00een 1826-1827 g\u0103g\u0103uzii \u015fi bulgarii au \u00eentemeiat \u00een Basarabia de sud 42 de colonii, care num\u0103rau 24.404 de locuitori.Primele localit\u0103\u0163i fondate de coloni\u015fti au fost Beschioz (1811), Cazaclia(1812), Baurci (1812), etc. Colonizarea Basarabiei cu popula\u0163ie bulgar\u0103 \u015fi g\u0103g\u0103uz\u0103 s-a amplificat \u00een perioada r\u0103zboiului ruso-turc din 1828-1829 \u015fi dup\u0103 terminarea acestuia. Colonizarea Basarabiei cu etnici germani s-a derulat \u00een anii 1814-1815. Ace\u015fia au venit aici din Ducatul Warszawa \u015fi din statele germane Bazern \u015fi Wutemberg. C\u0103tre mijlocul secolului al XIX-lea num\u0103rul etnicilor germani atinsese cifra de 40.000de persoane.Coloni\u015ftii germani erau cei mai priveligia\u0163i.Guvernul \u0163arist le-a acordat suplimentar un credit \u00een bani de la 270 p\u00een\u0103 la 700 de ruble pe cap de familie, pun\u00eendu-le la dispozi\u0163ie c\u00eete 60 de desetine de p\u0103m\u00eent (65 ha) \u015fi scutire de toate impozitele pe un termen de 10 ani, precum \u015fi de serviciul militar pe acei care se stabileau \u00een Basarabia \u015fi pe urma\u015fii lor direc\u0163i. \u00centre ani 1814-1842 \u00een Basarabia de Sud au fost \u00eenfiin\u0163ate 24 de colonii nem\u0163e\u015fti. Cele 1846 de familii de nem\u0163i (8860de oameni) c\u0103tre anii 1826-1827 posedau deja 131.480 de desetine (143.313 ha de p\u0103m\u00eent).Coloni\u015ftii nem\u0163i au adus cu ei multe metode \u015fi tehnici agricole moderne, rase superioare de animale, o seriozitate \u015fi o ordine exemplare. A\u015feza\u0163i la \u00eenceput \u00een partea de sud a Basarabiei, cu timpul germanii se vor r\u0103sp\u00eendi \u015fi \u00een regiunile centrale a provinciei.<\/div>\n

<\/p>\n

Datele statistice sunt cele mai elocvente dovezi despre ritmurile colonizarii Basarabiei. Daca recensamintul de la 1817 ar\u0103ta in Basarabia 91.048 de gospod\u0103rii moldovenesti, 3826 familii evreiesti, 530 armenesti si 482 bulg\u0103re\u015fti. Conform datelor statistice din 1856, insa, 74% alcatuiau populatia rom\u00e2n\u0103, ucrainieni 12%, evrei 8%, g\u0103g\u0103uzi \u015fi bulgari 4,8%, velicoru\u015fi 0,6%. Dup\u0103 datele recens\u0103m\u00e2ntului de la 1897, popula\u0163ia rom\u00e2n\u0103 a sc\u0103zut p\u00e2n\u0103 la 56%, ajung\u00e2nd \u00een 1912 la 48%, velicoru\u015fii \u015fi ucrainienii alc\u0103tuind 27%, iar bulgarii 5,3%.<\/div>\n
Desfiin\u0163area \u015ferbiei a condi\u0163ionat \u015fi schimb\u0103ri radicale \u00een organizarea administrativ\u0103 a Imp. Rus.\u00cen acest scop a fost introdus sistemul zemstvelor.\u015ei daca zemsvea ,prin concep\u0163ia sa trebuia s\u0103 devin\u0103 un organ de stat,apoi \u00een virtu\u0163ia concep\u0163iilor conservatoare ale societ\u0103\u0163ii ruse, ea sa transformat \u00eentrun simplu organ local cu atribu\u0163ii pur gospod\u0103re\u015fti.Institu\u0163ia zemstvelor a fost introdus\u0103 \u00een 1864 \u00een Rusia,iar \u00een 1870 \u015fi \u00een Basarabia.Acest sistem prevedea crearea \u015fi introducerea,autonomiei comunale,jude\u0163ene \u015fi provinciale.Fiecare gubernie avea dreptul sa\u015fi aleaga zemstva sa,din nobili ,negustori \u015fi \u0163\u0103rani.Zemstvele aveau \u00een grija lor gospod\u0103ria local\u0103,\u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00eentul public,c\u0103ile de comunica\u0163ie,po\u015fta ,serviciu sanitar,dezvoltarea comer\u0163ului etc.\u00centrun fel,aceasta reform\u0103 trebuia s\u0103 compenseze mo\u015fierilor pierderea drepturilor lor asupra \u0163\u0103ranilor.Prin zemsve nobilimii i sa creat posibilitatea sa influien\u0163eze via\u0163a local\u0103,satisf\u0103c\u00eendu\u015fi astfel o parte din preten\u0163iile sale.\u00cen ora\u015fe se creau ,dume or\u0103\u015f\u0103ne\u015fti,organe ale autoadministr\u0103rii locale a\u015fa-numitele \u201czemskie upravi\u201d.La conducere \u00een organele autoadministr\u0103rii locale,erau \u00een majoritatea absolut\u0103 nobilimea \u015fi cinovnicii veni\u0163i din Rusia, promov\u00eend o politc\u0103 \u00een interesul Rusiei \u0163ariste.\u00cen componen\u0163a zemsvei intrau probleme ce \u0163in de industrie \u015fi comer\u0163ul local,c\u0103ile de comunica\u0163ii,po\u015ft\u0103,serviciu sanitar \u015fi medical, alimenta\u0163ie, instruc\u0163iune public\u0103, \u00een domeniul educa\u0163iei \u015fi instruirii ele au servit \u00een calitate de instrument al politicii rusificatoare. Reforma judiciar\u0103<\/i> a separat justi\u0163ia de administra\u0163ie,au fost \u00eenfiin\u0163ate judec\u0103toriile reprezentative alc\u0103tuite din oamenii din diferite p\u0103turi sociale.Justi\u0163ia a devenit mai transparent\u0103,sa creat avocatura,curtea cu jura\u0163i \u015fi institu\u0163ia superioar\u0103 de casa\u0163ie(senatul).\u00cen Basar.reforma judiciar\u0103 limita aria de ac\u0163iune a legilor locale,care con\u0163inea reminiscen\u0163e ale dreptului vechi moldovalah.Din 1871 Basar. Pierde totalmente caracterul de provincie privilegiat\u0103 devenind o simpl\u0103 gubernie ruseasc\u0103, conduc\u00eenduse \u00een \u00eentregime de legile Rusiei.\u00cen 1889 judec\u0103toriile de pace au fost suprimate \u00een locul lor infiin\u0163\u00eenduse institutul \u201cconduc\u0103torilor de zemsv\u0103\u201d,care \u00eendeplineau func\u0163ii \u015fi administrative \u015fi judiciare.Scopul acestei reforme a fost de a elimina orice obicei rom\u00e2nesc din Basar.Vechiul sistem de recru\u0163i, c\u00eend cet\u0103\u0163enii nu erau obliga\u0163i fiecare personal sa satisfac\u0103 serviciu militar a fost, a fost \u00eenlocuit cu serviciu militar obligatoriu (de 6-7 ani).Astfel, procedura juridic\u0103 devine public\u0103 \u015fi oral\u0103 era \u00eenfiin\u0163at\u0103 judec\u0103toria de gradul doi-instan\u0163a judiciar\u0103 superioar\u0103,care este subordonat\u0103 Cur\u0163ii de la Odesa.\u00cen acela\u015f timp este restr\u00eens \u015fi mai mult arealul de activitate a legisla\u0163iei moldovene\u015fti, procesele judiciare urmau s\u0103 se efectuieze doar \u00een limba rus\u0103.<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

O parte component\u0103 a politicii sociale, promovat\u0103 de \u0163arism, a constituit-o politica de colonizare a Basarabiei cu popula\u0163ie nou-venit\u0103. Prin aceast\u0103 politic\u0103 se urm\u0103reau 2 scopuri:crearea unui suport social al \u0163arismului \u00een \u0163inut, \u00een persoana coloni\u015ftilor, \u015fi diminuarea elementului autohton. Dup\u0103 anexarea Basarabiei popula\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 a provinciei alc\u0103tuia o majoritate cov\u00eer\u015fitoare (86%), dar \u00een rezultatul […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/88543"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=88543"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/88543\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=88543"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=88543"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=88543"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}