{"id":88534,"date":"2018-02-21T18:16:00","date_gmt":"2018-02-21T18:16:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:28:34","modified_gmt":"2023-01-06T20:28:34","slug":"geneza-si-evolutia-dreptului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/21\/geneza-si-evolutia-dreptului\/","title":{"rendered":"Geneza \u015fi evolu\u0163ia Dreptului Interna\u0163ional Public."},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
Cunoa\u015fterea apari\u0163iei \u015fi dezvolt\u0103rii institu\u0163iilor care fac obiectul de cercetare al unei \u015ftiin\u0163e este un element de o primordial\u0103 importan\u0163\u0103 pentru \u00een\u0163elegerea fenomenelor de  analizat, cu at\u00e2t mai mult \u00een domeniul dreptului , \u00een care dinamica social\u0103 \u015fi politic\u0103 \u00een cadrul evolu\u0163iei generale a societ\u0103\u0163ii configureaz\u0103 fenomenul juridic, influen\u0163\u00e2ndu-l \u00een mod hot\u0103r\u00e2tor. Geneza dreptului este \u00een general legat\u0103 de apari\u0163ia istoric\u0103 a statului \u00een cadrul organiz\u0103rii sociale a comunit\u0103\u0163ilor umane, iar apari\u0163ia dreptului interna\u0163ional nu poate ocoli un asemenea proces. De\u015fi unele reguli intercomunitare au ap\u0103rut \u00eenc\u0103 \u00een perioada gentilic\u0103, anterioar\u0103 apari\u0163iei statului , cristalizarea unor norme juridice, consacrate ca atare, nu s-a putut face dec\u00e2t odat\u0103 cu apari\u0163ia statului \u015fi a rela\u0163iilor interstatale. \u00cenceputurile dreptului interna\u0163ional se situeaz\u0103 astfel \u00een antichitate, fiind legate nemijlocit de lupta permanent\u0103, specific\u0103 epocii, \u00eentre statele nou constituite pentru cucerirea de teritorii \u015fi capturarea sclavilor care constituiau principala for\u0163\u0103 de munc\u0103.\u015ei , a\u015fa cum istoria o atest\u0103, primele reguli de drept interna\u0163ional au ap\u0103rut \u00een statele din Mesopotamia, Egipt, apoi \u00een Grecia \u015fi Roma Antic\u0103. Apari\u0163ia primelor reglement\u0103ri ale rela\u0163iilor interstatale este str\u00e2ns legat\u0103 de fenomenul r\u0103zboiului, dreptul interna\u0163ional dezvolt\u00e2ndu-se  astfel la \u00eenceputurile sale, \u00een principal, ca un drept al r\u0103zboiului \u015fi abia ulterior ca un drept al p\u0103cii \u015fi cooper\u0103rii \u00eentre state. Antichitatea consemneaz\u0103 \u00eenc\u0103 de timpuriu la anumite popoare existen\u0163a unor reguli de purtare a r\u0103zboiului potrivit c\u0103rora erau sanc\u0163ionate excesele comise de trupele de ocupa\u0163ie sau de invazie asupra persoanelor particulare, a bunurilor acestora sau a unor sanctuare.<\/span><\/div>\n
            Sumerienii, hiti\u0163ii, egiptenii, chinezii, indienii, persienii sau evreii, precum \u015fi alte popoare ale antichit\u0103\u0163ii, impuneau trupelor proprii respectarea unor reguli umanitare \u015fi sanc\u0163ionau \u00eenc\u0103lcarea acestora.Legile lui Manu din India secolului al V-lea \u00ee.Hr., unul din cele mai importante construc\u0163ii juridice ale antichit\u0103\u0163ii, f\u0103ceau distinc\u0163ie \u00eentre combatan\u0163i \u015fi necombatan\u0163i \u015fi cuprindeau numeroase interdic\u0163ii \u00een ceea ce prive\u015fte modul de ducere a r\u0103zboiului, \u00eentre care cele privind atacarea celor lipsi\u0163i de ap\u0103rare, uciderea inamicului dezarmat sau care se pred\u0103, folosirea s\u0103ge\u0163ilor otr\u0103vite, distrugerea monumentelor religioase sau ruperea pomilor fructiferi, a c\u0103ror \u00eenc\u0103lcare de c\u0103tre r\u0103zboinici se pedepsea aspru, cu biciuiri, mutil\u0103ri sau chiar cu moartea.<\/a><\/span><\/div>\n

<\/p>\n

            Numeroase inscrip\u0163ii dat\u00e2nd din mileniul al II-lea \u00ee.Cr. atest\u0103 \u00eencheierea unor tratate de pace sau de alian\u0163\u0103 de c\u0103tre regii Egiptului, Babilonului, Asiriei \u015fi Indiei.Se p\u0103streaz\u0103 \u015fi se citeaz\u0103 ades \u00een literatura de specialitate tratatul politic \u00eencheiat \u00eentre faraonul Egiptului, Ramses al II-lea, \u015fi regele hiti\u0163ilor, Hattu\u015fill al III-lea, \u00een anul 1296 \u00ee.Hr. considerat a fi cel mai vechi tratat interna\u0163ional, prin care se puneau bazele unei alian\u0163e politice \u00eentre cele dou\u0103 state, care se obligau s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een pace unul cu cel\u0103lalt, s\u0103 nu se atace \u015fi s\u0103-\u015fi acorde reciproc ajutor \u00eempotriva unui atac din partea altui stat. Se cunoa\u015fte , de asemenea, despre existen\u0163a unui tratat \u00eencheiat \u00een secolul al VI-lea \u00ee.Hr.\u00eentre statele Chinei antice privind renun\u0163area la r\u0103zboi \u015fi solu\u0163ionarea conflictelor dintre ele prin recurgerea la un arbitru.<\/span><\/div>\n
            Tratatele interna\u0163ionale erau considerate sacre \u015fi, pentru asigurarea respect\u0103rii lor, cuprindeau anumite formule religioase consacrate.\u00cencheierea acestora angaja adesea complexe tratative diplomatice duse de c\u0103tre diploma\u0163i specializa\u0163i sau de misiuni diplomatice ad-hoc, a\u015fa cum o atest\u0103 unele izvoare chineze sau indiene.<\/span><\/div>\n
            Progrese importante \u00een evolu\u0163ia unor institu\u0163ii de drept interna\u0163ional public au fost realizate \u00een Grecia \u015fi Roma Antic\u0103.<\/span><\/div>\n
            \u00cen ceea ce prive\u015fte Grecia Antic\u0103, \u00een secolele VI-IV \u00ee.Hr. \u00eentre statele cet\u0103\u0163i au ap\u0103rut \u015fi ulterior s-au dezvoltat unele reguli de drept interna\u0163ional \u00een domenii foarte variate cum sunt negocierile, tratatele religioase, tratatele de pace, de alian\u0163\u0103 militar\u0103, de neagresiune sau de sprijin reciproc, ca \u015fi metodele de rezolvare pa\u015fnic\u0103 a diferendelor, \u00eentre care arbitrajul \u015fi media\u0163iunea.Unele tratate de alian\u0163\u0103 (symachii) cuprind clauze foarte complexe, organe de conducere comun\u0103 \u015fi tribunale arbitrale pentru rezolvarea diferendelor, care prefigureaz\u0103 sistemele de securitate colectiv\u0103 de mai t\u00e2rziu.<\/span><\/div>\n
            \u00cen rela\u0163iile dintre cet\u0103\u0163ile grece\u015fti \u015fi \u00een raporturile acestora cu alte state se foloseau frecvent soliile, regulile contactelor diplomatice cunosc\u00e2nd o mare dezvoltare \u00een aceast\u0103 perioad\u0103.\u00cemputernicirile solilor erau consemnate \u00eentr-un document numit \u201ediploma\u201d, considerat a fi la originea cuv\u00e2ntului diploma\u0163ie din dreptul modern.<\/span><\/div>\n
            Cet\u0103\u0163enii altor cet\u0103\u0163i se bucurau de o anumit\u0103 protec\u0163ie \u00een baza institu\u0163iei proxeniei, proxenul fiind un dreg\u0103tor care ap\u0103ra interesele acestora, ca \u015fi ale statelor str\u0103ine, av\u00e2nd o pozi\u0163ie asem\u0103n\u0103toare diploma\u0163ilor \u015fi consulilor din zilele noastre.<\/span><\/div>\n
            \u00cenceperea r\u0103zboaielor era de obicei precedat\u0103 de o declara\u0163ie \u015fi de \u00eendeplinirea anumitor ritualuri sau gesturi solemne iar ducerea acestora se f\u0103cea cu respectarea unor reguli privind protec\u0163ia templelor, a preo\u0163ilor \u015fi a persoanelor refugiate, precum \u015fi a solilor, care erau inviolabili. Se recuno\u015ftea neutralitatea statelor care nu participau la r\u0103zboi.Prizonierii de r\u0103zboi nu se bucurau, \u00eens\u0103, de protec\u0163ie, ei fiind uci\u015fi sau lua\u0163i \u00een sclavie, iar bunurile de orice fel ale du\u015fmanului erau considerate ca trofee ale \u00eenving\u0103torului.<\/span><\/div>\n
            Statul roman, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputurile sale, \u015fi-a constituit unele norme de drept interna\u0163ional care, ulterior, sub influen\u0163a civilizatiei grece\u015fti, dar \u015fi datorit\u0103 spiritului juridic latin binecunoscut \u015fi \u00een condi\u0163iile dezvolt\u0103rii politice de la faza republican\u0103 la imperiul care supusese zone intregi de pe trei continente, au cunoscut o puternic\u0103 dezvoltare \u015fi forme concrete originale.<\/span><\/div>\n
            \u015ei aici principalele reguli de drept international erau legate de problemele r\u0103zboiului \u015fi ale solu\u0163ion\u0103rii diferendelor cu alte state.<\/span><\/div>\n
            Solu\u0163ionarea rela\u0163iilor interna\u0163ionale se f\u0103cea \u00een cadrul statului roman de c\u0103tre senat, care era ajutat de c\u0103tre un colegiu sacerdotal (colegiul fe\u0163ialilor), condus de un  pater patratus, care avea un rol deosebit \u00een rezolvarea diferendelor, \u00een declararea r\u0103zboiului \u015fi \u00eencetarea acestuia, ca \u015fi \u00een \u00eencheierea tratatelor de orice fel, aplic\u00e2nd o sum\u0103 de norme \u00eencorporate \u00een ceea ce se numea jus fetiale.<\/span><\/div>\n
            Romanii f\u0103ceau o deosebire net\u0103 \u00eentre statele \u015fi popoarele pe care le recuno\u015fteau ca egale lor, cu care \u00eencheiau tratate de prietenie, de alian\u0163\u0103 sau de neutralitate, \u015fi cele pe care le considerau barbare, cu care \u00eencheiau doar tratate care consfin\u0163eau rela\u0163ii de dependen\u0163\u0103 sau clientelare.<\/span><\/div>\n
            Tratatele \u00eencheiate trebuiau respectate potrivit principiului pacta sunt servanda.Ca urmare, ori de c\u00e2te ori romanii considerau c\u0103 este \u00een interesul lor s\u0103 denun\u0163e un  tratat \u00eencercau s\u0103-\u015fi justifice atitudinea prin argumente juridice, invoc\u00e2nd ne\u00eendeplinirea unor formalit\u0103\u0163i sau lipsa unor elemente solemne la \u00eencheierea lor, interpret\u00e2nd unele cauze ambigue din cuprins ori pretinz\u00e2nd c\u0103 tratatul este contrar echit\u0103\u0163ii.<\/span><\/div>\n
            De regul\u0103, romanii nu \u00eencheiau tratate de pace, r\u0103zboaiele termin\u00e2ndu-se fie prin armisti\u0163ii pe termen scurt, fie prin capitularea necondi\u0163ionat\u0103 a inamicului sau prin distrugerea acestuia (faimoasa pax romana).<\/span><\/div>\n
            Pe timpul r\u0103zboiului ramanii se purtau cu cruzime acord\u00e2nd mai pu\u0163in respect regulilor de protec\u0163ie umanitar\u0103 considerate sacre \u00een \u0163\u0103rile orientului , dar fa\u0163\u0103 de anumi\u0163i adversari respectau unele reguli, a c\u0103ror \u00eenc\u0103lcare o considerau barbarie.<\/span><\/div>\n
            \u015ei \u00een Roma Antic\u0103 tratativele diplomatice au cunoscut o mare frecven\u0163\u0103, iar persoana solilor, chiar ai statelor du\u015fmane, era considerat\u0103 inviolabil\u0103.<\/span><\/div>\n
            \u00cen condi\u0163iile prezen\u0163ei \u00een cadrul statului roman a unui mare num\u0103r de str\u0103ini, acestora li s-a acordat o deosebit\u0103 aten\u0163ie, de protec\u0163ia str\u0103inilor ocup\u00e2ndu-se un magistrat important, pretorul peregrin.<\/span><\/div>\n
            Odat\u0103 cu extinderea statului roman dincolo de Peninsula Italic\u0103, \u00een dreptul roman apare conceptul de ius gentium, ca o sum\u0103 de reguli care priveau at\u00e2t probleme de rela\u0163ii interna\u0163ionale, c\u00e2t \u015fi raporturi de drept privat \u00eentre cet\u0103\u0163enii romani \u015fi cei str\u0103ini \u015fi care prefigureaz\u0103 dreptul interna\u0163ional de mai t\u00e2rziu, servind drept baz\u0103 pentru formarea dreptului interna\u0163ional \u00een Europa Occidental\u0103.<\/span><\/div>\n
            Evul mediu constituie o epoc\u0103 \u00een care, ca \u015fi \u00een alte domenii ale vie\u0163ii spirituale \u015fi sociale, principiile, ideile \u015fi normele de drept interna\u0163ional au cunoscut umbre \u015fi lumini, \u00eenc\u0103lcarea brutal\u0103 a regulilor existente anterior \u015fi preluate din antichitatea greac\u0103 \u015fi roman\u0103, dar \u015fi dezvolt\u0103ri doctrinare \u015fi institu\u0163ionale cu efecte pozitive.<\/span><\/div>\n
            La \u00eenceputul feudalismului f\u0103r\u00e2mi\u0163area statelor ca urmare a destr\u0103m\u0103rii Imperiului Roman de Apus \u015fi lipsa unor autorit\u0103\u0163i centrale puternice au f\u0103cut ca regulile de drept interna\u0163ional s\u0103 cunoasc\u0103 \u00een general o stagnare, chiar un  puternic regres \u00een unele domenii.<\/span><\/div>\n
            Accentuarea f\u0103r\u00e2mi\u0163\u0103rii feudale \u015fi \u00eenmul\u0163irea r\u0103zboaielor dintre diferitele st\u0103tule\u0163e existente pe continentul european au determinat biserica catolic\u0103 s\u0103 uzeze de uria\u015fa ei autoritate spiritual\u0103 \u015fi moral\u0103 pentru a limita efectele d\u0103un\u0103toare ale r\u0103zboiului.Ideile religioase pline de umanism, bazate pe iubirea fa\u0163\u0103 de oameni, au contribuit la realizarea rela\u0163iilor interpersonale \u015fi interstatale, biserica reu\u015find s\u0103 impun\u0103 a\u015fa-numita \u201epace a lui Dumnezeu\u201d, potrivit c\u0103reia se instituiau anumite zile \u00een care r\u0103zboiul era interzis sub amenin\u0163area excomunic\u0103rii religioase a celor care o \u00eenc\u0103lcau \u015fi se formulau unele reguli de ducere a r\u0103zboiului \u015fi de protejare a anumitor categorii de persoane \u00een timp de r\u0103zboi.Consiliul de la Lateran, din 1139, interzicea folosirea arbaletelor \u015fi transformarea \u00een sclavi a prizonierilor cre\u015ftini.<\/span><\/div>\n
            \u00cen acela\u015fi timp, \u00eens\u0103, ideea r\u0103zboiului just promovat\u0103 de doctrinari ai religiei cre\u015ftine ca Sf\u00e2ntul Augustin sau Thomas d\u2019Aquino, care tindea a \u00eemp\u0103ca preceptele religioase cu interesul politic, a avut un rol, negativ, aceasta fiind \u00een\u0163eleas\u0103 \u00een aplicarea sa practic\u0103 de fiecare parte aflat\u0103 \u00een conflict \u00een sensul c\u0103 r\u0103zboiul s\u0103u este just iar al adversarului injust, ceea ce contribuia la prelungirea r\u0103zboaielor p\u00e2n\u0103 la epuizarea for\u0163elor angajate \u015fi la lipsa total\u0103 de respect pentru persoane \u015fi bunuri, indiferent dac\u0103 acestea aveau vreo leg\u0103tur\u0103 sau nu cu r\u0103zboiul.<\/span><\/div>\n
            Principiul cavalerismului, de origine germanic\u0103, ce se aplica numai \u00een rela\u0163iile directe dintre nobilii cre\u015ftini, institu\u0163ie caracteristic\u0103 perioadei feudale, bazat\u0103 pe loialitate, fidelitate, modestie \u015fi mil\u0103, a contribuit \u00een oarecare m\u0103sur\u0103 la umanizarea r\u0103zboaielor.\u00cen acela\u015fi sens au ac\u0163ionat \u00een lumea islamic\u0103 unele principii ale Coranului care interzic \u00een timp de r\u0103zboi uciderea femeilor, mutilarea \u00eenvin\u015filor, otr\u0103virea s\u0103ge\u0163ilor \u015fi a surselor alimentare, permi\u0163\u00e2nd tratamentul uman al prizonierilor \u015fi eliberarea lor contra unor sume de bani.<\/span><\/div>\n
            R\u0103zboaiele din aceast\u0103 epoc\u0103 erau, \u00eens\u0103, \u00een marea lor majoritate, pline de cruzimi, Hugo Grotius constat\u00e2nd \u00een lucrarea sa fundamental\u0103, De jure belli ac paci, ap\u0103rut\u0103 \u00een 1625, lipsa quasitotal\u0103 a respectului a respectului  fa\u0163\u0103 de regulile umanitare \u00een cadrul r\u0103zboiului care cuprinsese aproape \u00eentreaga Europ\u0103, cunoscut ca R\u0103zboiul de 30 de ani (1618-1648). Hugo Grotius aducea argumente puternice \u00een favoarea unui sistem coerent de reguli umanitare pentru protejarea persoanelor implicate \u00een ostilit\u0103\u0163i sau a celor care nu au participat ori nu mai particip\u0103 la lupt\u0103, cum sunt ostaticii \u015fi prizonierii, precum \u015fi fa\u0163\u0103 de bunuri.Opera sa a exercitat o puternic\u0103 influen\u0163\u0103 asupra g\u00e2ndirii \u015fi practicii juridice interna\u0163ionale a epocii.<\/span><\/div>\n
            Procesul de centralizare statal\u0103, care a dus \u00een secolul al XV-lea la formarea unor \u0163\u0103ri puternice, a determinat o amplificare a rela\u0163iilor interna\u0163ionale \u015fi apari\u0163ia unor principii \u015fi institu\u0163ii noi, care au impulsionat dezvoltarea dreptului interna\u0163ional.<\/span><\/div>\n
            Se contureaz\u0103 pentru prima oar\u0103 principiul suveranit\u0103\u0163ii, conceput ca o expresie a independen\u0163ei regilor \u015fi seniorilor fa\u0163\u0103 de preten\u0163iile de domina\u0163ie ale \u00eemp\u0103ra\u0163ilor germani \u015fi de atotputernicia papilor, c\u0103ruia i se d\u0103 o expresie mai coerent\u0103 prin cunoscuta Pace Westphalic\u0103 (1648).<\/span><\/div>\n
            Prin tratatele \u00eencheiate \u00een acel an concomitent la Munster \u015fi Osnabruck se punea cap\u0103t domina\u0163iei politice a Sf\u00e2ntului Imperiu Roman \u015fi a Papei, afirm\u00e2ndu-se suveranitatea \u015fi independen\u0163a statelor na\u0163ionale \u015fi principiul echilibrului de for\u0163e \u00eentre acestea.<\/span><\/div>\n
            \u00cen rela\u0163iile dintre state se recurge tot mai frecvent la mijloacele de rezolvare a diferendelor pe cale pa\u015fnic\u0103, \u00een special prin media\u0163iune \u015fi arbitraj, f\u0103c\u00e2ndu-se adesea apel la serviciile de mediator sau arbitru ale unor \u00eemp\u0103ra\u0163i sau regi ori ale Papei de la Roma, ca \u015fi ale unor juri\u015fti eminen\u0163i ai epocii, \u00eencheindu-se \u015fi unele tratate speciale de aceast\u0103 natur\u0103, cum ar fi cel din 1343 dintre Danemarca \u015fi Suedia. Principalul mijloc de rezolcare a diferendelor dintre state r\u0103m\u00e2nea, \u00eens\u0103, r\u0103zboiul.<\/span><\/div>\n
            \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 se cristalizeaz\u0103 \u015fi unele institu\u0163ii ale dreptului interna\u0163ional calsic privind folosirea for\u0163ei (retorsiunea, represaliile, blocada pa\u015fnic\u0103 etc.) \u015fi se \u00eencearc\u0103 o circumscriere a motivelor admise ca legale pentru declan\u015farea r\u0103zboiului.Totodat\u0103, cunosc o mai solid\u0103 fundamentare regulile juridice privind modul de ducere a opera\u0163iilor militare.<\/span><\/div>\n
            Legile \u015fi obiceiurile r\u0103zboiului se \u00eembog\u0103\u0163esc acum cu dou\u0103 principii fundamentale care vor influen\u0163a decisiv evolu\u0163ia dreptului interna\u0163ional \u00een domeniul regulilor privind conflictele armate:<\/span><\/div>\n
            -principiul necesit\u0103\u0163ii, potrivit c\u0103ruia for\u0163ele armate ale p\u0103r\u0163ilor beligerante trebuie s\u0103 fie folosite exclusiv \u00een scopul de a \u00eenfr\u00e2nge rezisten\u0163a inamicului \u015fi de a ob\u0163ine victoria \u015fi nu de a masacra for\u0163ele adverse;<\/span><\/div>\n
            -principiul umanitarismului, \u00een virtutea c\u0103ruia mijloacele militare folosite de c\u0103tre p\u0103r\u0163ile angajate \u00een conflict trebuie s\u0103 fie \u00eendreptate numai \u00eempotriva combatan\u0163ilor, nu \u015fi a persoanelor care nu particip\u0103 la ostilit\u0103\u0163i, iar combatan\u0163ii trebuie s\u0103 foloseasc\u0103 numai acele arme \u015fi metode de lupt\u0103 care servesc scoaterii din lupt\u0103 a inamicului \u015fi nu producerii unor suferin\u0163e inutile sau extermin\u0103rii fizice a celorlal\u0163i combatan\u0163i.<\/span><\/div>\n
            \u00cencheierea de tratate de alian\u0163\u0103, de pace, de realizare a unor transferuri de teritorii sau alte asemenea tratate politico-militare cunoa\u015fte \u00een Evul mediu o puternic\u0103 dezvoltare.<\/span><\/div>\n
            Intensificarea rela\u0163iilor comerciale determin\u0103, totodat\u0103, apari\u0163ia \u015fi a unor tratate de comer\u0163, practic\u0103 frecvent folosit\u0103 in special de ora\u015fele libere italiene, de Liga hanseatic\u0103 \u015fi de unele state cum sunt Spania \u015fi Fran\u0163a sau de Imperiul bizantin, de Turcia \u015fi alte state. \u00cen afara unor prevederi pur comerciale , asemenea tratate cuprindeau \u015fi clauze referitoare la combaterea pirateriei \u015fi la unele probleme de drept maritim.<\/span><\/div>\n
            \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 apar primele lucr\u0103ri de codificare, prin legi interne, a unor obiceiuri practicate \u00een comer\u0163ul maritim \u015fi \u00een naviga\u0163ia pe m\u0103ri \u015fi oceane.\u00centr-o cunoscut\u0103 asemenea lucrare din secolul al XIV-lea, intitulat\u0103 Consolato del mare este enun\u0163at pentru prima oar\u0103 principiul libert\u0103\u0163ii de naviga\u0163ie a navelor statelor neutre \u00een timp de r\u0103zboi.<\/span><\/div>\n
            Complexitatea tot mai mare a rela\u0163iilor interstatale determin\u0103 \u015fi dezvoltarea unor institu\u0163ii ale dreptului diplomatic, diploma\u0163iei ad-hoc prin solii ad\u0103ug\u00e2ndu-i-se, \u00eencep\u00e2nd cu a doua jum\u0103tate a secolului al XV-lea, misiunile diplomatice permanente folosite pentru prima dat\u0103 de Statul Vene\u0163iei, iar institu\u0163ia consulilor, \u00een special a celor onorifici, este folosit\u0103 pe scar\u0103 larg\u0103. Diploma\u0163ia bizantin\u0103 a fost organizat\u0103 \u015fi s-a dezvoltat \u00eentr-o at\u00e2t de mare m\u0103sur\u0103 \u00eenc\u00e2t a devenit un model pentru celelalte state.<\/span><\/div>\n
            La dezvoltarea \u015fi afirmarea \u00een epoc\u0103 a institu\u0163iilor de drept interna\u0163ional au contribuit \u015fi lucr\u0103rile \u015ftiin\u0163ifice ale unor savan\u0163i erudi\u0163i, la \u00eenceput provenind din mediile catolice, iar ulterior \u015fi din cele laice.<\/span><\/div>\n
            Printre filozofii erudi\u0163i ai catolicismului care au avut contribu\u0163ii \u015fi \u00een domeniul dreptului interna\u0163ional se remarc\u0103 cu deosebire Sf\u00e2ntul Augustin \u015fi Toma d\u2019Aquino care, \u00een afara teoriilor despre r\u0103zboiaiele juste \u015fi cele injuste, men\u0163ionate anterior, au fost promotorii ideii unui stat mondial teocratic \u00een frunte cu Papa de la Roma. Toma d\u2019Aquino definea dreptul interna\u0163ional ca fiind par\u0163ial un drept natural \u015fi par\u0163ial un drept pozitiv, prefigur\u00e2nd astfel concep\u0163iile pozitiviste privind dreptul interna\u0163ional ca o crea\u0163ie a raporturilor dintre state.<\/span><\/div>\n
            O influen\u0163\u0103 puternic\u0103 asupra dreptului interna\u0163ional a avut \u015fi opera g\u00e2nditorului italian Nicollo Machiavelli (1469-1527) care, sintetiz\u00e2nd \u00een operele sale Il principe \u015fi Despre arta r\u0103zboiului doctrinele filozofice care \u00eencercau s\u0103 justifice afirmarea prin folosirea for\u0163ei a monarhiilor absolute europene, a elaborat teoria ra\u0163iunii de stat \u00een numele c\u0103reia \u00een rela\u0163iile interstatale pentru realizarea scopurilor politice nici un mijloc folosit nu este reprobabil..<\/span><\/div>\n
            A.Gentilis (1552-1608), jurist italian, a publicat o lucrare despre dreptul diplomatic (Despre lega\u0163ii) \u015fi numeroase lucr\u0103ri despre dreptul r\u0103zboiului, \u00een care sunt analizate din punct de vedere juridic, desprinse de abord\u0103rile teologice specifice epocii, numeroase exemple din practica rela\u0163iilor interna\u0163ionale, opera sa constituind o prim\u0103 expunere a regulilor dreptului interna\u0163ional \u00een vigoare \u00een acel moment istoric.<\/span><\/div>\n
            P\u0103rintele \u015ftiin\u0163ei dreptului interna\u0163ional este considerat juristul olandez Hugo Grotius (1583-1645), care prin operele sale fundamentale a abordat problemele dreptului interna\u0163ional de pe pozi\u0163ii noi \u015fi a f\u0103cut pa\u015fi importan\u0163i spre cristalizarea unei \u015ftiin\u0163e de sine st\u0103t\u0103toare \u015fi unitare a dreptului interna\u0163ional, elimin\u00e2nd elementele teologice \u015fi morale \u015fi prefigur\u00e2nd totodat\u0103 solu\u0163ii \u015fi reguli noi care au \u00eenr\u00e2urit profund dreptul interna\u0163ional secole de-a r\u00e2ndul.<\/span><\/div>\n
            Men\u0163ion\u00e2nd \u00een analizele sale \u00eemp\u0103r\u0163irea dreptului interna\u0163ional \u00een jus naturale \u015fi jus gentium, Hugo Grotius pune la baza dreptului natural ra\u0163iunea uman\u0103 \u015fi nu voin\u0163a divin\u0103 \u015fi consider\u0103 dreptul gin\u0163ilor ca un drept de natur\u0103 civil\u0103, bazat pe interesele comune ale statelor, un drept izvor\u00e2t  din voin\u0163a acestora.El d\u0103dea astfel un fundament juridic solid independen\u0163ei \u015fi suveranit\u0103\u0163ii statelor, care creau regulile de conduit\u0103 \u00een rela\u0163iile dintre ele, d\u00e2nd totodat\u0103 dreptului gin\u0163ilor o sfer\u0103 mai larg\u0103 dec\u00e2t dreptului natural.<\/span><\/div>\n
            \u00cen afara contribu\u0163iilor sale la dezvoltarea dreptului r\u0103zboiului, la umanizarea regulilor de ducere a acestuia \u015fi de protejare a persoanelor \u00een timp de r\u0103zboi aduse prin opera sa capital\u0103 De jure belli ac paci, Hugo Grotius a contribiut la dezvoltarea \u015fi a altor categorii de reguli de drept interna\u0163ional.<\/span><\/div>\n
            El formuleaz\u0103 pentru prima oar\u0103 principiul libert\u0103\u0163ii m\u0103rilor \u00een lucrarea Mare liberum \u015fi, de\u015fi a fost comb\u0103tut printr-o lucrare a englezului John Selden, intitulat\u0103 Mare Clausum, principiul s-a impus treptat \u00een practica statelor fiind \u015fi ast\u0103zi valabil.<\/span><\/div>\n
            \u00cen dreptul diplomatic Grotius este autorul ideii de exteritorialitate ca fundament al imunit\u0103\u0163ii diplomatice, elabor\u00e2nd \u015fi o teorie complet\u0103 a tratatelor interna\u0163ionale.<\/span><\/div>\n
            Prin \u00eentreaga sa oper\u0103 Hugo Grotius apare ca un mare g\u00e2nditor \u015fi un mare jurist de drept interna\u0163ional.<\/span><\/div>\n
            \u00cen epoca modern\u0103, inaugurat\u0103 de revolu\u0163ia din Anglia din 1649, dar ilustrat\u0103 \u00een mod deosebit prin principiile consacrate de Revolu\u0163ia francez\u0103 din 1789, dreptul interna\u0163ional a cunoscut o puternic\u0103 afirmare, odat\u0103 cu progresele generale realizate pe plan politic \u015fi juridic, \u00een acord cu dezvoltarea general\u0103 a societ\u0103\u0163ii umane.<\/span><\/div>\n
            Revolu\u0163ia francez\u0103 a exercitat o mare \u00eenr\u00e2urire asupra dreptului international prin afirmarea suveranit\u0103\u0163ii na\u0163ionale ca o expresie a form\u0103rii na\u0163iunilor, precum \u015fi prin proclamarea  de principii \u015fi institu\u0163ii noi, \u00een concordan\u0163\u0103 cu aspira\u0163iile spre progres \u015fi civiliza\u0163ie ale popoarelor.<\/span><\/div>\n
            Concep\u0163iile revolu\u0163iei cu privire la dreptul interna\u0163ional \u015fi-au g\u0103sit expresia \u00een Declara\u0163ia asupra dreptului gin\u0163ilor, elaborat\u0103 de abatele Gregoire \u015fi supus\u0103 Conven\u0163iei din 1795.Declara\u0163ia proclam\u0103, \u00eentre altele, existen\u0163a unei st\u0103ri naturale \u00eentre state, morala universal\u0103 pe care acestea ar trebui s\u0103 o respecte, afirm\u00e2nd inalienabilitatea suveranit\u0103\u0163ii na\u0163ionale \u015fi dreptul fiec\u0103rei na\u0163iuni de a-\u015fi organiza \u015fi schimba forma de guvernare.Se proclamau totodat\u0103 renun\u0163area la r\u0103zboaiele de cucerire \u015fi la atacul asupra libert\u0103\u0163ii altor popoare, precum \u015fi principiul neinterven\u0163iei \u00een afacerile altor state.<\/span><\/div>\n
            \u00cen secolul al XIX-lea ia o mare amploare diploma\u0163ia prin conferin\u0163e \u015fi congrese interna\u0163ionale \u00een cadrul c\u0103rora, \u00een afara solu\u0163ion\u0103rii unor probleme politice, teritoriale \u015fi alte asemenea, rezultate de regul\u0103 \u00een urma purt\u0103rii unor r\u0103zboaie c\u0103rora li se punea cap\u0103t pe aceast\u0103 cale, au fost promovate \u015fi dezvoltate \u015fi noi principii sau reglement\u0103ri de drept interna\u0163ional.<\/span><\/div>\n
            Congresul de la Viena (1815), \u00een afara unor m\u0103suri privind construc\u0163ia european\u0103 \u00een favoarea \u0163\u0103rilor \u00eenving\u0103toare prin constituirea \u201eSfintei Alian\u0163e\u201d, menit\u0103 a asigura domina\u0163ia marilor puteri asupra celorlalte state, a realizat codificarea par\u0163ial\u0103 a dreptului diplomatic, proclamarea libert\u0103\u0163ii de naviga\u0163ie pe fluviile interna\u0163ionale, interzicerea comer\u0163ului cu sclavi, recunoa\u015fterea neutralit\u0103\u0163ii permanente a Elve\u0163iei.<\/span><\/div>\n
            Congresul de la Paris (1856), pe l\u00e2ng\u0103 importante hot\u0103r\u00e2ri politice \u00eentre care \u00eentre  care \u00eenlocuirea Sfintei Alian\u0163e cu \u201eConcertul european\u201d, \u00een care regula era consensul marilor puteri, \u00eenf\u0103ptuie\u015fte codificarea par\u0163ial\u0103 a regulilor r\u0103zboiului maritim, reglementeaz\u0103 regimul Dun\u0103rii ca fluviu interna\u0163ional \u015fi hot\u0103r\u0103\u015fte neutralizarea M\u0103rii Negre, interzic\u00e2nd trecerea navelor de r\u0103zboi prin Str\u00e2mtoarea Dardanele.<\/span><\/div>\n
            \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 se constituie primele organiza\u0163ii interna\u0163ionale de colaborare, \u00een special \u00een domenii tehnice de interes general: Uniunea Telegrafic\u0103 Universal\u0103 (1865), Uniunea Po\u015ftal\u0103 General\u0103(1874), Uniunea pentru Sistemul Metric(1875), etc.<\/span><\/div>\n
            \u00cen 1863 este fondat\u0103 Crucea Ro\u015fie (\u00een 1880 va lua denumirea de Comitetul Interna\u0163ional al Crucii Ro\u015fii), care a avut un rol important \u00een codificarea regulilor r\u0103zboiului \u015fi \u00een promovarea asisten\u0163ei umanitare,urmare eforturilor acesteia \u00eencheindu-se \u00een1864 \u201eConven\u0163ia de la Geneva pentru ameliorarea soartei militarilor r\u0103ni\u0163i din armatele \u00een campanie\u201d,care a constituit punctul de plecare \u00een constituirea dreptului umanitar modern.<\/span><\/div>\n
            Din aceea\u015fi  perioad\u0103  dateaz\u0103 \u015fi primul document interna\u0163ional prin care se interzice folosirea unor arme specifice \u015fi anume declara\u0163ia de la Sankt Petersburg din 1868 privind interzicerea \u00een caz de r\u0103zboi a gloan\u0163elor explozibile sau \u00eenc\u0103rcate cu substan\u0163e inflamabile.<\/span><\/div>\n
            \u00cen 1880 apare Manualul de la Oxford, \u00eentocmit de Institutul de drept interna\u0163ional, o codificare doctrinar\u0103 a normlor aplicabile \u00een timp de r\u0103zboi, \u00een care se stipula c\u0103 \u201a\u201dviolatorii legilor r\u0103zboiului sunt pasibili de pedepse prev\u0103zute de legea penal\u0103\u201d(art.84)<\/span><\/div>\n
            Un rol deosebit \u00een codificarea dreptului cutumiar al conflictelor armate l-au avut cele dou\u0103 conferin\u0163e de la Haga din 1988 \u015fi 1907, care au influen\u0163at decisiv evolu\u0163ia reglementarilor ulterioare.<\/span><\/div>\n
            Prin cele trei conven\u0163ii \u015fi trei declara\u0163ii adoptate \u00een 1899 se reglementau probleme importante privind legile \u015fi obiceiurile r\u0103zboiului terestru \u015fi adapterea acestora la r\u0103zboiul maritim \u015fi se interzicea utilizarea gazelor asfixiante, a gloan\u0163elor dilatatoare (\u201e Dum-Dum\u201d) \u015fi lansarea din baloane a proiectilelor \u015fi explozibililor.<\/span><\/div>\n
            La Conferin\u0163a de la Haga din 1907, au fost adoptate nu mai pu\u0163in de 13 conven\u0163ii interna\u0163ionale, \u00een cuprinsul c\u0103rora se dezvoltau codific\u0103rile legilor \u015fi obiceiurilor r\u0103zboiului realizate \u00een 1899, reglement\u00e2ndu-se \u00eens\u0103 \u015fi probleme noi, cum sunt cele referitoare la obligativitatea declara\u0163iei de r\u0103zboi, la statutul navelor comerciale \u00een timp de r\u0103zboi, lansarea de mine automate de contact, bombardamentele navale, etc.Dintre acestea, o importan\u0163\u0103 deosebit\u0103 prezint\u0103 Conven\u0163ia a IV-a referitoare la legile \u015fi obiceiurile r\u0103zboiului care, prin regulamentul-anex\u0103, constituie o reglementare fundamental\u0103, \u00een vigoare \u015fi ast\u0103zi, referitoare la ostilit\u0103\u0163ile armate, beligeran\u0163i, mijloace permise sau interzise de ducere a r\u0103zboiului, prizonieri \u015fi alte persoane protejate \u00een timpul conflictului armat.<\/span><\/div>\n
            Totodat\u0103, prin Conven\u0163iile de la Haga din 1907 se realizau progrese importante \u00een reglementarea mijloacelor de rezolvare pa\u015fnic\u0103 a diferendelor, fiind tratate pe larg procedurile de conciliere \u015fi de anchet\u0103 \u015fi \u00eenfiin\u0163\u00e2ndu-se Curtea Permanent\u0103 de Arbitraj care func\u0163ioneaz\u0103 \u015fi ast\u0103zi.<\/span><\/div>\n
            \u00cen aceea\u015fi perioad\u0103 se semnaleaz\u0103 \u015fi apari\u0163ia primelor reglement\u0103ri conven\u0163ionale pentru sanc\u0163ionarea unor infrac\u0163iuni care afectau \u00eentreaga comunitate interna\u0163ional\u0103: \u201eConven\u0163ia privind protec\u0163ia cablurilor telefonice submarine\u201d (1884), \u201eAranjamentul referitor la reprimarea publica\u0163iilor obscene\u201d (1890) sau \u201eConven\u0163ia asupra opiumului\u201d (1912).<\/span><\/div>\n
            Paralel cu dezvoltarea dreptului interna\u0163ional se dezvolt\u0103 \u015fi \u015ftiin\u0163a dreptului interna\u0163ional, o serie de tratate sau manuale bucur\u00e2ndu-se de o circula\u0163ie  larg\u0103 \u015fi un deosebit prestigiu.\u00centre acestea sunt de men\u0163ionat lucr\u0103rile elaborate de : E.de Vattel- Dreptul popoarelor (1758), G.F.Martens- Studiul noului drept al Europei bazat pe tratate \u015fi cutume (1789), \u00een care se folose\u015fte pentru prima oar\u0103 termenul de \u201edrept interna\u0163ional \u201e, F.Liszt- Dreptul interna\u0163ional \u00een prezentare sistematic\u0103 (1898), L.Oppenheim \u2013 Drept interna\u0163ional(2 volume, 1905-1912), P.Pradier \u2013 Fodere \u2013 Tratat de drept interna\u0163ional public european \u015fi american (8 volume, 1882-1896).<\/span><\/div>\n
            Perioada de dup\u0103 primul r\u0103zboi mondial cunoa\u015fte un proces de re\u00eennoire at\u00e2t \u00een planul principiilor de drept interna\u0163ional care guverneaz\u0103 rela\u0163iile dintre state, c\u00e2t \u015fi \u00een reglementarea concret\u0103 a unor probleme de drept interna\u0163ional.<\/span><\/div>\n
            Tratatele de pace de la Paris din anii 1919-1920 au modificat \u00een parte configura\u0163ia politic\u0103 a lumii, pun\u00e2nd totodat\u0103 noi baze principiale ale rela\u0163iilor dintre state.Consacrarea principiului na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor a dus la apari\u0163ia pe scena Europei a noi state independente (Austria, Ungaria, Iugoslavia, Polonia, Cehoslovacia) ca \u015fi la unirea Transilvaniei cu Rom\u00e2nia, dar \u015fi la apari\u0163ia primei organiza\u0163ii interna\u0163ionale cu voca\u0163ie universal\u0103 \u2013 Societatea Na\u0163iunilor.<\/span><\/div>\n
            Scopul acesteia, prev\u0103zut \u00een actul de constituire \u2013 Pactul Societ\u0103\u0163ii Na\u0163iunilor \u2013 era de a garanta men\u0163inerea p\u0103cii interna\u0163ionale, respectarea dreptului interna\u0163ional \u015fi a obliga\u0163iilor asumate prin tratate \u015fi de a \u00eengr\u0103di recurgerea la r\u0103zboi ca mijloc de solu\u0163ionare a diferendelor interna\u0163ionale, cre\u00e2ndu-se astfel un sistem de securitate colectiv\u0103.<\/span><\/div>\n
            Existen\u0163a Societ\u0103\u0163ii Na\u0163iunilor, cu tot e\u015fecul sistemului de securitate instituit, a constituit un cadru fertil pentru dezvoltarea institu\u0163iilor de drept interna\u0163ional, care a permis abordarea complex\u0103 a unor probleme cardinale privind pacea \u015fi securitatea  interna\u0163ional\u0103, solu\u0163ionarea pa\u015fnic\u0103 a diferendelor, colaborarea \u00eentre na\u0163iuni \u00een domenii foarte variate.<\/span><\/div>\n
            \u00centre realiz\u0103rile importante ale Societ\u0103\u0163ii Na\u0163iunilor \u015fi ale perioadei de p\u00e2n\u0103 la al doilea r\u0103zboi mondial \u00een direc\u0163ia dezvolt\u0103rii dreptului interna\u0163ional pot fi men\u0163ionate:<\/span><\/div>\n
            -Crearea unui sistem de securitate bazat pe egalitatea suveran\u0103 a statelor \u015fi respectarea dreptului interna\u0163ional, pe colaborarea tuturor statelor membre la solu\u0163ionarea problemelor rela\u0163iilor dintre ele care afecteaz\u0103 pacea lumii \u015fi prevenirea conflictelor prin proceduralizarea recurgerii la for\u0163a armat\u0103, care s\u0103 fac\u0103 posibil\u0103 angajarea mijloacelor pa\u015fnice de solu\u0163ionare;<\/span><\/div>\n
            -\u00cenfiin\u0163area , \u00een 1920, a Cur\u0163ii Permanente de Justi\u0163ie \u00eenterna\u0163ional\u0103, prima institu\u0163ie judiciar\u0103 cu caracter de permanen\u0163\u0103 \u015fi cu competen\u0163a de a solu\u0163iona litigiile juridice dintre state \u015fi a da avize juridice cu caracter consultativ organismelor Societ\u0103\u0163ii Na\u0163iunilor;<\/span><\/div>\n
            -Pactul Briand-Kellogg (Pactul de la Paris), \u00eencheiat \u00een 1928, prin care statele p\u0103r\u0163i se obligau s\u0103 renun\u0163e la r\u0103zboi ca instrument al politicii lor na\u0163ionale.Pactul consacra astfel principiul neagresiunii.<\/span><\/div>\n
            La acest pact au aderat majoritatea statelor lumii, fiind considerat \u00een epoc\u0103 drept un important mijloc pentru prezervarea p\u0103cii \u015fi securit\u0103\u0163ii interna\u0163ionale \u015fi un progres important \u00een evolu\u0163ia dreptului interna\u0163ional privind rela\u0163iile politice dintre state, prin punerea \u00een afara legii a r\u0103zboiului.<\/span><\/div>\n
            -Conven\u0163iile privind definirea agresiunii \u00eencheiate la Londra \u00een 1933 \u00eentre URSS \u015fi alte 11 state, inclusiv Rom\u00e2nia.<\/span><\/div>\n
            \u00centruc\u00e2t prin Pactul Briand-Kellogg, de\u015fi agresiunea armat\u0103 era interzis\u0103, nu se d\u0103dea \u015fi o defini\u0163ie a agresiunii armate \u2013 concept foarte controversat din punct de vedere politic \u015fi juridic \u2013 prin aceste conven\u0163ii se realiza o asemenea defini\u0163ie, ceea ce constituia, de asemenea, un progres important \u00een evolu\u0163ia dreptului interna\u0163ional, cu consecin\u0163e importante pentru procesul de men\u0163inere a p\u0103cii \u015fi securit\u0103\u0163ii interna\u0163ionale.<\/span><\/div>\n
            -\u00cen perioada 1925-1932, la Societatea Na\u0163iunilor a \u00eenceput s\u0103 se discute problema limit\u0103rii armamentelor, iar ulterior s-au angajat tratative bilaterale sau multilaterale \u00eentre diferite state de pe continentul european, cu rezultate par\u0163iale sau pu\u0163in semnificative.Discutarea acestei probleme a constituit, \u00eens\u0103, un \u00eenceput cu efecte ulterioare importante, \u00een special dup\u0103 al doilea r\u0103zboi mondial, c\u00e2nd \u00een cadrul O.N.U. problema dezarm\u0103rii a devenit un obiectiv central al cumunit\u0103\u0163ii interna\u0163ionale, cu rezultate importante, mai ales \u00een domenii colaterale ale dezarm\u0103rii (neproliferarea armelor nucleare, limit\u0103ri ale armamentelor \u015fi ale efectivelor militare, interzicerea sau limitarea utiliz\u0103rii anumitor categorii de arme \u015fi muni\u0163ii , etc.).<\/span><\/div>\n
            Spre sf\u00e2r\u015fitul celui de-al doilea r\u0103zboi mondial marile puteri \u00eenving\u0103toare au pus \u00een acuitate problema r\u0103spunderii pentru crimele interna\u0163ionale ( crimele contra p\u0103cii \u015fi contra umanit\u0103\u0163ii \u015fi crimele de r\u0103zboi), prin  \u201eActul cu privire la pedepsirea criminalilor de r\u0103zboi ai puterilor europene ale Axei\u201d, semnat la Londra, la 8 august 1945, hot\u0103r\u00e2ndu-se \u00eenfiin\u0163area unui tribunal interna\u0163ional \u00eens\u0103rcinat cu judecarea criminalilor de r\u0103zboi ale c\u0103ror acte nu puteau fi localizate pe teritoriul unei singure \u0163\u0103ri, cunoscut ca Tribunalul de la N\u0171renberg.\u00cen anul urm\u0103tor s-a constituit alt tribunal, pentru Extremul Orient, Tribunalul de la Tokio.<\/span><\/div>\n
            Cele dou\u0103 tribunale, \u00een afara condamn\u0103rii unor persoane, au realizat \u015fi progrese importante \u00een clarificarea unor concepte privind r\u0103spunderea interna\u0163ional\u0103 a persoanelor pentru \u00eenc\u0103lcarea tratatelor de securitate \u015fi a normelor imperative din conven\u0163iile interna\u0163ionale referitoare la modul de ducere a r\u0103zboiului \u015fi la protec\u0163ia umanitar\u0103 a unor categorii de persoane. Erau astfel definitiv recunoscute principiul interzicerii r\u0103zboiului de agresiune \u015fi cel al r\u0103spunderii pentru pornirea \u015fi ducerea unui asemenea r\u0103zboi, r\u0103spunderea pentru crime de r\u0103zboi \u015fi dreptul comunit\u0103\u0163ii interna\u0163ionale de a sanc\u0163iona \u00een plan interna\u0163ional sau \u00een cadrul sistemelor penale interne asemenea fapte. Se afirmau necesitatea perfec\u0163ion\u0103rii \u00een continuare a legisla\u0163iei \u015fi jurisdic\u0163iei interna\u0163ionale care s\u0103 fac\u0103 efectiv\u0103 respectarea dreptului interna\u0163ional \u00een aceste domenii, ca \u015fi nevoia codific\u0103rii principiilor \u015fi normelor existente.<\/span><\/div>\n
            \u00cen perioada men\u0163ionat\u0103 au fost \u00eencheiate noi \u015fi importante instrumente juridice pentru combaterea criminalit\u0103\u0163ii interna\u0163ionale, \u00een mare parte \u00een vigoare \u015fi ast\u0103zi. Dintre acestea sunt de men\u0163ionat:\u201d Conven\u0163ia pentru suprimarea comer\u0163ului cu femei \u015fi copii\u201d(1921), urmat\u0103 de o conven\u0163ie similar\u0103 \u00een 1993;\u201dConven\u0163ia asupra reprim\u0103rii r\u0103sp\u00e2ndirii \u015fi traficului publica\u0163iilor obscene\u201d(1923);\u201dConven\u0163ia referitoare la sclavie\u201d(1926); \u201eConven\u0163ia interna\u0163ional\u0103 pentru reprimarea falsului de moned\u0103\u201d(1929);\u201dConven\u0163ia pentru reprimarea traficului ilicit al drogurilor d\u0103un\u0103toare\u201d(1936);\u201dConven\u0163ia pentru prevenirea \u015fi reprimarea terorismului\u201d(1937). \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 au avut loc, \u00eens\u0103, \u015fi \u00eenc\u0103lc\u0103ri grave ale normelor dreptului interna\u0163ioanal, cu repercusiuni negative asupra progresului dreptului \u015fi rela\u0163iilor interna\u0163ionale, cum ar fi agresiunile armate s\u0103v\u00e2r\u015fite  de Italia \u00een Etiopia \u015fi de Japonia \u00een Manciuria, anexarea de c\u0103tre Germania a Austriei, dezmembrarea Cehoslovaciei \u015fi atacarea de c\u0103tre Germania a Poloniei, care a dus la declan\u015farea celui de-al doilea r\u0103zboi mondial.<\/span><\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cunoa\u015fterea apari\u0163iei \u015fi dezvolt\u0103rii institu\u0163iilor care fac obiectul de cercetare al unei \u015ftiin\u0163e este un element de o primordial\u0103 importan\u0163\u0103 pentru \u00een\u0163elegerea fenomenelor de  analizat, cu at\u00e2t mai mult \u00een domeniul dreptului , \u00een care dinamica social\u0103 \u015fi politic\u0103 \u00een cadrul evolu\u0163iei generale a societ\u0103\u0163ii configureaz\u0103 fenomenul juridic, influen\u0163\u00e2ndu-l \u00een mod hot\u0103r\u00e2tor. Geneza dreptului este […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/88534"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=88534"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/88534\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=88534"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=88534"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=88534"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}