{"id":88478,"date":"2018-02-21T19:07:00","date_gmt":"2018-02-21T19:07:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:28:12","modified_gmt":"2023-01-06T20:28:12","slug":"infractiuni-internationale-comise-de","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/21\/infractiuni-internationale-comise-de\/","title":{"rendered":"Infrac\u0163iuni Interna\u0163ionale comise de c\u0103tre persoane particulare."},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
1. Scurte considera\u0163ii generale.<\/i>\u00cen acest\u0103 categorie de infrac\u0163iuni interna\u0163ionale intr\u0103 faptele penale care de regul\u0103 sunt s\u0103v\u00e2r\u015fite de c\u0103tre persoane care nu au calitatea de agen\u0163i ai statului \u015fi care nu ac\u0163ioneaz\u0103 din \u00eens\u0103rcinarea sau \u00een numele unor guverne.<\/div>\n
            Includerea unor asemenea infrac\u0163iuni \u00een sfera represiunii interna\u0163ionale se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 acestea, prin pericolul pe care \u00eel prezint\u0103, prin formele de manifestare sau prin efectele pe care le produc, dep\u0103\u015fesc cadrul limitat al dreptului intern al unei \u0163\u0103ri, constituind un atentat la valori ce \u0163in de interesul general al statelor, de stabilitatea raporturilor interna\u0163ionale \u015fi de cooperarea pa\u015fnic\u0103 \u00eentre na\u0163iuni \u015fi prezint\u0103 astfel un \u00eenalt grad de periculozitate pentru \u00eentreaga comunitate interna\u0163ional\u0103.<\/div>\n
<\/div>\n
            2. Terorismul interna\u0163ional<\/i><\/div>\n
<\/div>\n
            Terorismul este definit \u00een general ca folosirea deliberat\u0103 \u015fi sistematic\u0103 a unor mijloace de natur\u0103 s\u0103 promoveze pe scar\u0103 larg\u0103 teroare \u00een vederea ob\u0163inerii unor scopuri criminale.<\/div>\n
            Aceast\u0103 infrac\u0163iune este cunoscut\u0103 din cele mai vechi timpuri, incriminat\u0103 ca atare \u015fi reprimat\u0103 de legisla\u0163ia intern\u0103 a statelor.<\/div>\n

<\/a><\/p>\n

            Caracteristica principal\u0103 a terorismului este intimidarea prin violen\u0163\u0103, iar mijloacele folosite pentru atingerea acestui scop sunt extrem de variate, incluz\u00e2nd r\u0103pirea de persoane, luare de ostatici, asasinatul, execu\u0163iile sumare, producerea de explozii, distrugerea unor edificii publice, sabotarea c\u0103ilor ferate sau a unor instala\u0163ii industriale ori a mijloacelor de telecomunica\u0163ii, ruperea unor diguri, otr\u0103virea apei potabile, producerae de boli contagioase etc.<\/div>\n
            Terorismul interna\u0163ional are drept scop s\u0103 complice sau s\u0103 determine ruperea ori deteriorarea rela\u0163iilor dintre state, s\u0103 \u00eenl\u0103ture anumi\u0163i lideri politici, inclusiv \u015fefi de state, s\u0103 influen\u0163eze prin intimidare politic\u0103 general\u0103 a unor state sau pozi\u0163ia pe care acestea urmeaz\u0103 s\u0103 o adopte fa\u0163\u0103 de unele probleme politice concrete, s\u0103 impun\u0103 o doctrin\u0103 politic\u0103 sau o anumit\u0103 form\u0103 de organizare a statului, s\u0103 creeze tensiune \u00een rela\u0163iile interna\u0163ionale, pun\u00e2nd prin aceasta \u00een pericol pacea \u015fi securitatea mondial\u0103.<\/div>\n
            \u00cen ultimul secol, terorismul interna\u0163ional a luat o amploare deosebit\u0103, \u00een special sub form\u0103 de atentate contra unor \u015fefi de state, atacarea misiunilor diplomatice \u015fi a diploma\u0163ilor, atentate \u00eempotriva personalit\u0103\u0163ilor politice sau a unor persoane particulare cunoscute pentru opiniilor lor, atacarea unor institu\u0163ii publice, a unor \u00eentreprinderi comerciale sau a unor cl\u0103diri importante, a unor nave \u015fi aeronave etc.<\/div>\n
            Prima conven\u0163ie interna\u0163ional\u0103 \u00een scopul combaterii terorismului a fost \u201eConven\u0163ia pentru prevenirea \u015fi reprimarea terorismului\u201d, adoptat\u0103 la Geneva \u00een 1937, \u00eenso\u0163it\u0103 \u015fi de a Conven\u0163ie asupra unei cur\u0163i  penale speciale care s\u0103 judece persoanele acuzate de terorism, ambele nefiind ratificate.<\/div>\n
            Potrivit acestei conven\u0163ii, statele se angajeau s\u0103 pedepseasc\u0103 persoanele vinovate pentru: atentatele \u00eempotriva \u015fefilor de stat \u015fi a altor persoane cu func\u0163ii oficiale; faptele care pun \u00een pericol mai multe vie\u0163i omene\u015fti; actele diversioniste asupra bunurilor private \u015fi de stat; fabricarea, procurarea, de\u0163inerea sau furnizarea de arme \u015fi muni\u0163ii, pa\u015fapoarte sau alte documente false \u00een scopuri teroriste.<\/div>\n
            Actele de terorism au figurat \u015fi printre crimele sanc\u0163ionate de tribunalele militare de la N\u00fcrenberg \u015fi Tokio.<\/div>\n
            Sub egida Na\u0163iunilor Unite, de\u015fi problema terorismului a f\u0103cut obiectul preocup\u0103rii statelor \u015fi au fost adoptate numeroase rezolu\u0163ii ale Adun\u0103rii Generale a O.N.U., nu s-a putut ajunge la \u00eencheierea unei conven\u0163ii interna\u0163ionale cu caracter general \u015fi universal asupra terorismului, cauza rezid\u00e2nd \u00een special \u00een atitudinea politic\u0103 foarte diferen\u0163iat\u0103 a unor state fa\u0163\u0103 de terorism \u015fi \u00een \u00eemprejurarea c\u0103 nu s-a putut realiza un acord asupra defini\u0163iei terorismului.<\/div>\n
            \u00cen raport de recrudescen\u0163a \u00een anumite perioade a unor forme de terorism s-au \u00eencheiat, \u00eens\u0103, unele conven\u0163ii cu caracter par\u0163ial, specializat, pentru realizarea unei colabor\u0103ri interna\u0163ionale \u00een combaterea acestora:<\/div>\n
            -Conven\u0163ia cu privire la prevenirea \u015fi reprimarea  infrac\u0163iunilor contra persoanelor care se bucur\u0103 de o protec\u0163ie diplomatic\u0103, inclusiv agen\u0163ii diplomatici, adoptat\u0103 \u00een 1973, incrimina faptele inten\u0163ionate const\u00e2nd \u00een: comiterea unui omor, a unei r\u0103piri sau a altui atac \u00eempotriva persoanei sau a libert\u0103\u0163ii unei persoane care se bucur\u0103 de o protec\u0163ie interna\u0163ional\u0103; comiterea, prin violent\u0103, \u00eempotriva localurilor oficiale, a locuin\u0163ei private sau a mijloacelor de transport a unei persoane, a unui atac de natur\u0103 a pune persoana sau libertatea sa \u00een pericol; amenin\u0163area cu comiterea unui asemenea atac, tentativa \u015fi complicitatea la asemenea acte.<\/div>\n
            Conven\u0163ia \u00eencorporeaz\u0103 acordul statelor-p\u0103r\u0163i de a considera asemenea fapte ca infrac\u0163iuni \u00een cadrul legisla\u0163iei lor na\u0163ionale \u015fi de a le prevedea pedepse corespunz\u0103toare, \u00een raport de gravitatea lor.<\/div>\n
            -Conven\u0163ia \u00eempotriva lu\u0103rii de ostatici, din 1979, cuprinde acordul statelor de a incrimina prin legile lor interne infrac\u0163iunea de luare de ostatici, const\u00e2nd \u00een faptul de a sechestra o persoan\u0103 sub amenin\u0163area c\u0103 o va omor\u00ee, de a r\u0103ni o asemenea persoan\u0103 sechestrat\u0103 sau de a continua s\u0103 o re\u0163in\u0103 pentru a constr\u00e2nge un stat, o organiza\u0163ie interna\u0163ional\u0103 sau o persoan\u0103 fizic\u0103, s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 un act sau s\u0103 se ab\u0163in\u0103 de la \u00eendeplinirea lui, ca o condi\u0163ie a eliber\u0103rii ostaticului;<\/div>\n
            -Conven\u0163ia privind securitatea personalului Na\u0163iunilor Unite \u015fi a celui asociat, din 1994, cuprindea  sub aspect penal angajamentul  statelor de a pedepsi prin legisla\u0163ia lor na\u0163ional\u0103 faptele \u00eendreptate \u00eempotriva unor asemenea persoane, const\u00e2nd \u00een omucideri, r\u0103piri sau orice alt atac \u015fi de a colabora \u00een pedepsirea unor asemenea crime.<\/div>\n
            \u00cen domeniul securit\u0103\u0163ii naviga\u0163iei aeriene \u00eempotriva deturn\u0103rilor de aeronave \u015fi a altor acte de natur\u0103 a r\u0103sp\u00e2ndi teroarea \u00een r\u00e2ndul pasagerilor, au fost adoptate de c\u0103tre statele membre ale Organiza\u0163iei Interna\u0163ionale  a Avia\u0163iei Civile (O.A.C.I.) patru conven\u0163ii interna\u0163ionale:<\/div>\n
            -Conven\u0163ia relativ\u0103 la infrac\u0163iunile \u015fi alte acte s\u0103v\u00e2r\u015fite la bordul aeronavelor, semnat\u0103 la Tokio \u00een 1963;<\/div>\n
            -Conven\u0163ia pentru reprimarea captur\u0103rii ilicite de aeronave, semnat\u0103 la Haga \u00een 1970;<\/div>\n
            -Conven\u0163ia pentru reprimarea actelor ilicite \u00eendreptate \u00eempotriva securit\u0103\u0163ii avia\u0163iei civile, semnat\u0103 la Montreal \u00een 1971 \u015fi completat\u0103 ulterior de Conven\u0163ia pentru reprimarea actelor ilicite de violen\u0163\u0103 la aeroporturile care servesc avia\u0163ia civil\u0103 (Montreal 1988).<\/div>\n
            Conven\u0163iile din 1970,1971 \u015fi 1988 intereseaz\u0103 \u00een mod deosebit \u00eentruc\u00e2t incrimineaz\u0103 fapte grave de terorism, prima referindu-se la deturnarea de aeronave, fapt\u0103 const\u00e2nd \u00een capturarea sau exercitarea controlului asupra unei aeronave civile \u015fi deturnarea ei de la ruta de zbor \u00een mod ilegal prin folosirea for\u0163ei sau a amenin\u0163\u0103rii cu for\u0163a, ori a altei forme de intimidare asupra echipajului acesteia, iar celorlalte dou\u0103 la fapte grave cum ar fi : punerea \u00een pericol a siguran\u0163ei aeronavei prin ac\u0163iuni violente \u00eendreptate \u00eempotriva persoanelor aflate la bordul acesteia, distrugerea unui avion aflat \u00een serviciu sau plasarea de substan\u0163e ori dispozitive capabile s\u0103 distrug\u0103 un avion aflat \u00een serviciu aerian, distrugerea ori deteriorarea unor facilit\u0103\u0163i ale avia\u0163iei civile, comunicare de informa\u0163ii false care pun \u00een pericol siguran\u0163a unei aeronave aflate \u00een zbor etc.<\/div>\n
            Pentru sanc\u0163ionarea faptelor grava prin care se atenteaz\u0103 la siguran\u0163a naviga\u0163iei maritime s-au \u00eencheiat la Roma , \u00een 1988, dou\u0103 instrumente juridice \u015fi anume: Conventia pentru reprimarea actelor ilicite \u00eempotriva siguran\u0163ei naviga\u0163iei maritime \u015fi Protocolul pentru reprimarea actelor ilicite \u00eempotriva siguran\u0163ei platformelor fixe situate pe platoul continental.<\/div>\n
            \u00cen acela\u015fi cadru de reglementare se situeaz\u0103 \u015fi Conven\u0163ia pentru protec\u0163ia fizic\u0103 a materialului nuclear (Viena, 1980) care interzice orice acte care ar pune \u00een pericol siguran\u0163a materialelor nucleare, precum \u015fi Conven\u0163ia pentru reprimarea bombardamentelor teroriste (O.N.U. , 1997) prin care este interzis\u0103 plasarea de substan\u0163e explozive \u00een locuri publice, \u00een facilit\u0103\u0163i apar\u0163in\u00e2nd statului, \u00een sistemele de transport public \u015fi \u00een infrastructur\u0103.<\/div>\n
            Nu lipsesc din sistemul conventional de combatere a terorismului nici unele reglement\u0103ri pentru limitarea surselor de finan\u0163are a acestuia. Pentru acest scop s-au \u00eencheiat: Conven\u0163ia interna\u0163ional\u0103 \u00eempotriva recrut\u0103rii,  folosirii, finan\u0163\u0103rii \u015fi instruirii mercenarilor (O.N.U., 1989) \u015fi Conven\u0163ia privind suprimarea finan\u0163\u0103rii terorismului (O.N.U., 1999).<\/div>\n
            \u00cen cadru regional, au fost \u00eencheiate mai multe conven\u0163ii interna\u0163ionale viz\u00e2nd combaterea terorismului. Dintre acestea sunt de men\u0163ionat \u00een primul r\u00e2nd:<\/div>\n
            -Conven\u0163ia pentru prevenirea sau reprimarea actelor de terorism care iau forma delictelor contra persoanelor, ca \u015fi a extorc\u0103rilor conexe acestor delicte, dac\u0103 asemenea acte au repercursiuni interna\u0163ionale, semnat\u0103 la Washington \u00een 1971 de c\u0103tre statele membre ale Organiza\u0163iei Statelor Americane (OSA);<\/div>\n
            -Conven\u0163ia european\u0103 pentru reprimarea terorismului, \u00eencheiat\u0103 la Strasbourg \u00een 1977 \u00eentre statele membre ale Consiliului Europei.<\/div>\n
            Cele dou\u0103 conven\u0163ii nu dau o defini\u0163ie a actelor de terorism \u015fi nu sunt \u00een fapt conven\u0163ii de incriminare a unor asemenea fapte. Ele se refer\u0103 la anumite aspecte privind prevenirea \u015fi sanc\u0163ionarea unor categorii de acte de terorism asupra incrimin\u0103rii c\u0103rora s-a ajuns pe plan interna\u0163ional la un acord.<\/div>\n
            Conven\u0163ia american\u0103 cuprinde angajamentul statelor p\u0103r\u0163i de a coopera la luare oric\u0103ror m\u0103suri pe care le vor considera eficace pentru prevenirea \u015fi reprimarea actelor de terorism, \u00een special cu privire la r\u0103pirea , uciderea sau alte atingeri aduse vie\u0163ii sau integrit\u0103\u0163ii fizice a persoanelor c\u0103rora statele sunt obligate de dreptul interna\u0163ional s\u0103 le acorde o protec\u0163ie special\u0103.<\/div>\n
            Potrivit Conven\u0163iei, asemenea crime trebuie s\u0103 fie considerate crime interna\u0163ionale indiferent de mobilul care le-ar inspira (deci inclusiv cel politic).<\/div>\n
            Conven\u0163ia european\u0103 pentru reprimarea terorismului vizeaz\u0103 luarea unor m\u0103suri eficace de \u00eentrajutorarea judiciar\u0103 \u015fi extr\u0103dare, angaj\u00e2ndu-se s\u0103 nu considere asemenea fapte ca infrac\u0163iuni politice, pentru ca autorii unor acte de terorism s\u0103 nu scape urm\u0103ririi \u015fi pedepsirii.<\/div>\n
            Conven\u0163ia are \u00een vedere urm\u0103toarele fapte criminale:<\/div>\n
            -infractiunile cuprinse \u00een c\u00e2mpul de aplicare al Conven\u0163iei pentru reprimarea capturii ilicite de aeronave de la Haga din 1970 \u015fi al Conven\u0163iei pentru reprimarea actelor ilicite \u00eendreptate \u00eempotriva securit\u0103\u0163ii avia\u0163iei civile, de la Montreal, 1971;<\/div>\n
            -infrac\u0163iunile grave \u00eendreptate \u00eempotriva vie\u0163ii, integrit\u0103\u0163ii corporale sau libert\u0103\u0163ii persoanelor care au dreptul la o protec\u0163ie interna\u0163ional\u0103, inclusiv agen\u0163ii diplomatici;<\/div>\n
            -infrac\u0163iunile care comport\u0103 r\u0103pirea, luarea de ostatici sau sechestrarea arbitrar\u0103;<\/div>\n
            -infrac\u0163iunile care comport\u0103 utilizarea de bombe, grenade, proiectile, arme de foc automate ori scrisori sau valize capcan\u0103, \u00een m\u0103sura \u00een care asemenea utilizare prezint\u0103 pericol pentru persoane.<\/div>\n
            Celelalte conven\u0163ii adoptate \u00een cadru regional sunt: Conven\u0163ia Asocia\u0163iei Asiei de Sud-Est pentru Cooperare Regional\u0103 privind reprimarea terorismului (Kathmandu, 1997), Conven\u0163ia Arab\u0103 privind reprimarea terorismului (Liga Statelor Arabe, Cairo, 1998), Conven\u0163ia Organiza\u0163iei Conferin\u0163ei Islamice pentru reprimarea terorismului interna\u0163ional (Ouagadougou, 1999) \u015fi Conven\u0163ia Organiza\u0163iei Statelor Africane privind prevenirea \u015fi combaterea terorismului (Algiers, 1999).<\/div>\n
            Numeroase conven\u0163ii interna\u0163ionale pentru combaterea terorismului s-au \u00eencheiat \u015fi \u00een cadru bilateral, \u00eendeosebi \u00een contextul mai larg al asisten\u0163ei juridice internationale pe care statele \u015fi-o acord\u0103 \u00een mod reciproc.<\/div>\n
<\/div>\n
            3. Pirateria maritim\u0103<\/i><\/div>\n
<\/div>\n
            \u00cenc\u0103 din antichitate \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een epoca modern\u0103, dreptul cutumiar considera pirateria o crim\u0103 interna\u0163ional\u0103, iar pe pirat un du\u015fman al \u00eentregii umanit\u0103\u0163i. Datorit\u0103 pericolului pe care \u00eel prezint\u0103 pentru siguran\u0163a m\u0103rilor \u015fi oceanelor \u015fi pentru comer\u0163ul tuturor statelor, navele-pirat erau considerate \u00een afara legii, pira\u0163ii pierz\u00e2nd dreptul la protec\u0163ia pavilionului statului lor \u015fi caracterul na\u0163ional, ei put\u00e2nd fi urm\u0103ri\u0163i de navele de r\u0103zboi ale tuturor statelor.<\/div>\n
            Pedeapsa pentru piraterie era deosebit de sever\u0103, de regul\u0103 moartea.<\/div>\n
            Prima reglementare cu caracter conven\u0163ional a regimului juridic al pirateriei potrivit dreptului interna\u0163ional a fost cuprins\u0103 \u00een Conven\u0163ia asupra m\u0103rii libere de la Geneva din 1958. Prevederile acesteia referitoare la piraterie au fost ulterior preluate \u00een form\u0103 aproape identic\u0103 de Conven\u0163ia asupra drepturilor m\u0103rii din 1982, care consacr\u0103 acestei probleme 8 articole ( art. 100-107).<\/div>\n
            \u00cen cuprinsul celor dou\u0103 conven\u0163ii, pirateria este definit\u0103 ca orice act nelegitim de violen\u0163\u0103, de de\u0163inere sau de jefuire, comis \u00een scopuri personale de c\u0103tre echipajul sau pasagerii  unei nave private sau ai unei aeronave private, \u00eendreptat \u00eempotriva unei alte nave sau aeronave, ori a persoanelor sau bunurilor aflate la bordul acestora \u00een marea liber\u0103, ori \u00eempotriva unei nave sau aeronave, a persoanelor sau bunurilor, \u00eentr-un loc ce nu \u0163ine de jurisdic\u0163ia vreunui stat.<\/div>\n
            Constituie acte de piraterie \u015fi actele de aceea\u015fi natur\u0103 comise de echipajele r\u0103sculate care au pus st\u0103p\u00e2nire pe navele de r\u0103zboi, navele de stat sau aeronavele militare, situa\u0163ie \u00een care navele \u015fi aeronavele respective sunt asimilate celor private.<\/div>\n
            Faptul c\u0103 o nav\u0103 sau o aeronav\u0103 s-au dedat la acte de piraterie nu le lipse\u015fte ipso  facto<\/i> de caracterul lor na\u0163ional, ca \u00een dreptul cutumiar. Conservarea ori pierderea na\u0163ionalit\u0103\u0163ii navei sau aeronavei pirat se determin\u0103 de c\u0103tre statul care le-a conferit na\u0163ionalitatea, acesta dispun\u00e2nd dac\u0103 este cazul sau nu s\u0103 continue  a le acorda protec\u0163ia sa, potrivit dreptului maritim.<\/div>\n
            Se observ\u0103 unele deosebiri \u00eentre reglementarea conven\u0163ional\u0103 \u015fi dreptul cutumiar.<\/div>\n
            Dreptul interna\u0163ional conven\u0163ional a extins sfera subiectelor infrac\u0163iunii de piraterie, aceasta put\u00e2nd fi comis\u0103 nu numai de catre navele maritime, ci \u015fi de c\u0103tre aeronave, iar infrac\u0163iunea se poate s\u0103v\u00e2r\u015fi nu numai \u00eempotriva unor nave, ci \u015fi a aeronavelor aflate \u00een zone maritime.<\/div>\n
            Actele de piraterie se pot s\u0103v\u00e2r\u015fi at\u00e2t \u00een marea liber\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een orice alte zone nesupuse suveranit\u0103\u0163ii unui stat, precum \u015fi \u00een spa\u0163iul aerian de deasupra acestora.<\/div>\n
            De asemenea, acte de piraterie pot s\u0103 comit\u0103 nu numai membrii echipajelor navelor sau aeronavelor pirat, ci \u015fi pasagerii acestora, precum \u015fi echipajele r\u0103sculate care au pus st\u0103p\u00e2nire pe o nav\u0103 sau aeronav\u0103 militar\u0103 ori aflat\u0103 \u00een serviciul public.<\/div>\n
            Conven\u0163ia din 1982 consacr\u0103 principiul represiunii universale pentru crima de piraterie at\u00e2t sub aspectul re\u0163inerii navei sau aeronavei pirat \u015fi al arest\u0103rii autorilor, c\u00e2t \u015fi sub acela al jurisdic\u0163iei.<\/div>\n
            Potrivit conven\u0163iei, statele p\u0103r\u0163i se oblig\u0103 s\u0103 colaboreze, \u00een m\u0103sura posibilit\u0103\u0163ilor lor, la reprimarea pirateriei.<\/div>\n
<\/div>\n
            4. Distrugerea cablurilor submarine<\/i><\/div>\n
<\/div>\n
            Conven\u0163ia privind protec\u0163ia cablurilor telegrafice submarine, \u00eencheiat\u0103 \u00een 1884 la Paris, cuprindea, al\u0103turi de unele prevederi privind condi\u0163iile instal\u0103rii \u015fi protec\u0163ia cablurilor submarine, dispozi\u0163ii referitoare  la r\u0103spunderea penal\u0103 interna\u0163ional\u0103 \u00een cazul s\u0103v\u00e2r\u015firii unor fapte prin care se aduc atingeri securit\u0103\u0163ii cablurilor submarine instalate.<\/div>\n
            Ruperea sau deteriorarea unui cablu submarin, f\u0103cut\u0103 voluntar sau din neglijen\u0163\u0103 culpabil\u0103 \u015fi care ar putea avea drept rezultat \u00eentreruperea sau \u00eempiedicare total\u0103 sau par\u0163ial\u0103 a comunica\u0163iilor, ca \u015fi nerespectarea regulilor impuse de conven\u0163ii privind regulile de instalare a cablurilor, se pedepsesc penal.<\/div>\n
            Cercetarea \u015fi judecarea infrac\u0163iunii de distrugere a cablurilor submarine se face, potrivit Conven\u0163iei, de autorit\u0103\u0163ile juridice ale statului c\u0103ruia \u00eei apar\u0163ine nava la bordul c\u0103reia s-a s\u0103v\u00e2r\u015fit infrac\u0163iunea, dar fiecare stat poate pedepsi pe na\u0163ionalii proprii prezuma\u0163i ca vinova\u0163i, dac\u0103 statul respectiv nu-\u015fi \u00eendepline\u015fte aceast\u0103 obliga\u0163ie.<\/div>\n
            Prevederile Conven\u0163iei din 1884 au fost preluate de Conventia de la Geneva asupra m\u0103rii libere din 1958, apoi de Conven\u0163ia asupra dreptului m\u0103rii din 1982 (art. 112-115) f\u0103r\u0103 a se abroga conven\u0163ia originar\u0103.<\/div>\n
            Potrivit Conven\u0163iei din 1982, constituie infrac\u0163iune ruperea nu numai a cablurilor telegrafice submarine, ci \u015fi a cablurilor telefonice, a cablurilor electrice de \u00eenalt\u0103 tensiune \u015fi a conductelor petroliere.<\/div>\n
            Conven\u0163ia oblig\u0103 statele p\u0103r\u0163i s\u0103 incrimineze \u00een legisla\u0163ia lor penal\u0103 ruperea cablurilor submarine \u015fi s\u0103 ia m\u0103suri de sanc\u0163ionare a autorilor acestei infrac\u0163iuni.<\/div>\n
<\/div>\n
            5. Traficul ilicit de stupefiante<\/i><\/div>\n
<\/div>\n
            \u00cencep\u00e2nd  cu anul 1912, c\u00e2nd s-a \u00eencheiat la Haga Conven\u0163ia asupra opiumului, numeroase alte conven\u0163ii interna\u0163ionale au reglementat controlul asupra fabric\u0103rii, importului \u015fi exportului substan\u0163elor stupefiante.<\/div>\n
            Conven\u0163ia pentru reprimarea traficului  ilicit al drogurilor d\u0103un\u0103toare, \u00eencheiat\u0103 \u00een 1936, este primul instrument juridic \u00een cuprinsul c\u0103ruia traficul ilicit de stupefiante este incriminat, anumite opera\u0163iuni legate de fabricarea , importul \u015fi exportul de stupefiante fiind considerate ca infrac\u0163iuni interna\u0163ionale.<\/div>\n
            Dispozi\u0163iile acesteia au fost apoi preluate de Conven\u0163ia unic\u0103 asupra stupefiantelor, semnat\u0103 la New York \u00een 1961, care cuprinde al\u0103turi de numeroase reglement\u0103ri privind controlul asupra opera\u0163iunilor cu asemenea substan\u0163e \u015fi dispozi\u0163ii cu caracter  penal privind reprimarea traficului de stupefiante.<\/div>\n
            Sunt considerate, potrivit Conven\u0163iei unice asupra stupefiantelor, ca trafic ilicit de stupefiante, numeroase acte privind cultivarea, producerea, fabricarea, extrac\u0163ia, prepararea, de\u0163inerea, oferirea, punerea \u00een v\u00e2nzare, distribuirea, procurarea, v\u00e2nzarea, livrarea sub orice form\u0103, mijlocirea, trimiterea, expedi\u0163ia \u00een tranzit, transportul, importul \u015fi exportul stupefiantelor, dac\u0103 acestea nu se efectueaz\u0103 \u00een conformitate cu dispozi\u0163iile conven\u0163iei, precum \u015fi orice alte acte pe care o \u0163ar\u0103 le consider\u0103 ca fiind contrare conven\u0163iei.<\/div>\n
            Statele semnatare sunt obligate s\u0103 includ\u0103 \u00een legisla\u0163ia lor penal\u0103 faptele men\u0163ionate \u015fi s\u0103 le pedepsesc\u0103 aspru pe cele grave.<\/div>\n
            Se pedepsesc, de asemenea, potrivit Conven\u0163iei, asocierea  sau \u00een\u0163elegerea \u00een vederea comiterii acestor infrac\u0163iuni, tentativa, dar \u015fi actele preparatorii, precum \u015fi opera\u0163iunile financiare \u00eendeplinite cu inten\u0163ie, referitoare la aceste infrac\u0163iuni.<\/div>\n
            Conven\u0163ia instituie, de asemenea, un sistem complex de cooperare \u00eentre state pentru prevenirea \u015fi sanc\u0163ionarea traficului ilicit de stupefiante.<\/div>\n
<\/div>\n
            6. Circula\u0163ia \u015fi traficul publica\u0163iilor obscene<\/i><\/div>\n
<\/div>\n
            Conven\u0163ia interna\u0163ional\u0103 asupra reprim\u0103rii r\u0103sp\u00e2ndirii \u015fi traficului publica\u0163iilor obscene, din 1923, stabile\u015fte mai multe fapte pe care fiecare stat parte se oblig\u0103 s\u0103 le pedepseasc\u0103 prin legisla\u0163ia proprie \u015fi \u00eempotriva autorilor c\u0103rora se angajeaz\u0103 s\u0103 ia toate m\u0103surile pentru descoperirea, urm\u0103rirea \u015fi sanc\u0163ionarea lor penal\u0103. Sunt incriminate urm\u0103toarele fapte:<\/div>\n
            a) Fabricarea sau de\u0163inerea de scrieri, desene, gravuri, picturi, tip\u0103rituri, imagini, afi\u015fe, embleme, fotografii, filme sau alte obiecte obscene, cu scopul de a face comer\u0163 cu ele, de a le distribui sau a le expune \u00een mod public;<\/div>\n
            b) Importul, transportul, exportul cu obiectele \u015fi \u00een scopurile men\u0163ionate la lit. a) sau pentru a le pune \u00een circula\u0163ie \u00eentr-un  mod oarecare;<\/div>\n
            c) Comercializarea, chiar dac\u0103 nu este f\u0103cut\u0103 \u00een public, a unor asemenea produse, efectuarea oric\u0103rei opera\u0163ii privitoare la acestea, indiferent de modul \u00een care s-ar face distribuirea lor, expunerea lo public\u0103 sau \u00eenchirierea cu caracter de \u00eendeletnicire a acestora;<\/div>\n
            d) \u00cencuno\u015ftin\u0163area, \u00eentr-un mod oarecare, \u00een vederea favoriz\u0103rii circula\u0163iei sau traficului de reprimat, c\u0103 o persoan\u0103 se ded\u0103 la orice din faptele pedepsibile amintite sau c\u0103 respectivele \u00eenscrisuri, desene, gravuri, picturi, imprimate, imagini, afi\u015fe, embleme, fotografii, filme sau alte obiecte obscene pot fi procurate direct sau indirect.<\/div>\n
<\/div>\n
            7. Falsificarea de moned\u0103<\/i><\/div>\n
<\/div>\n
            Potrivit Conven\u0163iei interna\u0163ionale pentru reprimarea falsului de moned\u0103, \u00eencheiat\u0103 \u00een 1929, infrac\u0163iunea de falsificare de moned\u0103 const\u0103 \u00een urm\u0103toarele:<\/div>\n
            a) Orice act fraudulos de falsificare sau de alterare a monedei, indiferent de mijlocul folosit pentru producerea rezultatului;<\/div>\n
            b) Punerea \u00een circula\u0163ie grauduloas\u0103 a monedei false;<\/div>\n
            c) Faptele care au drept scop punerea \u00een circula\u0163ie, introducerea \u00een \u0163ar\u0103, primirea sau procurarea de moned\u0103 fals\u0103, \u015ftiind c\u0103 aceasta este fals\u0103;<\/div>\n
            d) Tentativa la aceste infrac\u0163iuni \u015fi actele de participare inten\u0163ionat\u0103;<\/div>\n
            e) Faptele frauduloase de fabricare, primire sau procurare a instrumentelor sau altor obiecte destinate prin natura lor la fabricarea de moned\u0103 fals\u0103 ori la alterarea monedelor.<\/div>\n
            Constituie infrac\u0163iune orice falsificare de moned\u0103, fie c\u0103 este vorba de moned\u0103 metalic\u0103, de moned\u0103 de h\u00e2rtie sau de bilete de banc\u0103.<\/div>\n
            Conven\u0163ia oblig\u0103 statele ca, \u00een cadrul legisla\u0163iei lor, s\u0103 nu fac\u0103 distinc\u0163ie la incriminare \u00eentre moneda na\u0163ional\u0103  \u015fi monedele altor state \u015fi s\u0103 pedepseasc\u0103 \u00een mod egal falsul, f\u0103r\u0103 a putea invoca condi\u0163ia reciprocit\u0103\u0163ii.<\/div>\n
            Falsificarea de moned\u0103 este supus\u0103 principiului represiunii universale \u015fi constituie un caz de extr\u0103dare chiar dac\u0103 s-a comis \u00een scopuri politice.<\/div>\n
<\/div>\n
            8. Sclavia \u015fi traficul de sclavi<\/i><\/div>\n
<\/div>\n
            Sclavia reprezint\u0103 condi\u0163ia impus\u0103  unei fiin\u0163e umane asupra c\u0103reia se exercit\u0103 atributele dreptului de proprietate sau unele din acestea.<\/div>\n
            Primul document politico-juridic interna\u0163ional prin care este condamnat\u0103 sclavia de o manier\u0103 general\u0103 \u00eel constituie Declara\u0163ia semnat\u0103 \u00een cadrul Congresului de la Viena din 1815, urmat\u0103 de Actul General al Conferin\u0163ei \u00eempotriva sclaviei, \u00eencheiat la Bruxelles \u00een 1890, \u015fi de Conven\u0163ia de la Saint-Germaine-en \u2013Laye din  1919, care statuau asupra \u00eenl\u0103tur\u0103rii complete a sclaviei sub toate formele \u015fi a comer\u0163ului cu sclavi, at\u00e2t pe p\u0103m\u00e2nt, c\u00e2t \u015fi pe mare.<\/div>\n
            \u00cen 1926 a fost adoptat\u0103 Conven\u0163ia referitoare la sclavie, care cuprindea angajamentul statelor p\u0103r\u0163i de a lua toate m\u0103surile necesare de ordin legislativ \u015fi administrativ pentru incriminarea \u015fi combaterea sclaviei \u015fi a traficului de sclavi \u00een cadrul legisla\u0163iei proprii \u015fi de a colabora \u00eentre ele \u00een acest scop.<\/div>\n
            Traficul de sclavi era definit ca orice act de capturare, achizi\u0163ionare sau cesionare a unui individ \u00een vederea aducerii \u00een stare de sclavie, de achizi\u0163ionare a unui sclav \u00een vederea vinderii sau schimbului, de cesionare prin v\u00e2nzare sau schimb a unui sclav dob\u00e2ndit, pentru ca acesta s\u0103 fie v\u00e2ndut sau schimbat, ca \u015fi orice act de comer\u0163 sau de transport de sclavi.<\/div>\n
            Conven\u0163ia din 1926 a fost completat\u0103 din 1956 de Conven\u0163ia suplimentar\u0103 referitoare la abolirea sclaviei, a traficului de sclavi \u015fi a institu\u0163iilor \u015fi practicilor analoge sclaviei.<\/div>\n
            Conven\u0163ia din 1926 desfiin\u0163a \u00een drept de o manier\u0103 clar\u0103 sclavia, prev\u0103z\u00e2nd c\u0103 nici un stat, nici o organiza\u0163ie \u015fi nici  o persoan\u0103 particular\u0103 nu au dreptul de a practica sclavia.<\/div>\n
            \u00cen cuprinsul conven\u0163iei se l\u0103rgea totodat\u0103 sfera persoanelor ocrotite, prin introducerea \u015fi a categoriei persoanelor de condi\u0163ie servil\u0103, al c\u0103ror statut rezult\u0103 din institu\u0163iile \u015fi practicile analoge sclaviei. Sunt considerate persoane de condi\u0163iei servil\u0103 persoanele aservite pentru datorii, servitorii, femeia dat\u0103 \u00een c\u0103s\u0103torie f\u0103r\u0103 acordul acesteia contra unei contribu\u0163ii b\u0103ne\u015fti sau materiale pl\u0103tit\u0103 p\u0103rin\u0163ilor s\u0103i, minorul dat unei alte persoane \u00een vederea exploat\u0103rii muncii sale etc.<\/div>\n
            De asemenea, se condamnau practicile inumane de orice natur\u0103, cum ar fi mutilarea, marcarea cu fierul ro\u015fu a unui sclav ori a unei persoane de condi\u0163ie servil\u0103, care erau considerate infrac\u0163iuni.<\/div>\n
            Sclavia \u015fi traficul de sclavi sunt interzise \u015fi prin Pactul interna\u0163ional cu privire la drepturile civile \u015fi politice din 1966 (art. 8), iar Conven\u0163ia asupra dreptului m\u0103rii din 1982 cuprinde \u00een art. 99 prevederi referitoare la reprimarea sclaviei \u015fi a traficului de sclavi pe mare.<\/div>\n
<\/div>\n
            9. Traficul de femei \u015fi de copii<\/i><\/div>\n
<\/div>\n
            Traficul de femei \u015fi de copii, un adev\u0103rat atentat la demnitatea \u015fi valoarea fiin\u0163ei umane, a fost incriminat pentru prima dat\u0103 prin Aranjamentul interna\u0163ional cu privire la reprimarea traficului de femei, \u00eencheiat la Paris \u00een 1904, \u00eentre 16 state, urmat de Conven\u0163ia interna\u0163ional\u0103 cu privire la traficul de femei, semnat\u0103 tot la Paris  \u00een 1910 \u015fi deschis\u0103 tuturor statelor.<\/div>\n
            Conven\u0163ia din 1910 considera ca infrac\u0163iune faptul de a recruta ori de a antrena sau a influen\u0163a \u00een vederea recrut\u0103rii femei sau fete minore, spre a practica prostitu\u0163ia, chiar cu consim\u0163\u0103m\u00e2ntul lor. Aceea\u015fi fapt\u0103, dac\u0103 era s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 asupra unei femei majore, constituia infrac\u0163iune numai dac\u0103 se recurgea la fraud\u0103, violen\u0163\u0103, amenin\u0163\u0103ri sau abuz de autoritate.<\/div>\n
            Conven\u0163ia din 1921 referitoare la traficul de femei \u015fi de copii completa \u015fi \u00eent\u0103rea conven\u0163ia anterioar\u0103, extinz\u00e2nd reglementarea \u015fi la traficul de copii, indiferent de sexul acestora.<\/div>\n
            O nou\u0103 conven\u0163ie, \u00eencheiat\u0103 \u00een 1933, care se referea la reprimarea traficului de femei majore, incrimina traficul de femei majore efectuat chiar cu consim\u0163\u0103m\u00e2ntul acestora.<\/div>\n
            Cea mai cuprinz\u0103toare interdic\u0163ie asupra traficului de femei \u015fi de copii s-a realizat prin Conventia pentru reprimarea \u015fi abolirea traficului de fiin\u0163e umane \u015fi a exploat\u0103rii prostitu\u0103rii altuia, din 1949.<\/div>\n
            Potrivit Conven\u0163iei, p\u0103r\u0163ile se angajeaz\u0103 s\u0103 pedepseasc\u0103 orice persoan\u0103 care, pentru a satisface pasiunile altuia, recruteaz\u0103, antreneaz\u0103 sau influen\u0163eaz\u0103 \u00een vederea prostitu\u0163iei o alt\u0103 persoan\u0103, chiar cu consin\u0163\u0103m\u00e2ntul acesteia, exploateaz\u0103 prostituarea altei persoane, chiar dac\u0103 aceasta consimte, sau \u0163ine, dirijeaz\u0103 ori finan\u0163eaz\u0103 o cas\u0103 de prostitu\u0163ie.<\/div>\n
            Conven\u0163ia se remarc\u0103 nu numai prin l\u0103rgirea interdic\u0163iei formulate, ci \u015fi prin incriminarea \u015fi a actelor preparatorii, a tentativei \u015fi a tuturor formelor de participare la infrac\u0163iune, precum \u015fi printr-o foarte larg\u0103 palet\u0103 de m\u0103suri privind cooperarea judiciar\u0103 \u00eentre state \u00een vederea reprim\u0103rii traficului de fiin\u0163e umane (extr\u0103dare, recunoa\u015fterea hot\u0103r\u00e2rilor de condamnare \u00een alte state etc.).<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

1. Scurte considera\u0163ii generale.\u00cen acest\u0103 categorie de infrac\u0163iuni interna\u0163ionale intr\u0103 faptele penale care de regul\u0103 sunt s\u0103v\u00e2r\u015fite de c\u0103tre persoane care nu au calitatea de agen\u0163i ai statului \u015fi care nu ac\u0163ioneaz\u0103 din \u00eens\u0103rcinarea sau \u00een numele unor guverne.             Includerea unor asemenea infrac\u0163iuni \u00een sfera represiunii interna\u0163ionale se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 acestea, prin pericolul pe […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/88478"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=88478"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/88478\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=88478"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=88478"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=88478"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}