{"id":88477,"date":"2018-02-21T19:08:00","date_gmt":"2018-02-21T19:08:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:28:12","modified_gmt":"2023-01-06T20:28:12","slug":"jurisdictia-penala-internationala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/21\/jurisdictia-penala-internationala\/","title":{"rendered":"Jurisdic\u0163ia Penal\u0103 Interna\u0163ional\u0103."},"content":{"rendered":"
<\/div>

<\/h3>\n
\n
1. Necesitatea unei jurisdic\u0163ii penale interna\u0163ionale. <\/i>Dreptul penal interna\u0163ional a cunoscut p\u00e2n\u0103 \u00een prezent progrese remarcabile \u00een plan material, prin adoptarea unor importante conven\u0163ii interna\u0163ionale de reglementare a colabor\u0103rii \u00een diverse domenii, care cuprind \u015fi dispozi\u0163ii cu caracter penal pentru sanc\u0163ionarea \u00eenc\u0103lc\u0103rilor grave ale prevederilor acestora, sau prin \u00eencheierea unor conven\u0163ii cu caracter pur penal de incriminare \u015fi sanc\u0163ionare a unor fapte grave ce aduc atingere unor valori universale.<\/div>\n
            \u00cen plan jurisdic\u0163ional, al cre\u0103rii unor institu\u0163ii judiciare interna\u0163ionale, care s\u0103 pun\u0103 \u00een aplicare normele de drept material consacrate, realiz\u0103rile sunt, \u00eens\u0103, mai pu\u0163ine.<\/div>\n
 \u00cen lipsa unei asemenea jurisdic\u0163ii penale, sanc\u0163ionarea infrac\u0163iunilor interna\u0163ionale  continu\u0103 s\u0103 fie realizat\u0103, cu unele excep\u0163ii limitate \u015fi conjuncturale, \u00een cadru na\u0163ional, de c\u0103tre instan\u0163ele penale ale fiec\u0103rui stat.<\/div>\n
            Conven\u0163iile interna\u0163ionale prin care se incrimineaz\u0103 anumite fapte penale cuprind prevederi potrivit c\u0103rora statele membre se angajeaz\u0103 s\u0103 caute pe autorii respectivelor infrac\u0163iuni \u015fi s\u0103-i pedepseasc\u0103 indiferent de cet\u0103\u0163enia acestora ori a victimelor lor, de locul unde au fost comise faptele , sau, \u00een cazul \u00een care nu consider\u0103 necesar sau posibil s\u0103 o fac\u0103, s\u0103-i extr\u0103deze altui stat interesat, precum \u015fi s\u0103 coopereze \u00eentre ele, astfel ca ace\u015ftia s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 nepedepsi\u0163i, ele exercit\u00e2nd \u00een acest mod, o competen\u0163\u0103 universal\u0103 cu caracter alternativ.<\/div>\n
            Conven\u0163iile interna\u0163ionale respective nu stabilesc, \u00eens\u0103, \u015fi reguli de drept judiciar sau procedural, \u00een afara unor dispozi\u0163ii destul de sumare referitoare la obliga\u0163ia respect\u0103rii de c\u0103tre instan\u0163ele judec\u0103tore\u015fti na\u0163ionale a garan\u0163iilor procesuale general recunoscute \u015fi comune legisla\u0163iei penale  a statelor civilizate.<\/div>\n
            \u00cen baza conven\u0163iilor interna\u0163ionale care asigur\u0103 protec\u0163ia  umanitar\u0103 a victimelor conflictelor armate, statele p\u0103r\u0163i s-au angajat s\u0103 ia toate m\u0103surile legislative sau de alt\u0103 natur\u0103, necesare pentru reprimarea infrac\u0163iunilor grave, cu caracter de crime interna\u0163ionale, definite \u00een cuprinsul acestora.<\/div>\n
            Astfel, Conven\u0163iile de la Geneva din 1949 (art. 49 al Conven\u0163iei I, art. 50 al Conven\u0163iei a II-a, art. 105-108 \u015fi 129 ale Conven\u0163iei a III-a \u015fi art. 146 al Conven\u0163iei a IV-a), Protocolul I adi\u0163ional la aceste conven\u0163ii , \u00eencheiat \u00een 1977 (art. 85, par. 1), ca \u015fi Conven\u0163ia de la Geneva din 1954 pentru protec\u0163ia bunurilor culturale \u00een caz de conflict armat (art. 28) impunstatelor semnatare, \u00eentre altele, trei categorii de obliga\u0163ii: de a incrimina \u00een legisla\u0163ia na\u0163ional\u0103 faptele grave de \u00eenc\u0103lcare a regulilor umanitare, de a sanc\u0163iona persoanele care comit infrac\u0163iuni de aceast\u0103 natur\u0103 \u015fi de a asigura anumite garan\u0163ii de ordin procedural pentru inculpa\u0163i referitoare la judecat\u0103, dreptul la ap\u0103rare, c\u0103ile de recurs sau executarea pedepselor.<\/div>\n

<\/a><\/p>\n

            Asemenea obliga\u0163ii sunt asumate de c\u0103tre statele p\u0103r\u0163i \u015fi \u00een cuprinsul conven\u0163iilor referitoare la reprimarea altor infrac\u0163iuni interna\u0163ionale, cum ar fi genocidul (art. V al Conven\u0163iei din 1948), terorismul (art. 1 al Conventiei din 1937), traficul de stupefiante (art. 36 al Conven\u0163iei unice asupra stupefiantelor din 1961) etc.<\/div>\n
            Sanc\u0163ionarea potrivit jurisdic\u0163iilor na\u0163ionale a infrac\u0163iunilor incriminate prin conven\u0163ii interna\u0163ionale constituie o modalitate juridic\u0103 necesar\u0103, dar nu suficient\u0103. Practica a dovedit  c\u0103 lipsa unei jurisdic\u0163ii interna\u0163ionale permanent\u0103 \u015fi impar\u0163ial\u0103, competent\u0103 s\u0103 judece toate infrac\u0163iunile cu caracter interna\u0163ional, astfel cum acestea sunt definite \u015fi caracterizate prin conven\u0163iile respective, constituie o lacun\u0103 major\u0103 a dreptului interna\u0163ional actual, cu consecin\u0163e defavorabile pentru comunitatea interna\u0163ional\u0103 \u00een efortul tot mai organizat al acesteia de a controla fenomenul infrac\u0163ional \u015fi de a sanc\u0163iona pe cei ce \u00eencalc\u0103 legalitatea interna\u0163ional\u0103.<\/div>\n
            Dac\u0103 \u00een cazul infrac\u0163iunile s\u0103v\u00e2r\u015fite de c\u0103tre persoane particulare acest inconvenient este \u00een mare m\u0103sur\u0103 limitat prin formele de colaborare interna\u0163ional\u0103 institu\u0163ionalizate \u00een cuprinsul conven\u0163iilor (asisten\u0163a judiciar\u0103, extr\u0103darea, comisiile rogatorii, cooperarea \u00een prinderea infractorilor etc.), \u00een cazul celorlalte crime (contra p\u0103cii, \u00eempotriva umanit\u0103\u0163ii \u015fi de r\u0103zboi), care constituie cele mai grave \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale dreptului interna\u0163ional, posibilitatea ca faptele s\u0103 fie pedepsite de c\u0103tre tribunalele na\u0163ionale este redus\u0103, dac\u0103 nu iluzorie, deoarece asemenea infrac\u0163iuni sunt cel mai adesea inspirate sau ordonate de c\u0103tre guvernele statelor.<\/div>\n
            Ideea cre\u0103rii unui tribunal penal interna\u0163ional care s\u0103 fie competent a judeca infrac\u0163iunile comise prin \u00eenc\u0103lcare normelor de drept interna\u0163ional dateaz\u0103 \u00eenc\u0103 din secolul al XIX-lea, iar tentativele de materializare au \u00eenceput a se face dup\u0103 primul r\u0103zboi mondial, \u00een cadrul Societ\u0103\u0163ii Na\u0163iunilor, sus\u0163inute fiind \u015fi de \u00eenalte foruri ale \u015ftiin\u0163ei juridice, \u00een special de Asocia\u0163ia de Drept Interna\u0163ional, Institutul de Drept Interna\u0163ional \u015fi Asocia\u0163ia Interna\u0163ional\u0103 de Drept Penal, o contribu\u0163ie important\u0103 av\u00e2nd \u00een cadrul acestora rom\u00e2nul Vespasian V. Pella, \u015fi au fost continuate apoi \u00een cadrul Organiza\u0163iei Na\u0163iunilor Unite, \u00eencep\u00e2nd cu anul 1950.<\/div>\n
            Conven\u0163ii interna\u0163ionale importante privind incriminarea unor fapte grave cum sunt cele referitoare la terorism (1937), genocid (1948) \u015fi apartheid (1973), prevedeau c\u0103 judecarea faptelor de acest gen s\u0103 se fac\u0103 nu numai de c\u0103tre instan\u0163ele na\u0163ionale, ci \u015fi de c\u0103tre o curte sau un tribunal penal interna\u0163ional, dar proiectele \u00eentocmite nu au putut s\u0103 fie finalizate.<\/div>\n
            \u00cen lipsa unui tribunal interna\u0163ional cu competen\u0163\u0103 universal\u0103, unele nevoi presante \u015fi punctuale au fost satisf\u0103cute prin \u00eenfiin\u0163area de tribunale penale ad-hoc.<\/div>\n
            \u00cen 1945 s-au constituit tribunalele militare interna\u0163ionale de la N\u00fcrenberg \u015fi Tokio, care au judecat pe principalii vinova\u0163i de declan\u015farea \u015fi purtarea celui de-al doilea r\u0103zboi mondial, iar mai t\u00e2rziu s-au \u00eenfiin\u0163at Tribunalul Interna\u0163ional pentru fosta Iugoslavie \u015fi cel pentru Ruanda, ast\u0103zi \u00een func\u0163iune.<\/div>\n
            Tribunalul Interna\u0163ional pentru fosta Iugoslavie a fost infiin\u0163at \u00een 1993 pentru pedepsirea persoanelor responsabile de viol\u0103ri grave ale dreptului umanitar, comise pe teritoriul acestei \u0163\u0103ri, \u00eencep\u00e2nd cu 1 ianuarie 1991, iar Tribunalul Interna\u0163ional pentru Ruanda a fost \u00eenfiin\u0163at \u00een 1994, av\u00e2nd drept sarcin\u0103 pedepsirea persoanelor responsabile de genocid \u015fi alte viol\u0103ri grave ale dreptului interna\u0163ional umanitar comise pe teritoriul Ruandei \u015fi a cet\u0103\u0163enilor ruandezi vinova\u0163i de genocid \u015fi alte asemenea viol\u0103ri comise pe teritoriile statelor vecine, \u00eentre 1 ianuarie 1994 \u015fi 31 decembrie 1994. Ambele tribunale interna\u0163ionale au fost constituite \u00een baza unor rezolu\u0163ii ale Consiliului de Securitate al O.N.U.<\/div>\n
<\/div>\n
            2. Curtea penal\u0103 interna\u0163ional\u0103<\/i><\/div>\n
                Retrospectiv\u0103 \u015fi viitor<\/i><\/div>\n
                       <\/i>        <\/b><\/div>\n
            <\/b>Secolul XXI e marcat puternic \u00een anul s\u0103u de debut de apocalipticul 11 septembrie 2001.<\/div>\n
Atunci, \u00een acea zi at\u00e2t de dramatic\u0103 \u015fi de crucial\u0103 a istoriei contemporane Statele Unite ale Americii, simbolul democra\u0163iei siguran\u0163ei \u015fi civiliza\u0163iei umanit\u0103\u0163ii s-au cl\u0103tinat, dar nu s-au pr\u0103bu\u015fit.<\/div>\n
Terorismul, acest flagel ce parc\u0103 ast\u0103zi \u201cst\u0103p\u00e2ne\u015fte\u201d omenirea, a lovit nea\u015fteptat America \u015fi prin ea, \u00eentreaga lume civilizat\u0103, cu o for\u0163\u0103 \u015fi o cruzime cutremur\u0103toare. Pentru astfel de crime colective, odioase \u015fi barbare, terori\u015ftii trebuie s\u0103 r\u0103spund\u0103 \u00een fa\u0163a justi\u0163iei.<\/div>\n
Cum \u00eentr-o \u0163ar\u0103 sunt s\u0103v\u00e2r\u015fite actele teroriste, iar \u00eentr-o alt\u0103 \u0163ar\u0103 se exercit\u0103 comanda acestor acte, la care se adaug\u0103 \u015fi faptul c\u0103 o alt\u0103 \u0163ar\u0103 \u00eei finan\u0163eaz\u0103 pe terori\u015fti \u015fi \u00eentr-o alt\u0103 \u0163ar\u0103 se refugiaz\u0103 terori\u015ftii, o justi\u0163ie intern\u0103 \u00een fa\u0163a acestor cazuri este neputincioas\u0103.<\/div>\n
Numai o justi\u0163ie interna\u0163ional\u0103 penal\u0103 poate fi instrumentul juridic de reprimare \u015fi pedepsire a acestor acte \u015fi atacuri teroriste. Iat\u0103, poate, argumentul \u201cforte\u201d ce va c\u0103l\u0103uzi viitorul justi\u0163iei penale interna\u0163ionale.<\/div>\n
Dar pentru a \u00eentrez\u0103ri \u015fi a circumscrie traiectoriile generale ale acestui viitor e absolut necesar s\u0103 arunc\u0103m, cel pu\u0163in o privire sumar\u0103 spre trecut. Privirea retrospectiv\u0103 va fi structurat\u0103 \u00een esen\u0163\u0103 pe trei perioade \u015fi anume:<\/div>\n
A. Justi\u0163ia interna\u0163ional\u0103 penal\u0103 pan\u0103 la finele celui de-al doilea r\u0103zboi mondial;<\/div>\n
B. De la N\u00fcrnberg la Haga;<\/div>\n
C. Curtea penal\u0103 interna\u0163ional\u0103.<\/div>\n
A. \u00cen cadrul privirii retrospective viz\u00e2nd prima perioad\u0103 enun\u0163at\u0103 \u015fi anume p\u00e2n\u0103 la finele celui de-al doilea r\u0103zboi mondial vor fi avute \u00een vedere \u00een principal trei planuri:<\/div>\n
                        1.Proiecte de creare a unor instan\u0163e interna\u0163ionale penale.<\/div>\n
                        2.Realit\u0103\u0163i.<\/div>\n
                        3.Idei de esen\u0163\u0103 subsumate acestor proiecte \u015fi realit\u0103\u0163i.<\/div>\n
Analizand aceste planuri eviden\u0163iem urm\u0103toarele:<\/div>\n
1. \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu proiectele de creare a unor instan\u0163e interna\u0163ionale penale:<\/div>\n
\u00a8                  <\/span><\/span>Primul proiect a apar\u0163inut juristului elve\u0163ian Gustav Moynier care a conceput \u00een anul 1872 organizarea unei \u201cJurisdic\u0163ii criminale interna\u0163ionale\u201d.<\/div>\n
\u00a8                  <\/span><\/span>Conven\u0163ia de la Haga, din 1907 este un prim act de rezonan\u0163\u0103 interna\u0163ional\u0103 prin care s-a \u00eencercat instituirea unei Cur\u0163i interna\u0163ionale de prize maritime.<\/div>\n
\u00a8                  <\/span><\/span>Tratatul de la Versailles \u00eencheiat la finele primului r\u0103zboi mondial \u00een 1919 este tratatul care prevedea \u00een articolul 227 constituirea unui tribunal special pentru a judeca pe Wilhelm al II-lea de Hohenzolern, \u00eemp\u0103ratul Germaniei \u00eenvins\u0103 \u00een r\u0103zboi dar \u00eemp\u0103ratul n-a fost judecat pentru c\u0103 Olanda \u2013 unde se refugiase \u2013 nu l-a extr\u0103dat.<\/div>\n
\u00a8                  <\/span><\/span>\u00cen anul 1920 \u00een cadrul Societ\u0103\u0163ii Na\u0163iunilor se propunea \u00eentocmirea unui proiect de organizare a unei \u00cenalte Cur\u0163i de Justi\u0163ie Interna\u0163ional\u0103 separat\u0103 de Curtea Permanent\u0103 de Justi\u0163ie Interna\u0163ional\u0103.<\/div>\n
\u00a8                  <\/span><\/span>\u00cen anul 1928 reputatul jurist roman Vespasian Pella ca pre\u015fedinte al Asocia\u0163iei interna\u0163ionale de drept penal \u00eentocmea un proiect de Statut ce prevedea crearea unei Camere criminale \u00een sanul Cur\u0163ii Permanente de Justi\u0163ie Interna\u0163ional\u0103.<\/div>\n
\u00a8                  <\/span><\/span>\u00cen anul 1935 Vespasian Pella \u00eentocmea \u015fi planul unui cod represiv mondial ce includea \u015fi proiectul de Statut din anul 1928.<\/div>\n
\u00a8                  <\/span><\/span>La 16 noiembrie 1937 o dat\u0103 cu Conven\u0163ia asupra prevenirii \u015fi reprim\u0103rii terorismului a fost adoptat\u0103 \u201cConven\u0163ia pentru crearea unei Cur\u0163i penale interna\u0163ionale\u201d, ca o reac\u0163ie a actului de terorism interna\u0163ional ce a afectat \u015fi a zguduit comunitatea interna\u0163ional\u0103 \u015fi anume atentatul de la Marsilia \u00een care a fost ucis regele Alexandru al Iugoslaviei \u015fi ministrul de externe al Fran\u0163ei Louis Barthou. De\u015fi semnat\u0103 de 24 de state, Conven\u0163ia pentru crearea unei Cur\u0163i penale interna\u0163ionale n-a intrat \u00een vigoare, procedurile de ratificare fiind \u00eempiedicate de declan\u015farea celui de-al doilea r\u0103zboi mondial.<\/div>\n
2. Cu referire la realit\u0103\u0163i, mai exact, la \u00eenfiin\u0163area efectiv\u0103 a instan\u0163elor interna\u0163ionale penale:<\/div>\n
 Proiectele de realizare a unor instan\u0163e interna\u0163ionale penale au devenit realitate la finele celui de-al doilea r\u0103zboi mondial. Au fost instituite \u00een 1945 pentru a judeca pe responsabilii celei mai mari conflagra\u0163ii din istoria omenirii:<\/div>\n
–                     <\/span>Tribunalul militar interna\u0163ional de la Nurnberg creat de puterile victorioase \u00een urma \u201cAcordului privind urm\u0103rirea \u015fi pedepsirea marilor criminali de r\u0103zboi ai Puterilor europene ale Axei\u201d din 8 august 1945 care s\u0103 judece pe criminalii de r\u0103zboi nazi\u015fti ale c\u0103ror crime erau f\u0103r\u0103 localizare geografic\u0103 precis\u0103. Acest tribunal a condamnat la moarte 12 persoane, la munc\u0103 silnic\u0103 pe via\u0163\u0103 3 persoane, la \u00eenchisoare \u00eentre 10 \u015fi 20 de ani 4 persoane, iar \u00een privin\u0163a a 3 inculpa\u0163i s-a dispus achitarea.<\/div>\n
–          <\/span>Tribunalul interna\u0163ional penal Tokio creat \u00een condi\u0163ii istorice asem\u0103n\u0103toare cu cele ale Tribunalului de la Nurnberg ce a fost convenit \u00een cuprinsul \u201cDeclara\u0163iei de la Postdam\u201d din 26 iulie 1945 semnate de S.U.A., Marea Britanie \u015fi China, acest tribunal fiind cadrul juridic necesar pentru a pedepsi pe militan\u0163ii japonezi r\u0103punz\u0103tori de crimele comise \u00een Extremul Orient. A condamnat la moarte 7 persoane, la \u00eenchisoare pe via\u0163\u0103 11 persoane iar la deten\u0163ie pe via\u0163\u0103 7 persoane.<\/div>\n
3. \u00cen ceea ce prive\u015fte ideile de esen\u0163\u0103 subsumate acestor proiecte \u015fi realit\u0103\u0163i privind fiin\u0163area de instan\u0163e interna\u0163ionale penale:<\/div>\n
\u00a8                  <\/span><\/span>Proiectele precum \u015fi func\u0163ionarea efectiv\u0103 a celor dou\u0103 instan\u0163e penale interna\u0163ionale de la finele celui de-al doilea r\u0103zboi mondial vizau numai crimele interna\u0163ionale, crimele cele mai grave a c\u0103ror distinc\u0163ie \u015fi specificitate era dat\u0103 de lezarea valorilor supreme ale comunit\u0103\u0163ii interna\u0163ionale \u2013 pacea \u015fi securitatea \u2013 \u015fi nu de vreun element de extraneitate al vreunei crime ce ar apar\u0163ine unui drept na\u0163ional.<\/div>\n
\u00a8                  <\/span><\/span>Din punct de vedere al competen\u0163ei \u201cratione materiae\u201d, astfel de crime ce afectau grav pacea \u015fi securitatea interna\u0163ional\u0103, ce puteau fi judecate de instan\u0163ele interna\u0163ionale penale propuse sau create erau \u00eentr-un plan mai general: crimele de r\u0103zboi, crimele contra p\u0103cii \u2013 \u00een special agresiunea \u2013 sau crimele contra umanit\u0103\u0163ii, dintre care se poate deta\u015fa nu numai ca rezonan\u0163\u0103 dar \u015fi ca actualitate genocidul \u015fi terorismul.<\/div>\n
\u00a8                  <\/span><\/span>Privit prim prisma competen\u0163ei \u201cratione personae\u201d era vizat\u0103 responsabilitatea penal\u0103 individual\u0103 \u2013 departe de orice protec\u0163ie a actului de stat sau a ordinului ierarhic \u2013 \u00een principiu a elitei puterii, a guvernan\u0163ilor afla\u0163i la putere sau a responsabililor afla\u0163i \u00een etajele imediate ale ierarhiei puterii, care trebuiau s\u0103 con\u015ftientizeze c\u0103 este sau urma s\u0103 fie o lege \u015fi pentru ei, \u015fi mai presus de ei, care s\u0103 antreneze o atare r\u0103spundere penal\u0103.<\/div>\n
\u00a8      <\/span><\/span>De\u015fi s-a militat \u00een toate proiectele pentru instituirea unei instan\u0163e interna\u0163ionale permanente, \u00een realitate, astfel de instan\u0163e cum au fost tribunalele de la Nurnberg \u015fi Tokio au fost \u00eenfiin\u0163ate ad-hoc, \u00een urma r\u0103zboiului ele avand numai un caracter temporar.<\/div>\n
\u00a8      <\/span><\/span>Fiind o justi\u0163ie dictat\u0103 de \u00eenving\u0103tori \u00eenvin\u015filor, o atare justi\u0163ie purta firesc cu ea tr\u0103s\u0103turi evidente de partizanat ce afectau profund esen\u0163a actului de justi\u0163ie fie el intern sau interna\u0163ional care se define\u015fte \u00een primul rand prin echidistan\u0163\u0103 \u015fi impar\u0163ialitate.<\/div>\n
\u00a8      <\/span><\/span>Pornind de la aceast\u0103 idee se na\u015fte legitima \u00eentrebare: oare ru\u015fii n-au s\u0103var\u015fit crime de r\u0103zboi sau crime \u00eempotriva umanit\u0103\u0163ii cand \u00een timpul r\u0103zboiului au distrus ora\u015fe \u00eentregi precum Dresda sau Koln-ul sau americanii atunci cand au aruncat cea mai cumplit\u0103 bomb\u0103,  bomba atomic\u0103 asupra a\u015fez\u0103rilor civile din ora\u015fele japoneze de cea mai trist\u0103 \u015fi dramatic\u0103 faim\u0103 Hiroshima \u015fi Nagasaki? Cine i-a judecat pe \u00eenving\u0103torii din r\u0103zboi? R\u0103spunsul e atat de simplu \u015fi de scurt: nimeni!<\/div>\n
B. De la Nurnberg la Haga.<\/div>\n
Cum o justi\u0163ie intena\u0163ional\u0103 penal\u0103 temporar\u0103 \u00ee\u015fi avea limitele sale \u2013 \u015fi experien\u0163a tr\u0103it\u0103 la tribunalele interna\u0163ionale de la Nurnberg \u015fi Tokio o demonstra cu prisosin\u0163\u0103 \u2013 comunitatea interna\u0163ional\u0103 dup\u0103 r\u0103zboi devenea preocupat\u0103 din ce \u00een ce mai mult pentru instituirea unei jurisdic\u0163ii interna\u0163ionale penale cu caracter permanent.<\/div>\n
\u00cen acest sens Organiza\u0163ia Na\u0163iunilor Unite, cea mai reprezentativ\u0103 organiza\u0163ie mondial\u0103 \u00eenfiin\u0163at\u0103 imediat dup\u0103 finele celui de-al doilea r\u0103zboi mondial a \u00eens\u0103rcinat organismul s\u0103u specializat, Comisia de drept interna\u0163ional s\u0103 redacteze \u00een paralel dou\u0103 proiecte \u015fi anume: Proiectul unei jurisdic\u0163ii criminale interna\u0163ionale \u015fi Proiectul unui cod al crimelor contra p\u0103cii \u015fi securit\u0103\u0163ii umanit\u0103\u0163ii.   <\/div>\n
De\u015fi aceste proiecte au fost elaborate de aceast\u0103 Comisie \u00een anul 1953 \u015fi 1954 totu\u015fi abordarea lor a trecut tot timpul pe plan secundar pe agenda O.N.U., dezbaterea lor fiinf amanat\u0103 \u201csine die\u201d.<\/div>\n
A trebuit s\u0103 treac\u0103 aproape cincizeci de ani, s\u0103 vin\u0103 momentul istoric de mare r\u0103scruce al anului 1989 cand, \u00een aceast\u0103 zon\u0103 atat de exploziv\u0103 a Balcanilor a izbucnit sangerosul conflict din Iugoslavia.<\/div>\n
S-au comis crime, s-au comis atrocit\u0103\u0163i de o parte \u015fi de alta \u015fi, din nou, comunitatea interna\u0163ional\u0103 n-avea instrumentul judiciar penal interna\u0163ional oportun \u015fi necesar prin care s\u0103 judece guvernan\u0163ii ce au s\u0103var\u015fit sau ordonat astfel de crime ce au afectat grav pacea \u015fi securitatea interna\u0163ional\u0103. Pentru crearea unui asemenea instrument juridic, mai exact, pentrru crearea unei instan\u0163e interna\u0163ionale penale, de aceast\u0103 dat\u0103, Organiza\u0163ia Na\u0163iunilor Unite a hot\u0103rat s\u0103 mearg\u0103 pe dou\u0103 drumuri paralele: unul pentru \u00eenfiin\u0163area unei instan\u0163e interna\u0163ionale penale permanente \u2013 prin rezolu\u0163ia num\u0103rul 4733 din 25 noiembrie 1992 a O.N.U. \u2013 iar altul pentru \u00eenfiin\u0163area unor instan\u0163e interna\u0163ionale ad-hoc, temporare numai pentru conflictul din Iugoslavia.<\/div>\n
Aceast\u0103 ultim\u0103 instan\u0163\u0103 intitulat\u0103 Tribunalul Interna\u0163ional Penal pentru fosta Iugoslavie a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 de Consiliul de Securitate al O.N.U. care a decis prin rezolu\u0163ia nr. 808 din 22 februarie 1993 \u015fi prin rezolu\u0163ia nr. 827 din 25 mai 1993 \u201cstabilirea unui tribunal interna\u0163ional pentru scopul unic de a pedepsi persoanele responsabile de viol\u0103ri grave ale dreptului umanitar comise pe teritoriul fostei Iugoslavii \u00eentre 1 ianuarie 1991 \u015fi o dat\u0103 ce urmeaz\u0103 a fi stabilit\u0103 de Consiliul de Securitate la restabilirea p\u0103cii\u201d a\u015fa cum rezult\u0103 expres din titlul celei de-a doua rezolu\u0163ii a Consiliului de Securitate al O.N.U. enun\u0163at\u0103 mai sus. Sediul acestui tribunal s-a dispus a fi la Haga.<\/div>\n
Tot \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 Consiliul de Securitate al O.N.U. prin rezolu\u0163ia nr. 955 din 8 noiembrie 1994 a \u00eenfiin\u0163at o alt\u0103 instan\u0163\u0103 similar\u0103 cu Tribunalul interna\u0163ional penal de la Haga pentru fosta Iugoslavie \u015fi anume Tribunalul interna\u0163ional pentru Ruanda.  <\/div>\n
\u00b7                    <\/span><\/span>Critici privind legitimitatea Tribunalului interna\u0163ional penal pentru fosta Iugoslavie:<\/div>\n
\u00a8                  <\/span><\/span>Invocarea \u00een crearea tribunalului a capitolului VII din Carta O.N.U. intitulat \u201cAc\u0163iunea \u00een caz de amenin\u0163\u0103ri \u00eempotriva p\u0103cii, de \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale p\u0103cii \u015fi de acte de agresiune\u201d nu \u00eendrituie\u015fte prin prevederile articolelor cuprinse \u00een acest capitol, nici cel pu\u0163in indirect, c\u0103 se impune \u00eenfiin\u0163area de c\u0103tre Consiliul de Securitate al O.N.U. a unui organism judiciar ca m\u0103sur\u0103 \u2013 care nu implic\u0103 folosirea for\u0163ei armate potrivit art. 41 din Carta O.N.U. – necesar\u0103 pentru men\u0163inerea sau restabilirea p\u0103cii \u015fi securit\u0103\u0163ii interna\u0163ionale.    <\/div>\n
\u00a8                  <\/span><\/span>Un alt temei invocat \u00een legitimitatea acestui tribunal a fost prevederea art. 29 din Carta O.N.U. conform c\u0103ruia Consiliul de Securitate poate \u00eenfiin\u0163a organele subsidiare pe care le consider\u0103 necesare pentru \u00eendeplinirea func\u0163iilor sale. Dar acest temei nu poate subzista cel pu\u0163in pentru urm\u0103toarele dou\u0103 considerente:<\/div>\n
–          <\/span>din practica de peste o jum\u0103tate de secol a O.N.U. rezult\u0103 c\u0103 au fost create numeroase \u015fi variate organe subsidiare \u2013 comitete, comisii, misiuni etc. – dar printre acestea nu s-a g\u0103sit niciodat\u0103 instituirea vreunei jurisdic\u0163ii.<\/div>\n
–                     <\/span>dac\u0103 e crea\u0163ia unui organism politic cum e Consiliul de Securitate atunci \u00eenseamn\u0103 c\u0103 justi\u0163ia e dependent\u0103 exclusiv de organismul politic ce a \u00eenfiin\u0163at-o s\u0103dind, \u00een consecin\u0163\u0103, ne\u00eencrederea statelor \u00eentr-o atare justi\u0163ie.<\/div>\n
\u00a8                  <\/span><\/span>Este anormal, atipic pentru o jurisdic\u0163ie ca adoptarea \u015fi modificarea regulilor de procedur\u0103 aplicabile tribunalului pentru fosta Iugoslavie de la Haga s\u0103 fie atributul chiar al judec\u0103torilor ce compun aceast\u0103 instan\u0163\u0103.<\/div>\n
Sunt pozi\u0163ii critice \u2013 mai pot fi invocate \u015fi altele \u2013 care confer\u0103 suport atitudinii de contestare a legitimit\u0103\u0163ii acestui tribunal de principalul responsabil de crimele \u015fi atrocit\u0103\u0163ile comise \u00een Iugoslavia, fostul pre\u015fedinte Slobodan Milo\u015fevici, \u00een prezent inculpat la Tribunalul Interna\u0163ional Penal de la Haga pentru fosta Iugoslavie.<\/div>\n
            Este \u015fi la Haga ca \u015fi la Nurnberg justi\u0163ia \u00eenvin\u015filor dictat\u0103 de \u00eenving\u0103tori?<\/div>\n
            M\u0103 \u00eentreb, de asemenea: organiza\u0163ia N.A.T.O. prin factorii ei responsabili n-a s\u0103v\u00e2r\u015fit nici o crim\u0103 pentru a\u015fa-zisele pagube \u201ccolaterale\u201d soldate cu numeroase victime din r\u00e2ndul civililor?<\/div>\n
            Dar, dac\u0103 Slobodan Milo\u015fevici a fost deferit justi\u0163iei interna\u0163ionale penale de chiar statul s\u0103u, atunci asumarea acestei justi\u0163ii de c\u0103tre Iugoslavia \u00eenseamn\u0103 asumarea acestei justi\u0163ii \u015fi de c\u0103tre fostul lider al Iugoslaviei.<\/div>\n
            Sunt multe limite ale acestui Tribunal pentru fosta Iugoslavie ca \u015fi cele viz\u00e2nd Tribunalele de la Nurnberg \u015fi Tokio, toate fiind circumscrise de altfel de limitele fire\u015fti ale unei justi\u0163ii temporare ad-hoc.<\/div>\n
            De aceea cel\u0103lat drum ales de O.N.U. pentru o justi\u0163ie permanent\u0103 e mult  mai sigur, e mult mai bun.<\/div>\n
            Ast\u0103zi Curtea Penal\u0103 Interna\u0163ional\u0103 ca instan\u0163\u0103 interna\u0163ional\u0103 penal\u0103 permanent\u0103 a devenit realitate. \u00cen ce condi\u0163ii a fost creat\u0103, care este viitorul ei confundat cu cel al justi\u0163iei penale interna\u0163ionale, iat\u0103 cateva \u00eentreb\u0103ri la care \u00eencerc\u0103m s\u0103 r\u0103spundem mai jos.<\/div>\n
            C. Curtea penal\u0103 interna\u0163ional\u0103.<\/div>\n
            Curtea penal\u0103 interna\u0163ional\u0103 a devenit realitate dup\u0103 anul de gra\u0163ie al istoriei 1989, demersurile pentru crearea unei astfel de instan\u0163e interna\u0163ionale penale permanente fiind \u00eencepute \u00een anul 1992 \u2013 cum se ar\u0103ta mai \u00eenainte \u2013 de c\u0103tre Comisia de drept interna\u0163ional a O.N.U.<\/div>\n
            Aceste demersuri au fost \u00eemplinite la Conferin\u0163a diplomatic\u0103 a plenipoten\u0163ialilor Na\u0163iunilor Unite asupra \u00eenfiin\u0163\u0103rii unei Cur\u0163i penale interna\u0163ionale desf\u0103\u015furat\u0103 la Roma \u00een perioada 15 iunie \u2013 17 iulie 1998 cand a fost adoptat Statutul de la Roma al Cur\u0163ii penale interna\u0163ionale.<\/div>\n
            Din 148 de state prezente la vot au votat 120 de state \u2013 printre care \u015fi Romania \u2013 7 au fost \u00eempotriv\u0103 \u015fi 21 s-au ab\u0163inut.<\/div>\n
            A \u00eenvins la Roma  viziunea modern\u0103, actual\u0103 c\u0103 \u00eentr-o lume global\u0103 trebuie s\u0103 prevaleze conven\u0163ia interna\u0163ional\u0103 fa\u0163\u0103 de dreptul intern \u00een detrimentul unei viziuni autarhice ce punea accent pe prerogativele suverane ale statului mai ales \u00eentr-un domeniu pe atat de sensibil pe atat de conservator cum este cel al justi\u0163iei.<\/div>\n
            O atare pozi\u0163ie a avut-o f\u0103r\u0103 rezerve \u015fi Rom\u00e2nia care nu numai c\u0103 a semnat Statutul de la Roma dar \u00een prima parte a anului 2002 \u00een martie Rom\u00e2nia a ratificat acest Statut \u2013 a se vedea Legea nr. 111\/ 2002 pentru ratificarea acestui Statut \u2013 r\u0103spunz\u00e2nd astfel generos, \u00een timp, ilustrului ei \u00eenainta\u015f Vespasian Pella, cel care a aruncat \u201csc\u00e2nteia creatoare\u201d a unei astfel de justi\u0163ii interna\u0163ionale penale.<\/div>\n
            \u015ei totu\u015fi, orice \u00eenceput, fie el al unei justi\u0163ii interna\u0163ionale penale \u00ee\u015fi are limitele sale, cum ar fi:<\/div>\n
\u00a8                  <\/span><\/span>De\u015fi Curtea se declar\u0103 competent\u0103 \u00een art. 5 din Statut asupra crimei de genocid, crimelor \u00eempotriva umanit\u0103\u0163ii, crimelor de r\u0103zboi \u015fi crimelor de agresiune, \u00een privin\u0163a crimei de agresiune \u2013 care se afl\u0103 la originea oric\u0103rei crime de r\u0103zboi \u2013 aceasta nu poate fi instrumentat\u0103 dec\u00e2t dup\u0103 definirea ei \u015fi dup\u0103 acceptarea ei ca amendament. Dac\u0103 se ia \u00een considerare c\u0103 orice amendament nu poate fi propus \u00eenainte de 7 ani de la data intr\u0103rii \u00een vigoare a statutului \u015fi care la randul s\u0103u trebuie s\u0103 fie ratificat de c\u0103tre state, atunci este clar, c\u0103 numai peste cel pu\u0163in 7-8 ani o atare crim\u0103 interna\u0163ional\u0103 poate fi instrumentat\u0103.<\/div>\n
\u00a8                  <\/span><\/span>Mai mult, conform art. 12 din Statut tot pentru o perioad\u0103 de 7 ani de la intrarea \u00een vigoare a Statutului statele p\u0103r\u0163i pot s\u0103 declare c\u0103 nu accept\u0103 jurisdic\u0163ia Cur\u0163ii \u00een privin\u0163a crimei de r\u0103zboi \u2013 cele mai frecvente \u015fi barbare dintr-o atare perioad\u0103 de conflict \u2013 c\u00e2nd se presupune c\u0103 o astfel de crim\u0103 a fost comis\u0103 pe teritoriul s\u0103u de cet\u0103\u0163enii s\u0103i.<\/div>\n
\u00a8      <\/span><\/span>Acest Statut deja aprobat nu este suficient \u015fi trebuie completat de un Proiect de reguli de procedur\u0103 \u015fi proba\u0163iune \u015fi un altul pentru \u201cdefinirea Elementelor crimelor\u201d.<\/div>\n
\u00a8                  <\/span><\/span>Interesant de subliniat c\u0103 \u00een Statut nu a fost calificat\u0103 ca \u201carm\u0103 criminal\u0103\u201d interzis\u0103 de dreptul interna\u0163ional bomba atomic\u0103, dar paradoxal a fost incriminat glon\u0163ul \u201cdum-dum\u201d.<\/div>\n
\u00a8                  <\/span><\/span>\u00cen fine, interesant de men\u0163ionat este faptul c\u0103 nu au fost incluse \u00een statut crimele at\u00e2t de grave ale omenirii actuale: traficul ilicit de droguri \u015fi terorismul.<\/div>\n
\u00cen leg\u0103tur\u0103 cu terorismul de precizat c\u0103 nici de aceast\u0103 dat\u0103 o crim\u0103 ce \u00eenfioar\u0103 groaznic comunitatea interna\u0163ional\u0103 nu \u015fi-a g\u0103sit cadrul juridic procesual concret de instrumentare \u015fi judecare.<\/div>\n
            Alt cadru mai potrivit \u015fi mai eficient dec\u00e2t sub emblema O.N.U., \u00een opinia noastr\u0103, nu poate fi \u015fi, cum Curtea penal\u0103 interna\u0163ional\u0103 a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 sub egida O.N.U., \u00een cadrul acestei Cur\u0163i, sub jurisdic\u0163ia acesteia terorismul poate s\u0103 fie judecat.<\/div>\n
            De altfel, la Haga \u00een cadrul Cur\u0163ii penale interna\u0163ionale \u00een acest for juridic de mare amplitudine \u015fi rezonan\u0163\u0103 se pot concentra \u015fi totodat\u0103 se pot solu\u0163iona cauzele penale interna\u0163ionale av\u00e2nd ca obiect crimele cele mai grave prin care sunt lezate \u015fi atacate valorile supreme ale comunit\u0103\u0163ii interna\u0163ionale pacea \u015fi securitatea.<\/div>\n
            R\u0103zboiul mondial \u00eempotriva terorismului a fost declan\u015fat. Statele Unite ale Americii au fost lovite din plin \u015fi \u00een consecin\u0163\u0103 riposta este oportun\u0103 \u015fi necesar\u0103. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 terori\u015ftii \u2013 cei mai mul\u0163i dintre ei \u2013 vor fi prin\u015fi \u015fi deferi\u0163i justi\u0163iei.<\/div>\n
            Curtea penal\u0103 interna\u0163ional\u0103 poate oferi cadrul procesual juridic al  unei justi\u0163ii penale interna\u0163ionale eficiente privind tragerea la r\u0103spundere penal\u0103 a autorilor actelor de terorism.             <\/div>\n
 De aceea e necesar ca aceast\u0103 Curte penal\u0103 interna\u0163ional\u0103 s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 numai un reper al trecutului ci trebuie s\u0103 se proiecteze cu putere \u00een viitor.<\/div>\n
Exist\u0103 totu\u015fi o rezerv\u0103 ce strecoar\u0103 o anume \u00eendoial\u0103: de ce nu se schimb\u0103 mentalitatea american\u0103? De ce soldatul american se supune, numai \u015fi numai, unei justi\u0163ii americane \u015fi nu interna\u0163ionale?<\/div>\n
Exist\u0103 o lupt\u0103 comun\u0103, un front comun \u00eempotriva terorismului \u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103, trebuie s\u0103 fie \u015fi o justi\u0163ie comun\u0103 neselectiv\u0103 c\u0103reia s\u0103 i se supun\u0103 atat cet\u0103\u0163eanul european cat \u015fi cet\u0103\u0163eanul american.<\/div>\n
Din p\u0103cate Statele Unite ale Americii au fost printre cele 7 \u0163\u0103ri \u2013 din 148 \u2013 care au votat contra Statutului Cur\u0163ii penale interna\u0163ionale.<\/div>\n
Mai mult, o dat\u0103 adoptat Statutul, Statele Unite ale Americii au semnat Tratatul pe 31 decembrie 2000 dar acesta nu a fost ratificat de parlamentarii americani de\u015fi alia\u0163i Statelor Unite cum ar fi Marea Britanie, Germania, Fran\u0163a au ratificat acest Tratat.<\/div>\n
De asemenea, \u00een luna mai 2002 Statele Unite s-au retras din Tratatul care a creat aceast\u0103 Curte renun\u0163\u00e2nd la angajamentul pe care \u015fi l-au luat de a nu face nimic pentru a afecta \u201cscopul \u015fi obiectivele Tratatului\u201d.<\/div>\n
\u015ei totu\u015fi terorismul a declan\u015fat multe \u015fi profunde muta\u0163ii, at\u00e2tea \u015fi at\u00e2tea atitudini, alian\u0163e care p\u0103reau imposibile odat\u0103 au devenit realitate \u015fi \u00een acest context, de ce oare nu s-ar declan\u015fa \u015fi o schimbare fundamental\u0103 \u00een optica american\u0103 privind justi\u0163ia interna\u0163ional\u0103?<\/div>\n
Astfel, de ce oare SUA n-ar renun\u0163a la politica sa actual\u0103 de a \u00eencheia cu fiecare stat tratate bilaterale prin care militarii s\u0103i s\u0103 fie sco\u015fi de sub jurisdic\u0163ia unei instan\u0163e interna\u0163ionale penale \u015fi supu\u015fi numai unei justi\u0163ii americane?<\/div>\n
R\u0103zboiul \u00eempotriva terorismului a fost declan\u015fat. Afganistanul a fost o \u0163int\u0103, Irakul este ast\u0103zi alt\u0103 \u0163int\u0103 \u015fi \u00een mod, sigur vor urma \u015fi altele. America \u00eempreun\u0103 cu \u00eentreaga comunitate interna\u0163ional\u0103 a pornit la o lupt\u0103 de durat\u0103 \u00eempotriva terorismului.<\/div>\n
\u00cen acest front comun trebuie s\u0103 fie \u00eens\u0103 \u015fi o justi\u0163ie comun\u0103.<\/div>\n
\u201cNimeni nu este mai presus de lege\u201d proclam\u0103 un dicton rom\u00e2nesc constitu\u0163ional. De ce n-ar fi \u015fi universal?<\/div>\n
Numai pornind de la acest principiu sf\u00e2nt, pe c\u00e2t de vechi, pe at\u00e2t de actual \u2013 o justi\u0163ie egal\u0103 \u00eentr-o lume inegal\u0103 \u2013 se poate da coeziune, substan\u0163\u0103 \u015fi fermitate luptei \u00een r\u0103zboiul antiterorist declan\u015fat la scar\u0103 planetar\u0103.<\/div>\n
Numai \u00een acest mod justi\u0163ia penal\u0103 interna\u0163ional\u0103 \u00ee\u015fi va g\u0103si for\u0163a \u015fi ecoul reverberat \u00een timp de al s\u0103u trecut.<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

1. Necesitatea unei jurisdic\u0163ii penale interna\u0163ionale. Dreptul penal interna\u0163ional a cunoscut p\u00e2n\u0103 \u00een prezent progrese remarcabile \u00een plan material, prin adoptarea unor importante conven\u0163ii interna\u0163ionale de reglementare a colabor\u0103rii \u00een diverse domenii, care cuprind \u015fi dispozi\u0163ii cu caracter penal pentru sanc\u0163ionarea \u00eenc\u0103lc\u0103rilor grave ale prevederilor acestora, sau prin \u00eencheierea unor conven\u0163ii cu caracter pur penal de incriminare […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/88477"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=88477"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/88477\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=88477"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=88477"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=88477"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}