{"id":87229,"date":"2018-02-25T19:44:00","date_gmt":"2018-02-25T19:44:00","guid":{"rendered":""},"modified":"2023-01-06T20:18:30","modified_gmt":"2023-01-06T20:18:30","slug":"leonardo-da-vinci","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2018\/02\/25\/leonardo-da-vinci\/","title":{"rendered":"Leonardo Da Vinci"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Leonardo Da Vinci<\/h1>\n
LEONARDO DA VINCI

______________________________________________________________________

Pentru omul modern, care coboar? \u043en ad\u0432ncurile materiei p\u0432n?  la  profunzimi
insondabile ?i atinge spa?iile cosmice cu viteze  supersonice,  Leonardo  da
Vinci  pare  s?  fie  o  personalitate  anacronic?.  El  este  totu?i   omul
Rena?terii, care a redat omenirii libertatea g\u0432ndirii ?i mai  ales  este  un
om al Rena?terii prin aplicarea  g\u0432ndirii  la  toate  domeniile  cunoa?terii
umane. El este un \"uomo universale\", incapabil s? se limiteze la  un  singur
domeniu al preocup?rilor, \u043env?luind toat? crea?ia cu lumina dragostei sale.


Mesajul  pe  care  ni-l  transmite  Leonardo  da  Vinci  este,  dincolo   de
celebritatea, de curiozitatea cu care a cercetat lumea, modul apropierii  de
oameni,  afectivitatea,  generozitatea,  solidaritatea  uman?.  El   propune
omului actual  modelul  form?rii  unei  personalit??i  armonios  dezvoltate,
realiz\u0432nd  echilibrul  g\u0432ndire-sim?ire   prin   practica   artistic?,   prin
exersarea continu? a rezonan?elor afective, care s? nu lase sufletul  s?  se
usuce, s? r?m\u0432n? \u043enchis ?i sterp.


\u041en prim?vara anului 1452 se na?te la Anchiano, l\u0432ng? Vinci,  \u043entre  Floren?a
?i Empoli, Leonardo da Vinci, fiul  notarului  Ser  Piero  ?i  al  frumoasei
Caterina. Despre Leonardo da Vinci, Francesco Melzi spunea c?  este  \"un  om
asemenea c?ruia Naturii \u043ei este cu neputin?? s? mai creeze un altul...\"


C\u0432nd \u043emplini 7 ani, fu dat la ?coala din apropiere. Dar, \u043en satul  Vinci  de
la poalele Apeninilor, educa?ia lui nu putea merge  prea  departe.  \u041en  anii
ace?tia nu c?p?tase destule cuno?tin?e din c?r?i ?i de la ni?te  dasc?li  de
meserie. \u041en schimb, va recunoa?te c? descoperise atunci un mare  adev?r:  c?
dasc?lul cel mai bun al unui artist ?i al unui om de  ?tiin??  este  natura.
Aici, \u043en acest peisaj calm ?i armonios,  pictorul  de  mai  t\u0432rziu,  care  a
\u043en?eles cel dint\u0432i c? peisajul trebuie s? oglindeasc? o  stare  sufleteasc?,
va c?p?ta \u043enc? de pe acum acel echilibru despre care  vorbe?te  fiecare  din
operele sale.


A?a au trecut anii pentru Leonardo: \u043env??\u0432nd preg?tirea culorilor ?i  legile
perspectivei, desen\u0432nd \u043en sute ?i sute de schi?e tot felul de plante  ?i  de
vie?uitoare, studiind am?nun?it fiecare mu?chi al trupului  omenesc  -  dar,
\u043en  acela?i  timp,  interes\u0432ndu-se  ?i  de  arhitectur?   sau   de   studiul
rezisten?ei materialelor,  c?ut\u0432nd  s?  se  l?mureasc?  cum  func?ioneaz?  o
ma?in? sau cum se dezvolt? o floare, \u043encerc\u0432nd s? priceap? cum  s-au  a?ezat
straturile geologice sau cum zboar? o g\u0432z?...


\u041en toate lucrurile din jur caut? via?a - \u043entr-o macara ce prinde  via??  sub
m\u0432na lucr?torului, \u043entr-o  problem?  ce  prinde  via??  sub  puterea  min?ii
matematicianului,  \u043entr-un  chip  omenesc  ce   prinde   via??   sub   dalta
sculptorului sau sub penelul pictorului.  Nimic  nu-l  pasioneaz?  mai  mult
dec\u0432t s? caute s? priceap? minunea vie?ii.


\u041entr-o sear?, cople?it de g\u0432nduri, t\u0432n?rul  a  adormit  ?i  a  avut  un  vis
ciudat.


Se f?cea c? \u043en fa?a lui, m\u0432ndra zei?? a naturii \u043ei  ar?ta  firul  de  iarb?,
apoi omul, apoi nesf\u0432r?itul cer \u043enstelat. Apoi \u043ei zise:


- Leonardo, \u043e?i voi dezv?lui  toate  minunile  \u043emp?r??iei  mele,  dar  cu  o
condi?ie: s? nu iube?ti nimic ?i pe nimeni altcineva dec\u0432t pe mine... ?i  s?
nu-?i d?ruie?ti nim?nui sufletul ?i puterea min?ii dec\u0432t mie...


- Dar cine e?ti tu? o \u043entreb? t\u0432n?rul, \u043enm?rmurit.


- Eu sunt ?tiin?a, ?opti zei?a cu privirea limpede  ?i  rece  ca  cristalul.
P?ze?te-te de furtunile oric?ror  patimi!  Fii  st?p\u0432n  pe  tine  -  ?i  vei
cuno?te secretul tuturor lucrurilor! Voin?a ta s? fie tare ?i neclintit?  ca
st\u0432nca, ?i atunci toate dorin?ele min?ii ?i se vor \u043emplini! ?i vei  cunoa?te
paradisul fericirii de c\u0432te ori vei p?trunde c\u0432te una din tainele  lumii  ?i
ale vie?ii!


?i zei?a se f?cu nev?zut?, l?s\u0432nd \u043en urma ei  o  d\u0432r?  palid?  de  lumin?...
\u041encepea s? se lumineze de ziu?.


Leonardo se trezi \u043enfiorat. Se g\u0432ndi la drumul chinuitor de greu pe care  \u043el
chemase zei?a - ?i cu toate acestea parc? niciodat? nu se  sim?ise  at\u0432t  de
\u043ent?rit suflete?te ca acum.


\u041en cur\u0432nd, ajunge s? fie cunoscut de tot mai mult? lume  din  Floren?a.  Tot
mai mul?i florentini auzeau vorbindu-se de t\u0432n?rul care m\u0432nuia at\u0432t de  bine
sabia ca ?i penelul,  st?p\u0432nea  un  arm?sar  aprig  cu  priceperea  cu  care
m\u0432ng\u0432ia coardele unei ?itere sau putea \u043endoi limba unui  clopot  cu  aceea?i
m\u0432n? cu care ?tia s? deseneze u?or farmecul unui sur\u0432s \u043engeresc.


\u041entr-un tablou al pictorului Verrocchio, maestrul ?i dasc?lul lui  Leonardo,
t\u0432n?rul este rugat s? picteze un \u043enger. Elevul nu a \u043en?elat a?tept?rile:  de
cum a fost expus?  lucrarea,  lumea  a  \u043enceput  s?  vin?  \u043entr-un  adev?rat
pelerinaj s? admire \u043engerul cu privire limpede  ca  seninul  v?zduhului,  cu
c\u0432rlion?ii buclelor aurii, cu  profilul  fin  al  unui  copila?  neprih?nit,
\u043engenuncheat \u043entr-o atitudine ginga?? de adorare ?i  aduc\u0432nd  un  moment  de
luminoas? armonie ?i o raz? cald? \u043en atmosfera general? rece a tabloului.


Leonardo lucrase ?i o parte din peisajul de fond, \u043en care cerul  luce?te  ca
argintul, brazii par de bronz,  iar  la  poalele  lor  se  a?tern  reflexele
catifelate ale apei cu o str?vezime de  cristal.  Mai  zugr?viser?  ?i  al?i
pictori peisaje, dar nici unul nu se ar?tase p\u0432n? acum a fi  \u043endr?gostit  de
peisaj  \u043en  sine,  ci  \u043el  pictau  ca  fundal   necesar   compo?i?iilor   ?i
portretelor. Este poate pentru prima dat? \u043en pictur? c? apare ceea ce se  va
numi mai t\u0432rziu sim?ul romantic al peisajului, aici, \u043en  acest  tablou  unde
for?a unui peisaj \u043enc?rcat de sentiment apare  asociat  cu  zugr?virea  unui
moment sufletesc.


Proasp?tul me?ter din corpora?ia  pictorilor  florentini  descoper?  o  lume
nou?. Descoper? ?inuturile de vis menite s? dea un  nou  impuls  artei,  iar
descoperitorul s? ajung? - cum spune Cerot - \"creatorul peisajului  modern\".



A?adar, prima pictur?  pe  care  ne-a  l?sat-o  Leonardo  este  cuprins?  \u043en
singurul tablou al maestrului s?u Verrocchio.


Totul \u043e?i r?spunde, totul se leag?, totul se une?te  la  el  \u043entr-o  armonie
vie. Arta \u043el \u043endeamn? s? traduc?, prin mijlocirea seduc?toarelor  forme  ale
frumosului, sentimentele  cele  mai  ginga?e  sau  cele  mai  dramatice  ale
omului. \u041en acela?i timp  \u043ens?  curiozitatea  sa  nepotolit?  \u043el  \u043empinge  s?
cunoasc?  toate  manifest?rile  naturii,  s?  studieze  c\u0432t  mai   am?nun?it
structura  tuturor  fiin?elor,  s?  p?trund?  cauzele  ad\u0432nci  ale   tuturor
formelor vie?ii. \u041en el tr?iesc, \u043entr-o armonie  des?v\u0432r?it?,  doi  oameni  -
artistul ?i omul de ?tiin??. Unul caut? adev?rul \u043en sinteza artei,  cel?lalt
\u043el caut? \u043en analiza fenomenelor. Artistul din el lucreaz? cu intui?ia ?i  cu
imagina?ia, ceea ce \u043el va ajuta s? descopere ?i adev?rurile  ?tiin?ei.  Omul
de ?tiin?? din el lucreaz? cu observa?ia ?i logica, ceea ce \u043el va  ajuta  s?
\u043enf??i?eze adev?rurile artei. Arta \u043el cheam? spre  lini?tita  contemplare  a
frumosului, ?tiin?a \u043el atrage spre v\u0432rtejul vie?ii. ?i fericita  \u043embinare  a
artistului cu omul de ?tiin?? \u043ei va fecunda \u043entregul domeniu de crea?ie.


\u041en paralel cu pictura studiaz? natura scoicilor  ?i  pe?tilor  pietrifica?i,
cursul apelor,  deseneaz?  schi?ele  unor  ma?ini  de  r?zboi  ?i  chiar  se
g\u0432nde?te la un dispozitiv de zburat pentru om,  se  perfec?ioneaz?  \u043en  arta
muzicii ?i a sculpturii. Studiaz? apoi anatomia ?i mecanisnul  complicat  al
corpului omenesc, \u043encearc? s? p?trund? mecanismul  cre?terii,  al  mersului,
al respira?iei, al vorbirii, al \u043en?elegerii.


De la studiul anatomiei trece firesc la observa?ii  de  fiziologie,  iar  de
aici,  pe  nesim?ite,  la  nota?ii  de  psihologie,  alchimie,   astrologie,
matematic?, arhitectur?.


Leonardo \u043ei \u043env??a pictura pe elevii s?i  cu  ajutorul  fabulelor,  pe  care
apoi le comenta. \"Omul  trebuie  s?  \u043en?eleag?\",  \u043ei  \u043env??a  Leonardo,  \"c?
orgoliul  ?i  ignoran?a  dau  na?tere  urii  ?i  r?ut??ii,  a?a  dup?   cum,
dimpotriv?, \u043en?elegerea ?i cunoa?terea dau  na?tere  iubirii  ?i  crea?iei\".
\"Cu c\u0432t cuno?ti mai bine, cu at\u0432t iube?ti  mai  mult\",  spunea  el.  Contrar
Apostolului Pavel care  spunea  c?  \"?tiin?a  vine  din   iubire\",  Leonardo
afirm? ?i dovede?te prin opera \u043entregii  sale  vie?  c?  \"iubirea  vine  din
?iin??, iar cel ce ?tie pu?n iube?te pu?in\".


\"Nu uita?i niciodat?, \u043ei  \u043env??a  pe  elevii  s?i,  c?  iubirea  este  fiica
cunoa?terii, iar iubirea e cu at\u0432t mai puternic?, cu  c\u0432t  cunoa?terea  este
mai temeinic?.\"


\"A ?ti \u043enseamn? a prevedea, a putea ?i a ac?iona, \u043enseamn?  a  schimba  fa?a
p?m\u0432ntului, a supune omului puterile naturii,  a-i  face  via?a  mai  u?oar?
prin inven?iile tenicii,  iar  prin  crea?ii  de  art?  a  i-o  \u043enfrumuse?a.
Aceasta trebuie s? fie adev?rata  religie  a  creatorului  de  art?  sau  de
?tiin??.\"


Religia lui Lenardo era religia muncii, str?duin?a continu? \u043entru  c?utarea,
\u043enf?ptuirea ?i lauda acestei \"Sfinte Teimi\" a sa pe care o formau  Adev?rul,
Binele ?i Frumosul.  Legea  superioar?  a  existen?ei  umane  este  ac?iunea
creatoare prin care l?s?m \u043en lume o urm? dup? ce nu  vom  mai  fi,  o  oper?
care prelunge?te existen?a ?i dup? moarte. F?r? acest continuu exerci?iu  al
ac?iunii creatoare, spiritul se corupe, asemenea apei  l?sate  \u043en  p?r?sire,
asemenea fierului ne\u043entrebuin?at p\u0432ndit de rugin?.


Armonia arhitecturii suflete?ti a lui Leonardo da Vinci are drept temelie  o
nesf\u0432r?it? bun?tate. \u041enc? la c\u0432teva zeci de ani dup? moartea  sa,  biograful
Vasari consemneaz? p?rerea contemporanilor spun\u0432nd c?  \"\u043en  toate  ac?iunile
lui Leorado ap?rea generozitatea.\" O bun?tate care lua  uneori  forme  de  o
ging??ie duioas?, alteori naive, considerate chiar ciudate. De  pild?,  \u043enc?
de pe c\u0432nd era t\u0432n?r, nu voia  s?  m?n\u0432nce  carne,  socotind  omor\u0432rea  unui
animal la fel de criminal? ca uciderea unui om, c?ci ?i omul,  ?i  animalul,
?i planta realizeaz? la fel minunea vie?ii. Se spunea  c?  uneori  se  oprea
din drum ca s? dea la o parte o  r\u0432m?,  ca  s?  nu  fie  strivit?  de  pasul
trec?torilor, sau c? alteori cump?ra din  pia??  porumbei  pentru  a  le  da
drumul  din  colivii,  s?  le   redea   libertatea.   Ciudate   gesturi   de
generozitate, \u043entr-o epoc? vestit? prin cruzimi ?i asasinate!


Leonardo da  Vinci  s-a  preocupat  \u043en  mod  deosebit  de  redarea  c\u0432t  mai
expresiv? a chipurilor omene?ti cu ajutorul gesticii ?i al  mimicii,  cre\u0432nd
tipuri reprezentative at\u0432t  \u043en  compozi?ii,  c\u0432t  ?i  \u043en  portrete  (\"Madona
Litta\",  \"Madona  Benois\",  \"Doamna  cu  hermin?\").  Pictorul  \u043e?i  plaseaz?
personajele \u043en cadrul unui peisaj ciudat (o lume de vis cu st\u0432nci  selenare,
peste  care  plute?te  o  cea??  alb?struie,  transparent?),  urm?rind  prin
aceasta accentuarea expresivit??ii lor. Prima lucrare \u043en care  este  folosit
acest  peisaj  caracteristic,   \"Sf.Ieronim   \u043en   pustie\",   constituie   o
reprezentare sugestiv? a durerii solitare. Tehnica  clar-obscurului  a  fost
aplicat? \u043en mod v?dit \u043encep\u0432nd cu compozi?ia \"Madona printre st\u0432nci\"  (1483)
?i \"Sf.Ana, Maria ?i Iisus\" (1501-1502).


Compozi?ia frescei \"Cina cea de tain?\" (1495-1497), echilibrat? ?i  \u043enscris?
\u043entr-un cadru de o mare  simplitate,  reprezint?  desf??urarea  dramatic?  a
reac?iilor psihologice ale personajelor \u043en momentul tr?d?rii  lui  Iisus  de
unul din discipolii s?i. Leonardo da Vinci a  creat  compozi?ii  grandioase,
uneori pline de tensiune interioar? (\"Adorarea magilor\"),  alteori  agitate,
pline de dinamism, ca \"B?t?lia de la Anghiari\" (1503).


Capodopera artei sale portretistice este  \"Mona  Lisa\"  (\"Gioconda\").  Pe  o
figur? ginga?? ?i g\u0432nditoare de t\u0432n?r? femeie, pictorul a  surprins  sur\u0432sul
enigmatic ?i fascinant  care  oglinde?te  fluiditatea  vie?ii  interioare  a
modelului.


\u041en lunile de iarn?, \u043en primele luni ale  anului  1519,  b?tr\u0432nul  artist  cu
trupul sl?bit ?i \u043enf??urat \u043entr-o hain? lung? \u043embl?nit?, ve?m\u0432nt  necunoscut
dincolo de Alpi, simte apropierea sf\u0432r?itului. Se  prive?te  \u043entr-o  oglind?
?i vede un chip ruinat de om b?tr\u0432n. Iat? rezultatul  unei  vie?i  de  munc?
supraomeneasc?, iat? rezultatul  unei  vie?i  de  renun?are,  a  unei  vie?i
\u043enchinate numai adev?rului ?tiin?ei, binelui, faptei,  frumosului  artei,  a
unei vie?i jertfite viitorului omenirii! ?i \u043en timp ce \u043e?i  prive?te  chipul
ce evoc? \u043entregul trecut de \u043enfr\u0432ngeri ?i umilin?i, cu m\u0432na  st\u0432ng?  fixeaz?
\u043entr-o sanguin? (cea de la Torino, de?i dup? unii speciali?ti anterioar?  ca
dat?) \u043enf??i?area venerabil? a cercet?torului care a  pus  temeliile  at\u0432tor
?tiin?e. Am?r?ciunea at\u0432tor planuri mari ne\u043enf?ptuite \u043ei  coboar?  col?urile
gurii, privirile ad\u0432nci \u043enchid suferin?ele  geniului  ne\u043en?eles  de  oameni,
iar  cutele  br?zdeaz?  o  frunte  \u043enalt?  ce  ad?postise  mintea  cea   mai
cuprinz?toare a omenirii.


Cu toate c? n?d?jduise s? aib? acea moarte lini?tit? pe care o d? omului  \"o
via?? bine folosit?\" ?i con?tiin?a datoriei \u043endeplinite, ultimele sale  zile
se scurg foarte agitate. Prin fa?a ochilor  min?ii  i  se  deap?n?  \u043entreaga
via?? ?i de-a lungul acestei vie?i nu g?se?te dec\u0432t speran?e  spulberate  de
vremi ?i de oameni... Planuri m?re?e care n-au putut  prinde  fiin??,  opere
mari neterminate sau ruinate... ?i ma?ina de  zburat  ce  va  fi  \u043enf?ptuit?
abia peste patru  veacuri  de  fiul  unui  popor-frate,  popor  despre  care
Leonardo poate c? nu ?tia mai nimic... ?i aceste cinci mii de pagini  r?mase
netip?rite, truda unei min?i pornite pe c?i  \u043enc?  neumblate  de  nimeni  ?i
lumin\u0432nd  z?ri  neb?nuite,  pagini  sortite   s?   zac?   veacuri   \u043entregi,
necunoscute omenirii... Pr?bu?iri, numai pr?bu?iri,  ?i  toate  acestea  din
vina oamenilor... Dar poate c? ?i din vina lui,  pentru  c?  \u043en  \u043enapoiatele
\u043emprejur?ri  ale  prezentului,  voise  s?  aduc?   prea   repede   vremurile
viitorului... ?i pentru c? era cu neputin?? ca at\u0432tea  visuri  mari  s?  fie
\u043enf?ptuite \u043ent-o singur? via?? de om... ?i omenirea, care va  trebui  s?  se
c?zneasc? din nou, s? o ia de la \u043enceput, s? str?bat?  iar??i  de  la  cap?t
drumurile grele ?i chinuitoare  ale  at\u0432tor  cercet?ri...  ?i  lutul  acesta
p?m\u0432ntesc, trupul acesta neputincios, care nu-i  \u043eng?duie,  m?car  acum,  \u043en
ceasul al unsprezecelea, s?-?i pun? r\u0432nduial? \u043en manuscrise... S?  le  poat?
transmite  viitorului,  s?  le  d?ruiasc?  luminii,  s?  vin?  \u043en   ajutorul
omenirii...


Leonardo da Vinci a devenit de mult o  figur?  legendar?,  un  fel  de  erou
mitologic,  \u043entrup\u0432nd  extinderea   \u043ensu?irilor   umane   p\u0432n?   la   limita
posibilului, setea de cunoa?tere a lumii \u043en toate direc?iile ?i  prin  toate
mijloacele, cufundarea \u043en necunoscut f?r? prejudec??i sau re?ineri.


Arta pe care a practicat-o printre multele sale preocup?ri a fost pentru  el
mai pu?in o profesiune, dar mai ales modalitatea de a-?i exprima  atitudinea
de d?ruire  pasionat?,  dragostea  sa  f?r?  margini  pentru  cei  din  jur,
deschiderea f?r? rezerve fa?? de toate tainele lumii.
<\/pre>\n
<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Leonardo Da Vinci LEONARDO DA VINCI______________________________________________________________________Pentru omul modern, care coboar? \u043en ad\u0432ncurile materiei p\u0432n? la profunzimiinsondabile ?i atinge spa?iile cosmice cu viteze supersonice, Leonardo daVinci pare s? fie o personalitate anacronic?. El este totu?i omulRena?terii, care a redat omenirii libertatea g\u0432ndirii ?i mai ales este unom al Rena?terii prin aplicarea g\u0432ndirii la toate domeniile cunoa?teriiumane. […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/87229"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=87229"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/87229\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=87229"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=87229"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=87229"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}