{"id":316,"date":"2020-06-29T17:50:18","date_gmt":"2020-06-29T17:50:18","guid":{"rendered":"http:\/\/plopandrei.com\/?p=316"},"modified":"2020-06-29T17:50:18","modified_gmt":"2020-06-29T17:50:18","slug":"plop-andrei-lucrarea-de-master-rolul-mass-media-in-reflectarea-conflictelor-geopolitice-studiu-de-caz-mass-media-in-federatia-rusa-introducere","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2020\/06\/29\/plop-andrei-lucrarea-de-master-rolul-mass-media-in-reflectarea-conflictelor-geopolitice-studiu-de-caz-mass-media-in-federatia-rusa-introducere\/","title":{"rendered":"Plop Andrei\/ Lucrarea de master\/ – Rolul mass-media \u00een reflectarea conflictelor geopolitice. Studiu de caz: Mass-media \u00een Federa\u0163ia Rus\u0103\/"},"content":{"rendered":"
<\/div>\n

\"\"

<\/p>\n\n\n\n

<\/figure>\n\n\n\n

Introducere<\/p>\n\n\n\n

Capitolul I. Mass-media declan\u015feaz\u0103 criza.\u00a0<\/strong><\/p>\n\n\n\n

I.1. Mass-media ca instrument de politic\u0103 extern\u0103<\/p>\n\n\n\n

\u00a0I.2. Provoc\u0103ri \u015fi mize \u00een vecin\u0103tatea apropiat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00a0I.3. De la propagand\u0103 la opera\u0163ii informa\u0163ionale.\u00a0<\/p>\n\n\n\n

\u00a0Capitolul II. Reformarea culturii politice\u00a0<\/strong><\/p>\n\n\n\n

II.1. Imaginea, reputa\u0163ia actorilor politici.<\/p>\n\n\n\n

II.2.\u00a0 Formarea atitudinilor, a perceptiilor \u015fi a convingerilor.<\/p>\n\n\n\n

II.3. De la atitudine la comportament.<\/p>\n\n\n\n

Capitolul III. Democra\u0163ia dirijat\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n

III.1. C\u00e2inele de paz\u0103 al democra\u0163iei sau c\u00e2inele lui Pavlov ?<\/p>\n\n\n\n

\u00a0III.2. Societatea civil\u0103 \u015fi democra\u0163ia.<\/p>\n\n\n\n

III.3. Provoc\u0103rile noilor media.<\/p>\n\n\n\n

Concluzie<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Bibliografie<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Lucrarea a fost finalizata in 2015<\/strong><\/p>\n\n\n\n


Introducere<\/strong>
Din perspectiva relevan\u021bei temei <\/strong>Mass media joac\u0103 un rol esen\u021bial \u00a0\u00een procesul de modificare a opiniei publice, a<\/strong> con\u021binutului \u00a0\u0219i valorile informa\u021biilor vehiculate de media servesc drept modele de valori, credin\u021be, comportamente. Ca urmare a<\/strong> procesului de modernizare \u0219i dezvoltare \u00a0a tehnologiilor, noile media devin un element esen\u021bial , a creat premise<\/strong> globale \u0219i regionale<\/strong> \u00a0pentru transform\u0103ri importante \u00een structurile politice, se implic\u0103 \u00een prezentarea crizei, coopereaz\u0103 cu guvernele implicate \u00a0\u00een criz\u0103, men\u021bine criza \u00een timp \u00eendelungat, \u00a0de multe ori finaliz\u00e2ndu-se cu r\u0103sturn\u0103ri de guverne. Mass \u2013 media au devenit<\/strong> devenit un instrument de r\u0103zboi informa\u021bional printr-o<\/strong> component\u0103 separat\u0103 de gestionare a luptelor care pot crea \u00a0\u00a0panic\u0103, le \u00a0pot dezvolta \u00eentr-o criz\u0103,le \u00a0pot <\/strong>rezolva sau \u00a0le pot evita. Federa\u021bia Rus\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00a0gestioneze conflictele de la frontier\u0103 care afecteaz\u0103 interesele vitale a \u021b\u0103rii, \u00a0nu po\u021bi pretinde statutul de mare putere atunci c\u00e2nd nu e\u0219ti \u00een stare s\u0103 rezolvi un conflict local. Gradul de dependen\u021b\u0103 al m<\/strong>ass-media duce la stabilirea agendei interne,<\/strong> identificarea problemelor \u00a0importante ale lumii, hot\u0103r\u0103\u0219te \u00a0ce poate fi \u00a0interesul public, poate crea \u00een afara \u021b\u0103rii o imagine \u00a0demn\u0103 de admirat \u0219i care s\u0103 fie imitat\u0103. Dispre\u021buirea occidentalilor fa\u021b\u0103 de cultura ruseasc\u0103, pentru statutul de mare putere, iar puterea de la Kremlin \u00eencearc\u0103 \u00a0prin \u00a0prin intermediul mass-media, de \u00a0a redob\u00e2ndi un rol mai \u00eent\u00eei \u00een interiorul \u021b\u0103rii c\u00e2t \u015fi extern din punct de vedere cultural \u00een \u021b\u0103rile latine, asiatice. Obiectivul \u0219tiin\u021bific al<\/strong> \u00a0lucr\u0103rii este analiza rolului pe care \u00eel aumass -media<\/strong> \u00een reflectarea conflictelor geopolitice, importan\u021bam<\/strong>ass-mediei \u00a0\u00een Federa\u021bia Rus\u0103, \u00a0\u0219i cum ar putea Mass-media \u00a0s\u0103 pun\u0103 \u00a0pune bazele democra\u021biei \u00een 2018 conform valorilor \u00a0occidentale, pentru c\u0103 \u00een 2018 expira cel de-al treilea mandat preziden\u021bial al lui Vladimir Putin, \u00a0\u0219i vor avea loc alegeri preziden\u0163iale care s-ar putea termina cu stabilirea democra\u021biei \u00een Federa\u021bia Rus\u0103 conform valorilor \u0219i principiilor democratice occidentale. La etapa actual\u0103 ne afl\u0103m \u00een cadrul unei perioade de tensiuni \u0219i confrunt\u0103ri politice \u0219i ideologice \u00eentre Vest \u0219i Est. Avem nevoie de \u00a0\u00a0o analiz\u0103 care poate preveni al treilea r\u0103zboi mondial care \u00a0printre altele ar putea fi \u0219i ultimul, pentru c\u0103 tehnologia militar\u0103 Alian\u021bei Nord Atlantice sunt net superioare celor din Federa\u021bia Rus\u0103, \u00a0\u00eens\u0103 c\u00e2nd vine vorba de \u00a0arme nucleare tactice Rusia are un avantaj \u00a0asupra Statelor Unite \u0219i NATO. Conducerea \u00a0american\u0103 \u00a0consider\u0103 c\u0103 un r\u0103zboi nuclear cu Federa\u021bia Rus\u0103 este de neconceput, \u00eens\u0103 \u00a0ru\u0219ii dau semnale \u00a0c\u0103 \u00a0au capacitatea de a lovi \u021binte din interiorul Statelor Unite cu arme nucleare, pentru c\u0103 cine va trage primul acela va \u00eenvinge. Din punctul nostru de vedere \u00a0\u00a0consider\u0103m c\u0103<\/strong> sunt necesare strategii adecvate, eficiente procesului de democratizare f\u0103r\u0103 a folosi armamentul, care ar putea s\u0103 pun\u0103 bazele democra\u021biei \u00a0prin intermediul mass-media. Fiecare strategie \u00ee\u0219i are avantajele \u0219i locul, pentru identificarea riscurilor am ales \u00a0mai multe teorii, \u00eens\u0103 pentru interpretarea \u00a0noilor genuri de conflicte am ales geopolitica. Federa\u021bia Rus\u0103 are cea mai mare suprafa\u021ba teritorial\u0103, \u00a0geopolitica fiind un instrument \u00a0util pentru definirea conceptului de securitate a Rusiei. Multe decizii \u00a0sunt luate \u00a0de occidentali \u00a0pe baza unor analize artificiale, \u00a0accetu\u00e2nd \u00a0tendin\u021bele \u00a0strategiei gloabale de contaiment \u00a0exist\u0103 factori geografici de condi\u021bionare a sferei de influen\u021b\u0103 pe care Kremlinul \u00a0dore\u0219te s\u0103 o men\u021bin\u0103. \u00a0Cei care \u00a0elaboreaz\u0103 o politic\u0103 trebuie s\u0103 formuleze strategii fa\u021b\u0103 de Rusia, doar cu o politic\u0103 inteligent\u0103 majoritatea crizelor \u00a0pot fi prev\u0103zute \u0219i evitate, \u00een cazul nostru ar putea avea ca efect transformarea ei \u00eentr-un partener de \u00eencredere, \u00a0modernizarea \u0219i dezvoltarea \u00a0at\u00e2t a Rusiei c\u00e2t \u0219i a \u00a0statelor partenere din vecin\u0103tatea apropiat\u0103. \u00a0Una din \u00eentreb\u0103rile \u00een aceast\u0103 lucrare \u00eencearc\u0103 s\u0103 r\u0103spund\u0103 \u00a0aspira\u021biile \u00a0politice ale Rusiei \u00a0\u00a0cu al\u021bi actori de pe scena interna\u021bional\u0103. Lucrarea a fost \u00a0structurat\u0103 \u00een trei capitole, subliniind totodat\u0103 necesitatea de a aborda \u00een fiecare capitol \u00een parte c\u00e2te o teorie, \u00a0care ofer\u0103 o imagine de ansamblu \u00a0a rolului mass-media \u00een reflectarea conflictelor geopolitice. Primul capitol cuprinde descrierea unor termini\/concepte definitorii precum mass-media, geopolitic\u0103, conflicte, diploma\u021bia cooper\u0103rii culturale. Prima \u00a0jum\u0103tate a capitolului \u00a0\u00eent\u00e2i<\/strong> este dedicat\u0103 analizei principalelor instrumente ale mass-media ca o unealt\u0103 a politicii externe \u00a0coform teoriei agenda-seting. \u00a0Ce-a dea doua jumatate a acestui capitol \u00a0reprezint\u0103 o serie de evalu\u0103ri, posibile scenarii \u00een contextul \u00a0crizei ucrainene, \u00a0o evaluare a Politici Europene de Vecin\u0103tate precum \u015fi a Str\u0103in\u0103t\u0103\u0163ii apropiate. Al doilea capitol \u00a0pleac\u0103 de la ideea aplic\u0103rii teoriei cultiv\u0103rii \u00a0\u00eentr-o societate, influen\u021ba mass-media \u00a0\u00a0asupra \u00a0valorilor \u0219i comportamentul individului. \u00a0\u00a0\u00a0\u00cen cadrul aceluia\u0219i \u00a0capitol \u00a0voi ar\u0103ta o perspectiv\u0103 de \u00een\u021belegere pentru \u021b\u0103rile occidentale \u00een \u00een\u021belegerea culturii ruse\u0219ti, etapele construiri unei societ\u0103\u021bi civile active precum \u0219i modelarea cet\u0103\u021benilor conform valorilor occidentale. Cel de-al treilea capitol \u00a0\u00a0ofer\u0103 o privire de ansamblu asupra societ\u0103\u021bii civile confuze din Rusia, abord\u00e2nd teoria dependen\u021bei fa\u021b\u0103 \u00a0\u00a0de mass-media, \u00a0cu ajutorul c\u0103ruia ar putea \u00a0implica tinerii \u00een via\u021ba politic\u0103, precum \u0219i \u00a0folosirea noilor media ca instrument de coerci\u021bie fa\u021b\u0103 de puterea autoritar\u0103. Metodologia folosit\u0103 pentru ipoteza central\u0103 a proiectului const\u0103 delimitarea conceptual\u0103 a geopolitici cu consecin\u021be asupra Europei \u00a0\u00a0pentru prevenirea r\u0103zboiului , pentru c\u0103 geopolitica este o disciplin\u0103 cu o \u00a0mentalitate<\/strong> imperial\u0103 \u015fi a fost creat\u0103 \u00een momente cheie pentru existenta acestora, iar Rusia este un stat cu o mintalitate imperial\u0103 \u015fi \u00a0se \u00a0afl\u0103 acum \u00a0\u00eentr-un moment cheie. Dac\u0103 o parte a \u0163\u0103rilor occidentale sunt azi spectatori la conflictul din Ucraina ar putea \u00a0foarte cur\u00e2nd s\u0103 participe la acest conflict \u00a0ca \u00a0actori \u00a0prin conflict armat.<\/strong> Trebuie de \u00a0luat \u00een calcul \u00a0cultura, religia, agresivitatea \u00eenn\u0103scut\u0103 a oamenilor politici de a lua decizii, \u00a0pentru c\u0103 \u00a0ru\u015fii au un stil brutal de \u00a0face politic\u0103 \u015fi \u00a0ac\u0163ioneaz\u0103 \u00a0dup\u0103 \u00a0considerentele<\/strong> interesului de stat av\u00e2nd \u00een vedere regiunile \u00a0direct amenin\u0163ate iar geopolitica este un instrument care ne ofer\u0103 o imagine de ansamblu \u00a0de func\u0163ionare \u00a0a pozi\u021bii de putere a Kremlinului.<\/strong> Ipoteza transversal\u0103 const\u0103 abordarea \u00a0teoriilor agenda-seting, cultiv\u0103rii \u015fi \u00a0dependen\u021bei pentru \u00a0a pune bazele unei democra\u0163ii viabile \u00een federa\u0163ia Rus\u0103. Analiz\u00e2nd <\/strong>de fragilitatea \u00a0presei \u00een Federa\u0163ia Rus\u0103, statele occidentale al c\u0103ror standard de democra\u0163ie a <\/strong>ajuns la cel mai \u00eenalt nivel vor putea \u00a0ajuta societatea civil\u0103 rus\u0103 \u00a0pentru crearea \u00a0unui \u00a0sistem mediatic independent. Prima etap\u0103 \u00a0\u0219i cea mai sigur\u0103 \u00a0pentru crearea unei prese independente<\/strong> sunt noile media. \u00a0Democra\u0163ia presupune \u00a0participarea direct\u0103 \u00a0a indivizilor \u00a0la realizarea jocului democratic, elita rus\u0103 aplic\u0103 principiul interesului de stat, \u00een majoritatea cazurilor interesul personal \u00a0pentru a \u00eenc\u0103lca libert\u0103\u0163ile individuale. Noile media le dau posibilitatea persoanelor care doresc democratizarea socit\u0103\u021bii ruse de a discuta direct cu cet\u0103\u021benii f\u0103r\u0103 a apela la canalele media care le apar\u021bin oligarhilor \u00a0din cercul \u00a0de putere a Kremlinului. \u00a0Dezinformarea opiniei publice cu privire la realit\u0103\u0163ile scenei politice \u00a0sunt marcate de modalit\u0103\u0163ile diferite de a privi \u015fi de a ac\u0163iona. Unii reprezentan\u0163i ai puterii \u00a0fac presiuni \u00a0asupra jurnali\u015ftilor pentru c\u0103 le afecteaz\u0103 \u00a0\u00a0interesele \u00a0\u0219i nu pot s\u0103 mai \u00a0ignore libertatea de exprimare, presa are menirea de a dezv\u0103lui abuzurile comise de autorit\u0103\u0163i. Pentru \u00a0examinarea rolului mass-media \u015fi a geopoliticii \u00a0necesit\u0103 un demers de analiz\u0103 \u0219i selec\u021bie a \u00a0celor mai relevante, din punct de vedere al calit\u0103\u0163ii \u015fi \u00a0al datei public\u0103rii. Conform unui citat celebru a lui \u00a0Van Der Heyden ce afirm\u0103<\/strong> : ,, deschide cartea, ca s\u0103 \u00eenve\u0163i ce au g\u00e2ndit al\u0163ii; \u00eenchide cartea, ca s\u0103 g\u00e2nde\u015fti tu \u00eensu\u0163i.\u201d Datorit\u0103 temei alese care necesit\u0103<\/strong> un proces continuu de documentare \u0219i reflectare, am luat contact cu familiarizarea teoriilor, a evolu\u021biilor raporturilor dintre mass-media \u021bi geopolitica contemporan\u0103<\/strong> ca \u00eentr-un final s\u0103 termin aceast\u0103 lucrare cu ni\u015fte recomand\u0103ri pertinente. Pentru construc\u021bia<\/strong> argumenta\u021biei proprii \u00a0am utilizat \u00a0<\/strong>surse \u00a0de mare autoritate, lucr\u0103ri de specialitate \u00een domeniul geopolitic\u0103 \u00a0pe \u00a0baza c\u0103rora se poate face o analiz\u0103 privind riscurile la care se expun Federa\u0163ia Rus\u0103, deasemenea \u00a0am analizat \u00a0\u00a0studiile cele mai recente referitor la Mass-media. La studiile realizate \u00a0care au contribuit \u00a0formarea unei viziuni<\/strong> cu privire la \u00a0studiul de caz sunt: \u00a0Zbiegniew Brzezinski, Jean Sylvestre Mongrenier. Ca urmare a analizei ar\u0103tate \u00een lucrare, \u00a0ace\u0219ti autori<\/strong> apar cita\u021bi \u00a0de mai multe ori, datorit\u0103 \u00a0argumentelor \u00a0pertinente, pentru c\u0103 sunt \u00a0buni cunosc\u0103tori \u00a0a mentalit\u0103\u0163ii \u015fi culturii ruse\u015fti, \u00a0datorit\u0103 faptului c\u0103 analizele pe care le-au f\u0103cut \u00a0au ar\u0103tat \u00een timp \u00a0utilitatea lor.<\/p>\n\n\n\n

Capitolul I. Mass-media declan\u015feaz\u0103 criza.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

I.1. Mass-media ca instrument de politic\u0103 extern\u0103.<\/strong>
Speciali\u0219tii teoreticieni ai mass media au str\u00e2ns foarte multe documente care prezenta puterea mass-media drept \u00a0un mijloc \u00a0\u00a0de propagand\u0103 care urm\u0103rea s\u0103 impun\u0103 un anumit mesaj. \u00a0\u00cen 1972 situa\u021bia s-a schimbat c\u00e2nd cercetatorii americani Maxwell McCombs \u0219i \u00a0Donald \u00a0Shaw au formulat teoria \u00a0\u00a0agenda-seting conform c\u0103ruia: ,, mass-media nu le spun oamenilor ce ar trebui s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103, ci \u00a0la ce ar trebui s\u0103 se gandeasc\u0103. \u00a0Teoria agenda-seting arat\u0103 c\u0103 mass-media influen\u0163eaz\u0103 opininiile, dar nu ca un propagandist care spune ,, ce ar trebui g\u00e2ndit\u201d, ci prin sensibilizarea cu privire la anumite subiecte de interes ( ,, la ce ar trebui s\u0103 ne g\u00e2ndim\u201d), propuse \u00een agenda zilei.\u201d Filosoful \u0219i istoricul Edmund Burke care nu avea cea mai bun\u0103 p\u0103rere despre revolu\u021bia francez\u0103 \u00a0lanseaz\u0103 ,, \u00een lucrarea \u00a0cu valoare de reper \u00a0reflec\u021bii \u00a0despre revolu\u021bia francez\u0103, \u00a0expresia \u00a0de a ,, patra putere \u201c \u00een leg\u0103tura cu presa.\u201d Terminologia de a patra putere \u00eei atribuie presei un rol de conducere ,,fiind o putere ,, autonom\u0103\u201d, presa nu ar mai fi controlat\u0103 de public, ci s-ar ,, auto- controla\u201d prin echilibrul \u00a0pe care-l realizeaz\u0103 \u201c \u00eempreun\u0103 cu celelalte trei puteri : executiv\u0103, legislativ\u0103, judec\u0103toreasc\u0103<\/strong> Mass media iau parte \u00a0activ\u0103 la construirea \u00een\u021belesului vie\u021bii, politice, sociale \u0219i \u00ee\u015fi \u00a0,, exercit\u0103 \u00a0for\u021ba \u0219i capacitatea de presiune asupra societ\u0103\u021bi din patru directii: economic\u0103, simbolic\u0103, coercitiv\u0103 \u0219i politic\u0103. \u201c \u00a0Mass-media \u0219i grupurile de interese reac\u021bioneaz\u0103 \u00een acest fel, cu accent pe problemele care sunt furnizate \u015fi anume ,, se refer\u0103 la cine este implicat \u00een criz\u0103, un detaliu, sistemul aflat \u00een conflict; cine este de vin\u0103 pentru declan\u0219area crizei; \u00a0c\u00e2nd, cum \u00a0\u0219i modul de identificare a crizei; ce organiza\u021bii sunt implicate \u00een gestionarea \u00a0crizei; \u00a0derularea pe moment, etape \u0219i st\u0103ri de criz\u0103 a fenomenului; for\u021bele \u0219i mijloacele care sunt \u00a0implicate \u00a0direct sau indirect \u00een desf\u0103\u0219urarea, at\u00e2t a procesului de prevenire escaladare \u0219i regres; care sunt pierderile materiale.\u201d Puterea politic\u0103, \u00a0economic\u0103 \u0219i cea militar\u0103 folosesc \u00a0mass-media \u00a0pentru a \u00a0educa \u0219i a-i <\/strong>determina pe cet\u0103\u021beni \u00a0s\u0103 se adapteze \u00a0\u00a0conform intereselor acestora prin intermediul \u00a0,, mass-media \u00a0spun omului din mas\u0103 cine este, ce trebuie s\u0103 fie, ce dore\u0219te s\u0103 fie, \u00eei d\u0103 identitate, \u00eei creaz\u0103 aspira\u021bii \u0219i face acest lucru prin toate programele. \u201c \u00a0 \u00cen 1999, \u00een cadrul opera\u021biunii \u00a0,, For\u021ba Aliat\u0103\u201c, \u00a0purt\u0103torul de cuv\u00e2nt \u00a0al NATO Jamie Shea \u00a0recunoa\u0219tea c\u0103 ,,pentru conduc\u0103tori, c\u00e2\u0219tig\u0103toarea companiilor<\/strong> de pres\u0103 este la fel de importan\u021b\u0103 ca \u0219i aceea a companiilor militare cele dou\u0103 sunt inseparabile \u0219i nu po\u021bi c\u00e2\u0219tiga pe una f\u0103r\u0103 cealalt\u0103. \u201c Studiile privind capacitatea \u00a0comunic\u0103rii de mas\u0103 dezv\u0103luie c\u0103 mass-media \u00a0pot<\/strong> influen\u021ba, constr\u00e2nge, \u00a0schimba realit\u0103\u021bile sociopolitice deoarece \u00a0,, m<\/strong>ass-media \u0219i societate \u2013 \u00ee\u0219i propune s\u0103 surprind\u0103 impactul major pe care media \u00eel au asupra \u00a0vie\u021bii sociale ( conflictelor). \u201c \u00centrebarea pe care ar trebuie s\u0103 ne o punem ce este o \u0219tire? De ce unele \u0219tiri intr\u0103 \u00een ,,Breaking News\u201c iar altele sunt omise, neobservate, \u00a0ignorate! Formularea corect\u0103 a mesajului \u2013 documentarea, analizarea<\/strong> \u0219i redactarea \u0219tirii, \u00eens\u0103 ce este \u00a0o \u0219tire? \u0218tirea este ceea ce \u00a0scot \u00een eviden\u021b\u0103, interpreteaz\u0103 \u0219i uneori chiar editorii \u0219i produc\u0103torii \u00a0distorsioneaz\u0103 evenimentele \u0219i ne-o reprezint\u0103 ca pe o \u0219tire. Opinia \u00a0\u015fi exprimarea opiniei poate fi<\/strong> \u00a0transformat\u0103 \u00a0radical \u00een func\u021bie de metoda de comunicare pe care o folose\u015fte. Progresul tehnologic \u00a0duce la schimbarea condi\u021biilor de transmitere, modalit\u0103\u021bile de exprimare evolueaz\u0103 \u0219i acestea. Unii autori arat\u0103 c\u0103 <\/strong>americanii au fost \u00eens\u0103 cei care \u00a0,, au impus primul model a r\u0103zboiului informa\u021bional modern, \u00een care , \u00eenc\u0103 \u00a0din faza de planificare a opera\u021biilor militare, rela\u021biile publice, ac\u021biunile psihologice, precum \u00a0\u0219i cele de cooperare civili-militari<\/strong> \u0219i de intelligence au fost \u00a0concepute ca un tot unitar s\u0103 contribuie<\/strong> la atingerea acelora\u0219i obiecive \u00a0politico-strategice.\u201d \u00a0R\u0103zboiul coali\u021biei multina\u021bionale \u00eempotriva Irakului dup\u0103 agresiunea Kuweitului <\/strong>a fost \u00a0primul conflict armat \u00a0care a fost televizat \u00een timp real, prima desf\u0103\u0219urare masiv\u0103 de arme \u00a0informa\u021bionale moderne din epoca postbelic\u0103 ,, obiectivul \u00a0mass-media, care \u00a0consta \u00een a informa publicul c\u00e2t mai repede posibil dup\u0103 ce s-a petrecut evenimentul, a fost \u00eenlocuit de aceast\u0103 exigen\u021b\u0103 inimaginabil\u0103 p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd: evenimentul trebuie pe c\u00e2t posibil sa fie mediatizat \u00een timp ce se petrece. Mijloace \u00a0tehnice de filmare \u0219i difuzare permit acest lucru, iar publicul a prins repede \u00a0gustul. \u201c \u00a0Defini\u0163ia \u00a0conflictului \u00a0poate fi extins\u0103 ca urmare a unor st\u0103ri generate de unele fapte nedorite, ea reprezint\u0103<\/strong> \u00a0,, o pozi\u021bie deschis\u0103, lupta \u00eentre indivizi, grupuri, clase sociale, \u00a0partide, comunit\u0103\u021bi, state \u00a0cu interese economice politice, religioase, etnice , rasiale, divergente sau incompatibile, cu efecte distructive asupra interac\u021biuni sociale. Conflictul este o ne\u00een\u021belegere, ciocnire de interese, dezacord. \u00a0\u00centr-un conflict pot exista<\/strong> urm\u0103toarea succesiune: ,,criza, tensiunea, ne\u00een\u021belegerea, incidentele, disconfortul. \u00a0Speciali\u0219tii ai mass media consider\u0103 c\u0103<\/strong> ,, criza schimb\u0103 oamenii: acest lucru poate fi \u00een\u021beles at\u00e2t ca o \u00eenlocuire a unor persoane cu altele, cu idei noi \u0219i cu mai mult\u0103 motiva\u021bie.\u201d \u00a0Crizele la r\u00e2ndul lor sunt de trei tipuri \u015fi anume:,, crizele \u00a0imediate \u2013 sunt cele mai nepl\u0103cute \u0219i care se petrec at\u00e2t de brusc \u0219i de nea\u0219teptat \u00eenc\u00e2t timpul pentru cercetarea \u0219i planificarea practic nu exist\u0103 ( explozii, incendii, c\u0103derea unui avion, cutremur de p\u0103m\u00e2nt). \u00a0Crizele urgente \u2013 acord\u0103 timp mai mult pentru \u00a0cercetatrea \u00a0planificare, doar pot erupe brusc dup\u0103 o lung\u0103 perioad\u0103 de fierbere ( insatisfac\u021bii ale \u00a0angaja\u021biilor care duc \u00a0la grev\u0103, abuzul \u00een serviciu, h\u0103r\u021buirea sexual\u0103 la locul de munc\u0103). Crizele sus\u021binute, de lung\u0103 durat\u0103, persiist\u0103 luni sau ani de zile \u00een ciuda \u00a0eforturilor conduc\u0103torilor.\u201d Lumea se \u00eemparte \u00een personaje ,,bune\u201d \u0219i personaje ,,negative\u201d<\/strong> \u00a0iar cine comunic\u0103 mai repede \u0219i mai bine, acela este mai puternic, \u00a0p\u00e2n\u0103 \u0219i \u00a0cele mai totalitariste regimuri<\/strong> sunt con\u0219tiente de importan\u021ba \u00a0rela\u021biilor cu publicul. \u00a0Federa\u021bia Rus\u0103 a investit sume enorme \u00een posturi cu acoperire interna\u021bional\u0103, inten\u0163ia acestor posturi media este de \u00a0a comunica cu cet\u0103\u0163enii, deoarece cu \u00a0\u00a0guvernele sunt mai greu de comunicat, \u00een virtutea diferitelor sale politici precum \u00a0impresia libert\u0103\u0163ii, \u00a0\u00eenc\u0103lcarea regulilor etice \u00a0pentru promovarea \u00a0scopului con\u0163ine un \u00a0anumit \u00a0tip de discurs \u00a0aceste \u00a0posturi media sunt preocupa\u0163i s\u0103 exploateze rela\u021biile \u00a0a partenerilor cu \u021b\u0103rile din America Latin\u0103, Asia o construc\u0163ie global\u0103 de stabilitate. Evenimentele interna\u021bionale, unde cutumele diplomatice caut\u0103 s\u0103 echilibreze iar uneori prin intermediul mass-media s\u0103 le fac\u0103 evidente. \u00a0Coform p\u0103rerii profesorului din cadrul \u00a0\u00a0\u0218colii de Economie \u0219i \u00a0\u0218tiin\u021be Politice din London Karen Smith <\/strong>\u00a0c\u0103 \u00a0\u00een teoria interguvenamental\u0103, \u00a0,, institu\u021biile interna\u021bionale sunt doar mijloace de a urm\u0103ri intersele statelor, prin negociere, compromis ( \u00een sens pozitiv), statele mari fiind rareori dispuse a ceda \u00een negocieri. \u00a0 \u00cen concep\u0163ia unor autori ,, mass-media reprezint\u0103 unul din instrumentele institu\u021bionalizate cele mai influente cu ajutorul c\u0103rora acest proces general este organizat \u0219i \u00eendeplinit, iar termenul imperialism mediatic este adesea folosit pentru a accentua rolul specific al mass-media.\u201d Russia Today \u00a0\u00a0trasmite \u015ftiri \u00een limba englez\u0103 chiar \u00een Statele Unite, \u00a0Hillary Clinton, fostul Secretar de Stat<\/strong> declara \u00a0c\u0103 \u00a0: Al-Jazeera, CCTV \u0219i \u00a0Russia Today \u00a0,,ucid\u201d mass-media private \u00een SUA.<\/p>\n\n\n\n

 <\/p>\n\n\n\n

\u00a0I.2. Provoc\u0103ri \u015fi mize \u00een vecin\u0103tatea apropiat\u0103.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen decembrie 1991, Republicile Sovietice Socialiste<\/strong> a fost declarat\u0103 dizolvat\u0103 de c\u0103tre \u0219efii republicilor rus\u0103, bielorus\u0103, ucrainean\u0103, fiind \u00eenlocuit\u0103 prin<\/strong> Comunitatea Statelor Independente ( CSI), alcatuit\u0103 din \u00a0fostele Republici Sovietice, cu excep\u021bia \u00a0celor baltice. Destr\u0103marea URSS a \u00eensemnat sc\u0103derea influen\u021bei pe arena interna\u021bional\u0103, iar apari\u021bia \u00a0noilor state, Rusia le consider\u0103 ca o problem\u0103 intern\u0103 \u0219i nu ca pe o problem\u0103 extern\u0103. \u00a0\u00a0\u00a0Fostul ministru de Externe roman, istoricul Adrian Cioroianu aprecia c\u0103 <\/strong>,, \u00cen noiembrie 1991, Mihai Gorbaciov a crezut p\u00e2n\u0103 \u00een ultima clip\u0103 c\u0103 Ucraina nu va p\u0103r\u0103si Uniunea sovietic\u0103. \u201c Ru\u0219ii au suportat un \u0219oc incredibil prin<\/strong> colapsul Uniunii Sovietice, trezindu-se <\/strong>peste noapte \u00een cadrul altor state, ai c\u0103ror lideri care au fost educa\u021bi \u00een Uniunea Sovietic\u0103 au devenit peste noapte na\u021bionali\u0219ti, care doreau s\u0103-\u0219i apere propriile identit\u0103\u021bi dup\u0103 decenii \u00een care au fost nevoi\u021bi s\u0103 accepte rusificarea impus\u0103 de Moscova. \u00a0Astfel a ap\u0103rut un nou concept, plecat de la configurarea noilor realita\u021bi militare precum \u00a0,, Str\u0103inatatea apropiat\u0103 care este o formulare ce se refer\u0103 la sus\u021binerea \u00a0unei politici care s\u0103 pun\u0103 accentul pe construirea unui cadru viabil, \u00een spa\u021biul ocupat p\u00e2n\u0103 nu demult de URSS \u0219i care s\u0103 aib\u0103 ca centru decizional Moscova. \u201c \u00a0 Elita politic\u0103 rus\u0103 au cerut \u021b\u0103rilor din Occident recunoa\u0219terea sferelor \u00a0lor de influen\u021b\u0103 av\u00e2nd un interes special \u00een spa\u021biul ex-sovietic. Unii autori apreciaz\u0103 c\u0103 <\/strong>,, Inspiratorul acestei doctrine a fost El\u021b\u00een, iar artizanul ei principal a fost Pavel Sergeyevich Grachev<\/strong>, \u00een acel moment Ministru al Ap\u0103r\u0103rii. Argumentul \u00a0esen\u021bial \u00a0al noului \u00a0set doctrinar era acela c\u0103 \u00a0armata de sub comanda lui Pavel Grachev <\/strong>este datoare s\u0103-i apere \u0219i pe cei 25 de milioane de ru\u0219i care se aflau dup\u0103 1991 \u00een afara grani\u021belor Federa\u021biei Ruse, precum \u0219i s\u0103 garanteze securitatea frontierelor acesteia. \u201c \u00a0 Fran\u0163a \u015fi Germania reprezint\u0103 interesele europene \u00een relatiile cu Rusia, iar Germania dore\u0219te s\u0103 aib\u0103 rela\u021bii speciale cu Rusia. \u00a0Ru\u015fii cosider\u0103 c\u0103 cele mai mari amenin\u0163\u0103ri externe ,, provin din disputele teritoriale, poten\u0163ialul de conflict existent la grani\u0163ele fostei URSS, apari\u0163ia unor puteri militare ,, \u00een vecin\u0103tatea apropiat\u0103\u201d , tendin\u0163a de extindere spre \u00a0est a NATO \u00a0prin evenutala includere a Ucrainei, \u015fi Georgiei \u00een aceast\u0103 alian\u0163\u0103, respectiv, dificultatea de a contrabalansa influen\u0163a american\u0103 \u00een Europa.<\/em>\u00cen fostele Republici Sovietice \u00a0Rusia refuz\u0103 s\u0103 conduc\u0103 inteligent \u00eempreun\u0103 cu UE \u00a0pretinz\u00e2nd \u00a0un monopol pe problemele de securitate \u00een str\u0103in\u0103tatea apropiat\u0103. Rusia prive\u0219te Politica European\u0103 de Vecin\u0103tate ca un concurent pentru propriile politici din str\u0103in\u0103tatea apropiat\u0103 \u0219i este de remarcat \u00a0faptul \u00a0,, contradic\u021bia terminologic\u0103 privind vecin\u0103tatea comun\u0103 ( termen propus de UE) \u0219i str\u0103in\u0103tatea apropiat\u0103 a Rusiei \u0219i ajungerea la compromisul : dialog \u0219i cooperare \u00a0regiunile adiacente la \u00a0grani\u021bele UE \u0219i Rusiei.\u201d Politica European\u0103 de Vecin\u0103tate \u00a0dezvoltat\u0103 \u00een cadrul UE a c\u0103utat s\u0103 dea substan\u021b\u0103 \u00a0strategiei de securitate, cu scopul de construi un climat de securitate \u00a0\u0219i de a anihila amenin\u021b\u0103rile legate de crima organizat\u0103 , conflictele regionale \u00a0,, documentul de referin\u021b\u0103 elaborat de Comisia European\u0103 \u00een domeniul polticii de vecin\u0103tate este cel adoptat la Bruxelles \u00een data \u00a0de 12 mai 2004, \u0219i intitulat : ,, Politica European\u0103 de Vecin\u0103tate \u00a0– document strategic.\u201d \u021a\u0103rile care formeaz\u0103 componenta estic\u0103 sunt fostele Republici Sovietice: \u00a0Moldova, Ucraina, Belarus, Georgia, Armenia \u0219i Azerbaidjan. \u00a0Pre\u0219edintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Dumei I. \u00a0Ambatumov afirma \u00een 1993 \u00a0\u00a0c\u0103 : ,, spa\u0163iul sovietic r\u0103m\u00e2ne sub sfera de influen\u021b\u0103 geopolitic\u0103 exclusiv rus\u0103. \u00cen ianuarie 1994, afirma\u021bia sa a fost \u00a0reluat\u0103 de ministrul de externe, Andrei Kozirev, care a declarat c\u0103: Rusia \u00a0trebuie s\u0103-\u0219i pa\u0103treze prezen\u021ba militar\u0103 \u00een regiunile care timp \u00a0de secole au fost \u00een sfera sa de \u00a0interes \u201c. \u00a0\u00a0Rusia are obiective geopolitice \u00a0cu cel de-al doilea membru important fostei URSS \u0219i anume Ucraina, piederea acestui teritoriu a fost o pierdere de pivot geopolitic, limit\u00e2nd astfel op\u021biunile geostrategice \u00a0ruse\u0219ti, e cunoscut faptul c\u0103 \u00a0,, \u00a0f\u0103r\u0103 Ucraina, Rusia \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai fie un imperiu, dar \u00eempreun\u0103 cu Ucraina, \u00a0mai \u00eent\u00e2i am\u0103git\u0103 \u0219i, apoi subordonat\u0103, Rusia devine automat un \u00a0imperiu. \u201c Cea mai bun\u0103 caracterizare a geopoliticii \u00een sens clasic<\/strong> \u00a0este f\u0103cut\u0103 de c\u0103tre Klaus Haushofer: ,, constiinta geografica a statului\u201c, care fixeaz\u0103 adev\u0103rul fundamental c\u0103 politica trebuie sa fie patruns\u0103 de condi\u021bia geografic\u0103 \u00een care aceasta se desf\u0103\u0219oar\u0103. \u00a0Arareori aceast\u0103 condi\u021bie geografic\u0103 a statului apare at\u00e2t de pregnant\u0103, de dominatoare ca \u00een cazul Rusiei. \u201c Pentru ru\u0219i le este greu s\u0103 considere Ucraina un stat idependent, \u00a0sensul istoric ,, krajna \u201c este exprimat \u00een denumirea ei, care \u00a0\u00een traducere ar fi ,, margine\u201c Odat\u0103 cu declara\u021bia de independen\u021b\u0103,<\/strong> Ucraina a f\u0103cut progrese considerabile , afirm\u00e2nd angajamentul guvernului \u00a0fa\u021b\u0103 de normele internat\u021bionale, fa\u021b\u0103 de respectarea drepturilor omului ,, a semnat Acordul de parteneriat \u0219i Cooperare cu UE, \u00een 1994, intrat \u00een vigoare patru ani mai t\u00e2rziu. \u201c Marea Neagr\u0103 este o zon\u0103 cu interes strategic cu capacitatea de a influen\u021ba \u00een Balcani \u0219i \u00een Caucaz, mai sunt \u0219i motive istorice, \u00a0spirituale, Rusia consider\u00e2ndu-se un ap\u0103r\u0103tor al cre\u0219tin\u0103t\u0103\u021bii ortodoxe. \u00a0Un analist \u00een strategia SUA aprecia<\/strong>: ,, Administratia Clinton a declarat c\u0103, \u00een epoca de dup\u0103 \u00a0R\u0103zboiul Rece, preocuparile strategice ale Americii \u0219i ale NATO se \u00eentindeau p\u00e2n\u0103 la periferiile Europei, inclusiv statele baltice, Ucraina, Caucazul \u0219i Asia Central\u0103, Africa de Nord si Balcanii. \u201c Kremlinul a protestat c\u00e2nd Occidentul a integrat fostele \u021b\u0103ri care a apar\u021binut fostului bloc sovietic, \u00a0f\u0103r\u0103 a \u021bine cont de faptul c\u0103 acest lucru este contrar intereselor Rusiei iar <\/strong>din punct de vedere militar extinderea NATO a fost v\u0103zut\u0103 de Moscova<\/strong> ca o \u00eencercare de \u0219antaj. Rusia a ar\u0103tat \u00een mod clar c\u0103 al doilea val de extindere \u00eei pune \u00een pericol securitatea. \u00a0\u00a0Ca demers \u00a0comunitar pentru spa\u021biul fost sovietic <\/strong>,, \u00een 1999, Uniunea European\u0103 a adoptat o strategie comun\u0103 pentru Ucraina, \u00een dorin\u021ba trasmiterii unui mesaj de \u00eencurajare a reformelor interne \u00een aceast\u0103 \u021bar\u0103, a consolid\u0103rii rela\u021biilor parteneriale ini\u021biate \u00een 1994. \u201c \u00cen momentul \u00een care revolu\u021biile \u00a0democratice \u00a0au ajuns la frontiera Rusiei cum ar fi cea portocalie \u00een Ucraina, \u00a0a trandafirilor \u00een Georgia, a lalelelor \u00een K\u00e2rg\u00e2stan, conducerea de la Kremlin s-a sim\u021bit amenin\u021bat\u0103. \u00a0<\/strong>Ucraina este v\u0103zut\u0103 de Kremlin \u00a0ca o zon\u0103 tampon, fie ca o parte a Marii Rusii. C\u00e2nd reprezentan\u021bii reformatori<\/strong> \u00a0ai Ucrainei \u00een frunte cu Viktor Iu\u0219cenko \u00a0au \u00eenceput s\u0103 vorbeasc\u0103 deschis de \u00a0adera la NATO, a fost \u00a0perceput de Rusia ca o declara\u021bie de r\u0103zboi. Dac\u0103 noua conducere de la Kiev \u00een frunte cu Petro \u00a0Poroshenko vor stabili \u00a0o democra\u021bie dup\u0103 modelul occidental va prezinta un pericol \u00a0pentru conduc\u0103torii ru\u0219i. \u00a0\u00a0O contaminare de libertate pentru \u00eentreaga Eurasie iar e\u0219ecul ucrainenilor le va asigura \u00a0stabilitatea pe termen lung pentru conducerea de la Kremlin \u0219i \u00a0nu vor ezita sa foloseasc\u0103 de toate mijloacele pentru a-\u0219i atinge obiectivele lor. \u00a0Cert este cunoscut c\u0103 pe teritoriul de ast\u0103zi al Ucrainei, locuiesc o important\u0103 minoritate \u00a0rus\u0103, iar\u00a0,, problema confruntarilor etnice poate fi analizate pe baza a trei aspecte, iar aspectul ar fi<\/strong> \u00a0acela al manevr\u0103rii minorit\u0103\u021bilor pentru a impiedica dob\u00e2ndirea sau consolidarea indepen\u021bei unor republici ce au apar\u021binut statelor multina\u021bionale. \u201c Terminarea \u00a0Razboiului Rece nu a dus la eliminarea \u00a0conflictelor iar ca urmare a \u00a0destr\u0103marea<\/strong> URSS a condus<\/strong> la apari\u021bia unor noi conflicte, Rusia \u00a0plas\u00e2ndu-se \u00a0\u00eentr-o pozi\u0163ie de judec\u0103tor al conflictelor na\u021bionaliste \u0219i frontaliere \u00a0din<\/strong> Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud, Karabahul de Munte. Un cercet\u0103tor ie\u0219ean considera c\u0103<\/strong> ,, \u00een Armenia, \u00a0Georgia, \u015fi Moldova prezen\u0163a trupelor ruse este motivat\u0103 de necisitatea men\u0163inerii p\u0103cii \u00een regiunile separatiste din aceste \u0163\u0103ri, unde s-au permanentizat conflictele ,,\u00eenghe\u0163ate\u201d \u00a0\u015fi care \u00een mod paradoxal, alc\u0103tuiesc o veritabil\u0103 ,, centur\u0103 de protec\u0163ie\u201d exterioar\u0103 pentru Federa\u0163ia Rus\u0103. \u201d \u00a0Consiliul de Securitate al ONU, OSCE, \u0219i-au<\/strong> pierdut rolul ca instrumente <\/strong>de diploma\u021bie \u00een rezolvarea a conflictelor prin ,, decizia unor state de a recunoa\u0219te independen\u021ba unilateral declarat\u0103 de guvernul Kosovar<\/strong> a permis declararea \u00a0de c\u0103tre Rusia a conflictelor din Osetia de Sud ca fiind conflict de natur\u0103 etnic\u0103 \u0219i prin folosirea precedentului Kosovo, atacarea Georgiei \u0219i declararea unilateral\u0103 \u00a0de guvernul osetin<\/strong> a independen\u0163ei<\/strong> Osetiei de Sud. \u201c Pentru politicienii din Rusia nu a fost niciodat\u0103 mai important dec\u00e2t \u00a0atunci \u00a0cand dup\u0103 secole de expansiune continu\u0103, acesta<\/strong> este obligat\u0103<\/strong> s\u0103 abandoneze st\u0103p\u00e2nirea la teritorii cu valoare strategic\u0103, r\u0103m\u0103n\u00e2nd printre altele un stat cu cea mai mare suprafa\u021b\u0103 teritorial\u0103 pentru Kremlin geopolitica constituie domeniul priorit\u0103\u021bilor de politic\u0103 extern\u0103. Dup\u0103 opinia autorului rus \u00a0,, Principiul Marelui Spa\u021biu este legea fundamental\u0103 a geopoliticii promovat\u0103 de MacKinder \u0219i Haushofer \u0219i dezvoltat\u0103 de \u00a0Carl Schmitt. \u00a0Conform acestui principiu, suveranitatea na\u021bional\u0103 a statului depinde nu at\u00e2t \u00a0de puterea lui militar\u0103, de dezvoltarea tehnologic\u0103 \u0219i baza economic\u0103, c\u00e2t de m\u0103rimea \u0219i a\u0219ezarea geografic\u0103 a p\u0103m\u00e2nturilor \u0219i a teritoriile lor. \u00a0<\/strong>\u201c Controlul teritoriilor cu valoare strategic\u0103 a fost \u00een istoria politicii interna\u021bionale una din cele mai \u00eent\u00e2lnite cauze de r\u0103zboi. Zbiegniew Brzezinski postula urm\u0103trul aspect:<\/strong>se relateaza c\u0103 Napoleon a spus odat\u0103 \u00a0c\u0103 a cunoa\u015fte geografia unei \u021b\u0103ri \u00eenseamn\u0103 \u00a0a-i cunoa\u0219te poltica extern\u0103.<\/em> \u00a0\u00cen \u00a0r\u0103zboiul \u00a0\u00eempotriva Georgiei din august 2008 \u00a0\u00een care ru\u015fii trec la ac\u021biunea militar\u0103 direct\u0103 asupra Tskhinvali, \u00a0capitala regiunii separatiste Osetia de Sud \u00a0cu scopul de a promova acolo propria \u00a0politic\u0103, \u00a0de a-i \u00a0ap\u0103ra pe osetini care au ob\u021binut cet\u0103\u021benie rus\u0103. Ru\u0219ii descoper\u0103 din nou \u00a0\u00a0valoarea ac\u021biunilor \u00een for\u021b\u0103, dar cu o armat\u0103 \u00a0care \u00a0a ar\u0103tat multe neajunsuri si disfunc\u0163ionalit\u0103\u0163i, cu armament \u00a0\u00eenvechit, cu mari probleme \u00a0de comunica\u0163ie iar comunitatea interna\u021bional\u0103 nu are nici un mecanism \u00een determinarea<\/strong> \u00a0un punct de vedere comun pentru a proteja starea de fapte \u0219i principii cu privire la care se \u00eentemeiaz\u0103 rela\u021biile interna\u021bionale<\/strong> \u015fi care de regul\u0103 tind s\u0103 o conserve, fiind \u00a0\u00eentr-o criz\u0103 a institu\u021biilor. Ru\u0219ii \u00eei provoac\u0103 pe georgieni, intervin militar pe teritoriul Georgiei, dezinformeaz\u0103 iar \u00een \u00a0discursurile \u00a0liderii ru\u0219i arunc\u0103 toat\u0103 responsanbilitatea pe Tbilisi, iar <\/strong>derularea acestui episod a schimbat profund politica european\u0103 de vecin\u0103tate. Geopoliticianul francez \u00a0Jean Sylvestre Mongrenier preciza \u00a0c\u0103<\/strong> ,, Demersul geopolitic const\u0103 \u00een a distinge nivelurile de analiza \u00een func\u0163ie de ordinele de m\u0103rime pentru a desface i\u021bele rela\u021biilor de putere \u0219i de influen\u021ba, \u00a0de cooperare \u0219i de rivalitate, care \u00eei fac solidari pe actorii-state \u0219i teritoriile implicate. Studiul reprezent\u0103rilor geopolitice este una dintre metodele de urmat pentru a \u00een\u021belege cauzele conflictelor \u0219i a motiva\u021biilor protagoni\u0219tilor. Dup\u0103 evenimentele din Georgia, \u021b\u0103ri precum Azerbaidjan, Kazahstan, Armenia, Belarus au \u00a0ar\u0103tat reticen\u021ba de a participa la proiecte cu partenerii occidentali. Iar \u00a0UE a \u00a0,, lansat un concept<\/strong>, \u00een mai 2008, la ini\u021biativa Poloniei \u0219i Suediei un proiect ap\u0103rut \u00een reglement\u0103rile rela\u021biilor de vecin\u0103tate ale Uniunii Europene care este Parteneriatul Estic ( 2008-2009), inaugurat oficial la Praga, \u00een data de 7 mai 2009. \u201c Menit\u0103 pentru a consolida rela\u021biile UE cu \u021b\u0103rile din vecin\u0103tatea estic\u0103, Parteneriatul Estic \u00a0\u00ee\u0219i propune aprofundarea cooper\u0103rii bilatelare \u0219i a integr\u0103riii sporite a Uniunii Europene cu partenerii estici, precum \u00a0\u0219i de a crea \u00a0formule permanente pentru cooperarea multilateral\u0103, printre \u00a0,, principalele stimulente pe care Parteneriatul Estic le poate oferi \u021b\u0103rilor partenere \u00een absen\u021ba mobilului optim al ader\u0103rii la UE, se refer\u0103 la componenta comercial\u0103( liberalizarea treptat\u0103 a schimburilor \u00a0comerciale, crearea perspectiv\u0103 a unei comunit\u0103\u021bi economice de vecin\u0103tate .\u201d Pentru unele \u021b\u0103ri \u00a0ce aveau obiectivul aderarea la UE, Parteneriatul \u00a0Estic are o atractivitate redus\u0103 \u00a0de exemplu Ucraina nu consider\u0103 c\u0103 ar \u00a0fi \u00een avantajul s\u0103u dialogul \u00a0cu partenerii occidentali s\u0103 se discute \u00een acela\u0219i condi\u021bii \u00a0precum Azerbaidjanul sau Armenia care niciodat\u0103 nu \u0219i-au propus ca scop aderarea la UE, iar pentru liderii de la Baku bugetul Parteneriatului Estic \u00a0este \u00a0considerat\u0103 mai \u00a0degrab\u0103 o insult\u0103 la adresa Azerbaidjanului. Republica Moldova cu ,,o istorie de succes\u201c dar cu o independen\u021b\u0103 relativ\u0103, \u00eei lipse\u0219te tradi\u021bia politic\u0103 av\u00e2nd pe agenda sa presiunile diplomatice at\u00e2t din vest c\u00e2t \u0219i din est.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00a0I.3. De la propagand\u0103 la opera\u0163ii informa\u0163ionale.\u00a0<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Conflictele care nu pot fi prevenite trec la urm\u0103toarea etap\u0103 prin impunerea for\u021bat\u0103 a accept\u0103rii condi\u021biilor. \u00a0Pentru analiza motiva\u021biei pentru ap\u0103rare \u0219i securitate na\u021bional\u0103, trebuie s\u0103 cunoa\u0219tem conceptul de securitate si aparare a unei \u021b\u0103ri, c\u00e2t \u0219i a securit\u0103\u021bii regionale care<\/strong> \u00a0,, care se define\u015fte ca un sistem de angajamente ferme din partea tuturor statelor din regiune ( continent) \u00a0de a nu folosi for\u0163a \u015fi amestecul \u00een treburile interne, de a nu leza interesele altui stat \u015fi de a garanta fiec\u0103ruia intergitatea, independen\u0163a \u015fi suveranitatea, precum \u015fi rezolvarea prin mijloace pa\u015fnice, a diferendelor ce apar \u00een rela\u0163iile dintre ele; securitatea globala ( colectiva), care exprim\u0103 o rela\u0163ie de echilibru dinamic \u00eentre toate statele \u015fi de asigurare a p\u0103cii \u00een cadrul comunit\u0103\u0163ii mondiale cu institu\u0163ii, mecanisme \u015fi procese adecvate realit\u0103\u0163ii acestui obiectiv imperativ. \u201c Ru\u0219ii nu sunt gata nici psihologic \u00a0\u0219i nici politic \u00a0pentru a accepta faptul c\u0103 o parte important\u0103 a sferei sale de influen\u021b\u0103 \u00a0precum Ucraina s\u0103 se apropie de NATO \u0219i UE . Prin revolu\u021biile colorate din ,, \u00a0din Georgia 2003, numit\u0103 \u0219i revolu\u021bia rozelor \u00a0\u015fi Revolu\u0163ia Portocalie din Ucraina ( 2004) \u00a0au efectul unui ,,11 septembrie rusesc\u201d \u00a0asupra liderilor de la Kremlin. \u00a0Ucraina nu este doar un simbol un simbol pentru Rusia, cu r\u0103d\u0103cinile sale ortodoxe, dar \u015fi un loc \u00a0\u00een care s-au dezvoltat tradi\u0163ii mai laice, care combin\u0103 elemente ale culturii occidentale. \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Dac\u0103 \u00a0Ucraina, \u0163ar\u0103 at\u00e2t de apropiat\u0103 \u00a0de Rusia Cultural, se distan\u0163eaz\u0103 de modelul autoritar, te po\u0163i a\u015ftepta la ce e mai r\u0103u. Efectul \u00a0domino ar putea surveni, antren\u00e2nd o parte a populatiei ruse. \u201c Ru\u0219ii vor \u00eencerca s\u0103 evite r\u0103zboiul prin invadare direct\u0103 dar vor folosi arme la care se pricep cel mai bine: actiuni subversive, manipulare, discreditare. Ac\u0163iunile subversive preg\u0103tite \u00a0\u0219i implementat \u00een practica cu sprijinul unor organiza\u021bii subterane, bine structurate \u015fi coordonate ac\u0163ion\u00e2nd pentru ini\u021bierea sau \u00a0consolidarea mi\u0219c\u0103rilor de protest ale popula\u021biei, care vizeaz\u0103 discreditarea for\u021bele politice, alese \u00een mod democratic si care \u00een cele din urm\u0103 ar putea conduce la r\u0103sturnarea guvernului. Un analist al \u00a0lumii informa\u021biilor arat\u0103 c\u0103<\/strong> \u00a0,, Din perspectiva proprie intelligence – ului, mass-media nu se reduce la pres\u0103, televiziune, internet – aceasta este punctul \u00a0de vedere al abordarilor \u00a0naive de\u015fi p\u00e2na la un punct necesar. Din respectiva \u00a0perspectiv\u0103, mass-media este, \u00een fapt, cadrul socio-politic al interac\u0163iei inov\u0103rii tehnologice cu cea social\u0103 \u015fi prin aceasta devine principalul element al responsabilit\u0103\u0163ii de a gestiona securitatea surselor \u00eenchise prin cele deschise. \u201c Subversiunea este realizat\u0103 folosind mai multe tipuri de activit\u0103\u0163i: manipularea, amenin\u0163area, dezinformarea, persuasiunea, neinformarea, informarea trunchiat\u0103. \u00a0Dezinformarea este o manipulare a publicului \u00a0\u00een scopuri politice, utiliz\u00e2nd informa\u021bii prelucrate \u00a0cu mijloace deturnate \u00a0iar prin termenul de informa\u021bie ,, \u00een\u021belegem nu \u00a0numai anumit volum de date, ci \u0219i pe unele evenimente \u0219i ac\u021biuni \u00eent\u00e2mpl\u0103toare sau provocate anume, \u0219i chiar \u00a0acele crea\u021bii spirituale exploatabile ca stimuli de manevre a psihicului \u0219i mentalului omenesc. \u201c \u00a0\u00a0Din punct de vedere strategic Informa\u021bia constituie principala surs\u0103 de analiza, doar cunosc\u00e2nd obiectivele inamicului vom putea<\/strong> vom putea anticipa, preveni unele conflicte, informa\u021bia ,, reprezint\u0103 un vector al conducerii \u015fi se afl\u0103 la baza tuturor planurilor, politicilor \u015fi strategiilor \u00a0din orice domeniu specific acestui nivel ( politic, economic, militar \u015fi de securitate). Informa\u0163ia este, totodat\u0103, cel mai globalizat \u015fi globalizat vector de putere. Ea transcede prima grani\u0163ele \u015fi societ\u0103\u0163ile contribuind decisiv la modelarea \u015fi \/ sau manipularea lumii \u00een care tr\u0103im, prin impactul direct asupra opiniilor publice, credin\u0163elor \u015fi deciziilor.\u201d \u00a0\u00a0\u00cen ceea ce prive\u0219te instrumentele de manipulare , vizeaz\u0103 sa determine un actor social \u00a0s\u0103 \u00a0ac\u021bioneze \u00een conformitate cu interesele ini\u021biatorului \u00a0\u0219i nu cu interesele sale iar amenin\u021barea cu utilizarea for\u021bei poate fi folosit pentru a for\u021ba \u00a0sau a descuraja pe adversar. Aceast\u0103 tehnic\u0103 a fost folosit\u0103 de ru\u0219i \u00een apropierea alegerilor prezedin\u021biale din Georgia 2013, f\u0103c\u00e2nd exerci\u021bii militare masive \u00een Armenia pentru a descuraja pe georgieni s\u0103 voteze o conducere pro-occidental\u0103. \u00a0\u00a0 Realizarea obiectivelor de \u00a0trasmitere a informa\u021biei pentru persoan\u0103, grup, colectivitate \u00a0mass-media pe parcursul a trei etape: ,, culegerea informa\u021biilor, prelucrarea lor \u0219i apoi r\u0103sp\u00e2ndirea acestora. Puterea \u00a0sistemului mass media const\u0103 \u00een controlul asupra resurselor de informa\u021bii de care depind indivizii, grupurile, organiza\u021biile, sistemele sociale \u0219i societ\u0103\u021bile pentru a-\u0219i atinge scopurile. \u201c \u00cen timpul r\u0103zboiului, este dificil \u00a0de stabilit linia \u00eentre r\u0103zboi psihologic, propagand\u0103 sau conflictul mediatic, toate trei sunt \u00a0norme de intimidare , iar mass-media devine terenul \u00a0de lupt\u0103 pentru \u00a0fiecare. \u00a0Propaganda este ,,controlul, manipularea si comunicarea intentionata de informatii sau imagini, cu scopul de a atinge anumite obiective politice.\u201d \u00cen numele interesului na\u021bional fiecare stat \u00a0a folosit propaganda ca arm\u0103 de lupt\u0103, pun\u00e2nd la dispozi\u021bie toate mijloacele disponibile. \u00a0Cele mai \u00eent\u00e2lnite sunt: ,,propagand\u0103 \u00a0alba\u201d const\u0103 \u00een mesajele oficiale asumate \u00a0\u00a0propaganda neagr\u0103 era realizat\u0103 \u00een \u00a0Anglia de c\u0103tre serviciile britanice, dar produc\u021biile respective ap\u0103reau ca provenind chiar din interiorul Germaniei, din partea unor for\u021be disidente, antinaziste. \u00a0Propaganda neagr\u0103 \u00a0era destinat\u0103 exclusiv du\u0219manului \u00a0pentru subminarea moralului, credin\u021belor \u0219i sentimentelor celor mai intime ale acestuia. \u201c Cel mai bine propaganda trebuie \u00a0\u00een\u021beleas\u0103 ca o form\u0103 specific\u0103 a persuasiuii de mas\u0103 , asociate cu producerea \u0219i transmiterea de texte \u0219i mesaje, \u00a0destinate \u00a0sa produc\u0103 <\/strong>anumite reac\u021bii sau sa \u00eencurajeze anumite reac\u0163ii. Persuasiunea este ,, influentarea inten\u0163ionat\u0103 a opiniilor, credin\u0163elor, valorilor sau atitudinilor, de c\u0103tre o agen\u0163ie exterioar\u0103.\u201d Un produs inevitabil a persuasiunii necesit\u0103 o schimbare de atitudine: procesul prin care rela\u021biile actuale sunt alterate, prelucrate sau complet \u00eenlocuite de altele, dar legate de acela\u0219i \u00a0\u00a0eveniment sau obiect. Noul concept de rela\u021bii publice, r\u0103zboiul informa\u021bional, opera\u021biunile psihologice vehiculate ast\u0103zi \u00een doctrinele militare \u00een condi\u021bii de criz\u0103 sau conflict armat devin norme de conduit\u0103. \u00a0R\u0103zboiul informa\u021bional \u00a0este definit prin \u00a0<\/strong>acele ac\u021biuni desf\u0103\u0219urate \u00een perioade de criz\u0103 sau de r\u0103zboi \u0219i direc\u021bionate \u00a0\u00eempotriva sistemelor de informa\u021bii a p\u0103r\u021bii adverse \u00a0pentru a ob\u021bine sau a influen\u021ba un anumit scop. Agresiunea informationala implic\u0103 \u00a0o gam\u0103 larg\u0103 de manifestari \u00a0utile \u00a0care include: agresiunea imagologic\u0103, penetra\u021bia cultural\u0103, agresiunea ideologic\u0103, culegerea de informa\u021bii \u0219i dezinformare. \u00a0Agresiunea imagologic\u0103 folose\u0219te mass-media pentru ac\u021biuni indirecte, \u00een vederea \u00a0cre\u0103rii imagini externe defavorabil\u0103 statului vizat, \u00a0\u00a0concentrate pe impactul asupra cercurilor politice din alte \u021b\u0103ri, \u00a0a persoanelor influente \u00een cadrul organiza\u021biilor interna\u021bionale \u00a0dar \u0219i anumitor segmente ale popula\u021biei. Analistul C\u0103lin Hentea aprecia c\u0103: ,,imagologia fiind \u00a0totalitatea<\/strong> ac\u021biunilor deliberate \u0219i coordonate, desf\u0103\u0219urate \u00een timp de pace sau r\u0103zboi, de c\u0103tre o institu\u021bie sau structur\u0103 public\u0103 sau privat\u0103 pentru impunerea unei imagini publice c\u00e2t mai negative a adversarului \u00een mentalul unui anumit grup uman simultan cu protejarea proprie imagini.\u201d \u00a0Conducerea de azi a Rusiei difer\u0103 de conducerea comunist\u0103, conducerea de la Kremlin a \u00een\u021beles foarte bine rolul mass-media \u0219i vor \u00eencerca \u00a0folosirea componentelor inteligente a r\u0103zboiului \u00a0pentru \u00a0discredita administra\u0163ia lui Poroshenko ca fiind un partener incopetent, corupt \u00a0at\u00e2t pentru SUA c\u00e2t \u0219i pentru Europa. \u00a0Dac\u0103 vor fi epuizate toate componentele inteligente a r\u0103zboiului f\u0103r\u0103 rezultat pozitiv, vor trece la ac\u021biuni de for\u021b\u0103, prin componente inteligente ale r\u0103zboiului men\u021bion\u0103m: ,,diversiunea, vicle\u0219ugul, spionajul, motiva\u021bia lupt\u0103torilor sau competen\u021ba \u00a0\u0219i experien\u021ba militar\u0103 a comandan\u021bilor de la diverse e\u0219aloane\u201d , \u00a0pentru discreditarea conducerei ucrainene. Pentru a trece la \u00a0ac\u021biuni de for\u021b\u0103 administra\u021bia de la Kremlin preg\u0103tesc popula\u021bia rus\u0103 \u0219i ucrainean\u0103 \u00a0pentru un conflict armat, ei au nevoie de sprijinul \u00a0popula\u021biei din Rusia, Ucrainei c\u00e2t \u0219i a opiniei publice interna\u021bionale pentru invadarea Ucrainei, problema const\u0103 \u00een faptul \u00a0c\u0103 avem o pace sensibil\u0103 temporar\u0103, \u00a0\u00een\u021beleg\u00e2nd faptul c\u0103 modernizarea armatei, preg\u0103tirea militarilor ucraineni de c\u0103tre consilierii militari americani vor crea \u00a0\u00een timp o armat\u0103 puternic\u0103. \u00cen urma r\u0103zboiului de cinci<\/strong> zile \u00a0cu Georgia, Rusia a pierdut r\u0103zboiul de imagine, \u00a0a ar\u0103tat o Uniune European\u0103 divizat\u0103, \u0219i a sc\u0103pat prin alegeri democratice de unul din cel mai mare du\u0219man al Rusiei, Mihail \u00a0Saaka\u0219vili, care \u00a0\u00a0,,de la sf\u00e2r\u0219itul r\u0103zboiului \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00a0\u00een aprilie 2009 \u00a0cota sa de popularitate intern\u0103 ar fi \u00a0sc\u0103zut dramatic de la 80 la 30 procente. \u00a0\u201c Dac\u0103 Georgia dup\u0103 ani de antrenament \u0219i consiliere militar\u0103 \u00a0le-a creat creat ru\u0219ilor probleme \u00een r\u0103zboiul \u00a0din 2008, o Ucrain\u0103 puternic\u0103, cu armament performant \u0219i \u00a0spre deosebire de georgieni, \u00a0ucrainenii \u0219tiu s\u0103 lupte, \u00een\u021beleg cel mai bine mintalitatea rus\u0103, \u0219i cu o popula\u021bie mai numeroas\u0103 le vor crea probleme serioase. Ucraina de azi se aseam\u0103n\u0103 cu Rusia anilor \u201890 unde \u00a0politicul este influen\u021bat de oligarhi, la conducerea \u00a0\u021b\u0103rii fiind chiar un oligarh; \u00a0corup\u021bia la cele mai \u00eenalte niveluri; \u00a0dac\u0103 vor reu\u0219i s\u0103 rezolve problema oligarhilor \u0219i a corup\u021biei \u00eei a\u0219teapt\u0103 timpuri grele pe ru\u0219i. Neglijarea influen\u0163a Rusiei \u00een str\u0103in\u0103tatea apropiat\u0103, \u00a0cooperarea economic\u0103 cu UE \u0219i SUA este de mare importan\u021b\u0103, av\u00e2nd prioritate asupra ac\u021biunilor politice vor \u00eencerca reducerea \u00a0efectelor negative impuse de unele state prin intermediul lobby-urile german, ungar, englez, american. Dependen\u021ba UE de gazul rusesc vor sc\u0103dea interesul europenilor de a aduce flac\u0103ra democra\u021biei \u00een vecin\u0103tatea apropiat\u0103.<\/p>\n\n\n\n

 <\/p>\n\n\n\n

Capitolul II. Reformarea culturii politice\u00a0<\/strong><\/p>\n\n\n\n

II.1. Imaginea, reputa\u0163ia actorilor politici.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 ce a pierdut alegerile parlamentare din 1995 \u00a0,, \u00a0Boris El\u021bin c\u00e2stig\u0103 alegerile prezeden\u021biale din 1996, nu f\u0103r\u0103 sprijinul financiar al puternicilor \u00a0,,oligarhi\u201d \u0219i al \u00a0influen\u021bei lor mediatice. Apoi, el \u00a0\u00ee\u015fi organizeaz\u0103 succesiunea \u00een beneficiul lui Vladimir Putin ( 1999-2000). Realizarea de alegeri libere este \u00a0umbrit\u0103 de manipularea electoral\u0103, sl\u0103biciunile Parlamentului gole\u0219te din con\u021binut principiul separ\u0103rii puterilor de stat. \u201c Oamenii de afaceri au un impact enorm \u00een elaborarea de politici guvernamentale, iar Rusia nu este o excep\u021bie \u00een anii \u00a0\u201890 \u00eens\u0103 ace\u0219tia ac\u021bionau<\/strong> brutal \u00een mediul politic \u0219i al afacerilor l\u0103s\u00e2nd \u00een urma lor victim, pe m\u0103sur\u0103 ce averile lor cre\u0219teau, odat\u0103 cu acestea cre\u0219tea \u0219i num\u0103rul victimelor. Cei mai boga\u021bi miliardari ai Rusiei \u00ee\u0219i construiau propriul trust de pres\u0103, cu jurnali\u015fti care scriau \u00a0\u0219i vorbeau dup\u0103 cum le dicta redactorii, \u00a0av\u00e2nd la dispozi\u021bie \u0219i politicieni care \u00a0s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 acela\u0219i rol, jurnali\u0219ti neafilia\u021bi cu \u00a0propia p\u0103rere deveneau cadavre. Boris Berezovsky – proprietar al celei mai mari re\u021bele \u00a0private, cu \u00a0televiziune care avea \u00a0acoperire na\u021bional\u0103 a jucat un rol-cheie pentru realegerea lui Boris El\u021bin din 1996 , responsabil \u00a0\u00een alegerea lui Vladimir Putin pentru func\u021bia \u00a0de pre\u0219edinte, Cercet\u0103torul Paul Dobrescu \u00a0aprecia oligarhia rus\u0103 astfel:,, \u00a0\u00eentr-un interviu acordat \u00a0ziarului \u00a0Financial Times \u00een 1996, Boris Berezovski declara, poate pu\u021bin exagerat, c\u0103 \u0219apte bancheri controleaza 50% din resursele naturale ale Rusiei.\u201d Crima organizat\u0103, conflictele etnice, s\u0103r\u0103cia<\/strong>,,<\/em>economia era f\u0103cut\u0103 \u021b\u0103ndari, iar oligarhii \u00eei dictau viitorul, Putin a fost cel care a spus ,, destul\u201d . El a readus totul la starea ini\u021bial\u0103, \u00eent\u0103rind statul \u0219i recuper\u00e2nd propriet\u0103\u021bi care nu ar fi trebuit niciodat\u0103 cedate – mai ales la pre\u021buri de nimic – unor profitori care s-au \u00eembog\u0103\u021bit pe seama \u021b\u0103rii. \u201c \u00a0Prin intermediul \u00a0posturilor de televiziune controlate de familia de la Kremlin, mass-media au pus \u00een eviden\u0163\u0103 mai mult calit\u0103\u0163ile personale ale lui \u00a0Vladimir Putin dec\u00e2t abilit\u0103\u0163ile lui politice pe fondul unor ac\u021biuni ale ,, partidelor sau candida\u021bi care prezint\u0103 programe electorale relativ asem\u0103n\u0103toare, c\u00e2nd op\u021biunea pentru persoana \u00eenlocuie\u015fte op\u021biunea pentru idee , fizicul politicianului devine un argument comparabil cu \u00a0cel al culorii unui ambalaj, ira\u021bional, f\u0103r\u0103 nici o leg\u0103tura cu subiect, \u00eens\u0103 perfect capabil de \u00a0a-i \u00a0convinge pe ezitan\u021bi.\u201d Prin trasmiterea imaginilor de c\u0103tre televiziune cum Vladimir Putin \u00ee\u015fi tr\u00e2nte\u0219te adversarii pe salteaua de judo, fiind opusul lui El\u021b\u00een. \u00a0Factorii decizionali care i-au adus devidente politice noului lider necunoscut a fost \u00eenceperea celui de-al doilea r\u0103zboi cecen \u0219i \u00a0c\u00e2teva atacuri teroriste. \u00a0Vladimir Putin era o persoan\u0103 necunoscut\u0103 publicului \u00a0,, popularitatea sa era doar de numai 2% \u00een sondajele de opinie f\u0103cute dup\u0103 numirea lui ca prim-ministru. Politica intern\u0103 \u0219i recucerirea ora\u0219ului Grozn\u00eei i-au adus popularitate iar la \u00a0,, \u00a0alegerile prezedin\u021biale din 26 martie 2000, Vladimir Putin ( pr\u015fedinte interimar al Rusiei din 31 decembrie 1999) iese victorios \u00een primul \u00a0tur de scrutin, devenind al doilea pre\u0219edinte ales al Federa\u021biei Ruse. \u00cen \u00a0sistemele \u00a0politice autoritare mass media \u00a0sunt \u00a0controlate de elita politic\u0103, care este legat\u0103 de elita economic\u0103 \u0219i intelectual\u0103 astfel mass-media sunt obliga\u021bi \u00a0s\u0103 renun\u021be la \u00a0puterile lor pentru a limita critica \u00a0la adresa guvernan\u021bilor \u0219i chiar s\u0103 devin\u0103 un instrument \u00een interesul statului. Acestea ar trebui s\u0103 fie o pozi\u021bie oficial\u0103 \u00a0a elitelor politice, inund\u00e2nd mass-media cu mesaje \u00een ceea ce prive\u0219te du\u0219manii interni cunoscu\u0163i drept coloana a 5-a<\/strong>, \u0219i ve\u0219nicul du\u015fman \u00a0extern \u00a0SUA pentru a-\u015fi \u00eent\u0103ri sus\u0163inerea cet\u0103\u0163enilor pentru propia existen\u0163\u0103. \u00a0Nu exist\u0103 aproape nici un oficial de rang \u00eenalt \u00a0\u00een Rusia care s\u0103 nu fac\u0103 parte din structura ierarhic\u0103 \u00a0\u00a0FSB cunoscut ca sistemul Putin iar ,, \u00a0mecanismele de func\u021bionare \u00a0ale acestui \u00a0sistem sunt marcate de slaba subordonare a puterii fa\u021b\u0103 de regulile constitu\u021bionale, lipsa unor partide politice cu adev\u0103rat concurente \u0219i autonome \u00een raport cu executivul, de rolul important de\u021binut de ,, clanuri\u201d \u0219i de oamenii proveni\u021bi din strucuturile represive – acei siloviki – pe aleile \u00a0Kremlinului. \u201c \u00a0\u00a0Toat\u0103 nemul\u0163umirile la dificult\u0103\u0163ile \u015fi neajunsurile de trai ale ru\u015filor sunt deturnate c\u0103tre oligarhi, o parte din ei au fost aresta\u0163i iar \u00a0Vladimir Gusinsky \u0219i Boris Brezovsky \u00a0vor p\u0103r\u0103si Rusia fiind nevoi\u021bi s\u0103 renun\u021be la re\u021belele de televiziune, \u00a0\u00a0noua conducere le-a transformat \u00een instrumente de propagand\u0103. \u00a0Boris Berezovsky \u00a0a fost nevoit s\u0103 renun\u021be la re\u021beaua de televiziune \u00a0ORT iar ,, re\u021beaua de televiziune NTV \u00a0care \u00eei apar\u021binea lui Gusinsky \u00a0ca \u0219i fostul s\u0103u post de radio Echo Moskv\u00ee vor fi cump\u0103rate de concernul de stat Gazprom. \u201c \u00a0Vladimir \u00a0Putin c\u00e2stig\u0103 ,,alegerile din 2004, pe fondul unui bilan\u021b \u00a0economic pozitiv ( pentru \u00a0prima dat\u0103 de la dezmembrarea Uniunii Sovietice ) \u0219i al sublinierii rolului pe care Rusia trebuie s\u0103-l joace din nou \u00een lume. \u201c \u00a0Cea mai mare problem\u0103 a Occidentului<\/strong> este c\u0103 au revenit la mentalitatea secolului XX,<\/strong> ignoran\u021ba \u00a0fa\u021b\u0103 de cultura, politica, \u0219i istoria Rusiei, pentru ru\u015fi care timp de \u00a0300 de ani ru\u0219ii tr\u0103iesc cu ideea imperial\u0103 care le d\u0103dea un fel compesa\u021bie pentru dificult\u0103\u021bile si \u00a0neajunsurile la nivelului de trai. \u00a0Prin intermediul mass-mediei ,,se creaz\u0103 stereotipuri, tendin\u021ba \u00a0spre imitare \u0219i simpliflicare \u00a0influen\u021beaz\u0103 comportamentul, convingerile \u0219i modul de percepere a realit\u0103\u021bii. ” Pentru ru\u0219i conteaz\u0103 modul cum se comport\u0103 liderul lor, liderul lor este un model pentru to\u021bi ru\u0219ii, de obicei,, model\u201d \u00eenseamn\u0103 ceva demn de imitat. ,,Model\u201d \u00eenseman\u0103 \u0219i o abstractizare a realit\u0103\u021bii care p\u0103streaz\u0103 numai aspecte considerate esen\u021biale<\/em> \u00a0\u201c dac\u0103 au un lider slab \u015fi neputincios ru\u015fii se comport\u0103 la fel, dac\u0103 au un lider puternic respectiv \u015fi ru\u015fii se simt la fel,.Venirea lui Vladimir Putin<\/strong> la Kremlin a \u00eensemnnat pentru \u00a0ru\u015fi \u00eenceperea \u00a0refacerii imperiului, cre\u015fterea rolului Rusiei<\/strong> pe arena interna\u0163ional\u0103. \u00a0La alegerile din 2008 ,, succesorul s\u0103u a fost ales un profesor de drept, Dmitri Medvedev, sau obtinut peste 70 % din voturi \u00een urma manipul\u0103rii alegerilor electorale. \u201c Dup\u0103 expirarea mandatului s\u0103u 2018, Vladimir \u00a0Putin \u00a0cel mai propabil va c\u0103uta un successor, dac\u0103 va hot\u0103r\u00ee s\u0103 mai candideze \u00eenc\u0103 o dat\u0103 \u00a0cu siguran\u021b\u0103 nu-\u015fi va duce mandatul p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fit, de succesor va depinde dac\u0103 Rusia va r\u0103m\u00e2ne cu teritoriul care este la etapa actual\u0103 sau va fi destr\u0103mat\u0103, \u00a0\u00a0\u00een func\u0163ie de alegerea pe care o va face \u00een alegerea succesorului va depinde dac\u0103 el va intra \u00een istorie ca Petru cel Mare sau ca Iosif Stalin pentru c\u0103 \u00een timpul conducerii ,, \u00a0Petru I cel Mare ( \u0162ar \u00a01682-1721, \u00eemparat 1721-1725), Rusia cunoa\u0219te o remarcabil\u0103 \u00eenflorire economic\u0103 \u0219i se \u00eenf\u0103ptuiesc ample reforme care urm\u0103resc modernizarea societ\u0103\u021bi \u0219i a institu\u021biilor dup\u0103 modelul vest-european. \u201c Din punctul nostru de vedere consider\u0103m c\u0103 dac\u0103 va fi ales succesor<\/strong> Dmitri Medvedev \u00a0va \u00eencerca s\u0103 scoat\u0103 la iveal\u0103 toate crimele s\u0103v\u00e2r\u015fite de Putin pentru a ie\u015fi din umbra \u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi \u00a0\u00eent\u0103reasc\u0103 puterea. Avem un precedent \u00een istorie c\u00e2nd \u00a0Nikita Hru\u015fciov ,, \u00a0pentru a-\u0219i \u00eent\u0103ri puterea, a demascat \u00a0cultul personalit\u0103\u021bii lui Stalin, \u00een faimoasa cuv\u00e2ntare secret\u0103 de la cel de-al XX-lea Congres la PCUS, din noaptea de 24 spre 25 februarie 1956.<\/p>\n\n\n\n

 <\/p>\n\n\n\n

II.2.\u00a0 Formarea atitudinilor, a perceptiilor \u015fi a convingerilor.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

 <\/p>\n\n\n\n

Numeroase estim\u0103ri opineaz\u0103 c\u0103<\/strong> mass-media \u00a0reprezint\u0103 o arm\u0103 teribil\u0103 \u00een formarea opiniilor, particip\u0103 \u015fi ac\u0163ioneaz\u0103<\/strong> \u00a0la problemele existente, preocup\u0103rile opiniei publice. Conform ,, teoriei cultivarii ( cultivation analysis) dezvoltat\u0103 de George Gebner, \u00eencep\u00e2nd cu 1967, pleac\u0103 de la ideea c\u0103 mass-media au o influen\u021b\u0103 profund\u0103 \u0219i pe termen lung asupra percep\u021biilor, valorilor \u0219i comportamentului individului. \u00a0Prin analize de con\u021binut caut\u0103 s\u0103 demonstreze c\u0103 indivizii care consum\u0103 televiziune \u00een doze masive cap\u0103t\u0103 o anumit\u0103 perspectiv\u0103 asupra lumii, care o reflect\u0103 pe cea din mass-media.\u201d A st\u0103p\u00e2ni mass-media \u00eenseman\u0103 posibilitatea de a controla informa\u021biile, a controla informa\u021biile \u00eenseamn\u0103 \u00a0cristalizarea opiniilor, iar cine \u00a0formeaz\u0103 opiniile poate influen\u0163a pe cet\u0103\u0163eni \u00a0s\u0103 \u00a0ac\u0163ioneze \u00een mod automat . \u00a0Mass-media reprezint\u0103 \u00a0\u00a0contactul \u00een raport \u00a0cu lumea unde se dezbat probleme de interes public, \u00a0fiind \u00a0cel mai activ sistem de manipulare, printer care \u00a0cele mai utilizate sunt urm\u0103toarele:,,1 <\/em>– Selectare stirilor, care nu lezeaza interesele celui care trasmit mesajul;2 – orientarea \u0219tirilor realizat\u0103 prin omiterea unor componente din mesajul initial;3- influen\u021barea prin plasarea \u0219tirilor, prin care se vizeaz\u0103 dimensionaresa axiologica a con\u021binutului, \u00een func\u021bie de pagina pe care este culeas\u0103 \u0219tirea sau de locul atribuit acestuia \u00eentr-o emisiune;4- influen\u021barea prin titluri;5- alegerea evenimentelor;6- selectarea fotografiilor, precum \u0219i a explicatiilor care le \u00eenso\u021besc;7- orientarea con\u021binutului editorului prin care se urm\u0103re\u0219te afirmarea unei personalit\u0103\u021bi \u0219i transformarea acesteia \u00een lider de opinie a publicului;8-producerea \u0219i difuzarea informa\u021biilor tenden\u021bioase.<\/em> \u201c Mass-media devine \u00a0locul unde cet\u0103\u0163enii ram\u00e2n \u00een contact cu lumea, prin urmare nu poate s\u0103 ignore impactul \u015ftirilor. Prin intermediul \u015ftirilor urm\u0103resc lumea, \u00een care le prezint\u0103 sportul, economia , vremea etc. O persoan\u0103 care urm\u0103re\u015fte \u015ftiri dramatice, \u00a0sloganuri \u0219ocante, \u00ee\u015fi va imagina c\u0103 el ar fi putut \u00een aceast\u0103 situa\u0163ie \u015fi va c\u0103uta s\u0103 reduc\u0103 teama iar locul ideal unde se dezbat teme \u00a0de interes public sunt re\u0163elele sociale, mesajele circul\u0103 foarte repede prin grupuri, forumuri cupriz\u00e2nd diferite categorii cuprinz\u00e2nd persoane nehot\u0103r\u00e2\u0163i, opozan\u0163i, militan\u0163i. \u00a0\u00a0Conform opiniei analistului politic Harold Lasswell \u00a0mijloacele de informare \u00een mas\u0103 \u00eendeplinesc trei func\u021bii:1) supravegherea \u00a0lumii pentru \u00a0prezentarea evenimentelor aflate \u00een derulare, 2) interpretarea sensului evenimentelor \u0219i 3) socializarea indivizilor \u00een mediul lor cultural. Practica democratic\u0103 este \u00een mod inevitabil legat\u0103 de educa\u021bie, iar media educ\u0103 credin\u0163ele politice ale publicului, schimb\u0103 atitudinile \u0219i comportamentele politice, determin\u0103 adeziunea oamenilor la anumite ideologii, partide. Cu \u00a0tehnologiile necesare pot asigura trecerea la ac\u0163iuni de natur\u0103 politic\u0103 \u00een stare \u00a0de ai determina pe autorit\u0103\u0163i de a stabili ordinea de priorit\u0103\u0163i. \u00a0Fiecare metod\u0103 de comunicare \u00a0sunt concepute \u00a0pentru a ne ar\u0103ta modul cum trebuie s\u0103 percepem \u00a0\u0219i g\u00e2ndim lumea din jurul nostru. \u00a0Imaginile sunt mai importante dec\u00e2t cuvintele, pentru ,, ob\u0163inerea unor rezultate la nivelul \u00a0opiniilor sau al atitudinilor, discern\u00e2m\u00e2ntului \u0219i al ac\u021biunii este determinat\u0103 de prestigiul sursei; atitudinea \u0219i interesul receptorului pentru mesajele respective; constr\u00e2ngere, imita\u021bie \u0219i seduc\u021bie. Rela\u021biile sociale sunt \u00a0produsul unor moduri de comunicare, care depind de metoda de comunicare. Comunicarea \u00eenseamn\u0103 \u00a0\u00a0schimbul \u00a0\u0219i difuzarea de informa\u021bii, comunicarea creaz\u0103 \u0219i men\u021bine societatea, construie\u0219te ,, comunicarea de mas\u0103 \u00a0este practica \u0219i produsul care furnizeaz\u0103 informa\u021bii \u0219i divertisment pentru timpul liber unei audien\u021be necunoscute, prin intermediul unor bunuri, care sunt produse pe scara industrial\u0103, \u00een corpora\u021bii, \u0219i care presupun tehnologii \u00eenalte, sunt reglementate de c\u0103tre stat \u0219i consumate \u00een mod individual. Aceste bunuri \u021bin de presa scrisa, cinematograf \u0219i de audiovizual. \u201c \u00a0Memoria joac\u0103 un rol important \u00een conservarea culturii dup\u0103 destr\u0103marea URSS au ap\u0103rut noi republici independente, rela\u0163iile care sau format mai bine \u00a0de 45 de ani fiind legate cultural, politic \u00a0\u0219i ,, nu \u00a0a disp\u0103rut \u00a0pe fondul unei politici expansioniste seculare, a unei politici externe ruse\u015fti marcat\u0103 de R\u0103zboiul Rece, frustr\u0103rile militare, umilin\u0163a na\u0163ional\u0103 etc. Lunga \u015fi dureroasa tranzi\u0163ie ruseasc\u0103 alimenteaz\u0103 \u00een mod firesc ideea imperial\u0103 \u015fi nostalgia dup\u0103 URSS. Sf\u00e2r\u015fitul \u00a0ideii imperiale \u015fi al nostalgiilor aferente se va realiza probabil pe fondul succesului economic, al moderniz\u0103rii \u015fi democratiz\u0103rii ruse\u015fti societ\u0103\u015fii ruse\u015fti. \u201c \u00a0Globalizarea ofer\u0103 solu\u021bii gata elaborate implementate cu success \u00een \u0163\u0103rile baltice, \u00a0ar\u0103t\u00e2nd \u00een timp c\u0103 este un proiect pe termen lung. \u00a0Exist\u0103 o rela\u021bie clar\u0103 ca mesajul s\u0103 ajung\u0103 la con\u0219tiin\u021ba indiviziilor necesit\u0103 noi viziuni pentru a comunica cu ru\u0219ii, nu te po\u021bi \u00a0a\u0219tepa de la popula\u021bia rus\u0103 \u00a0s\u0103 colaboreze cu tine din momentul ce tu \u00eei pui pe ru\u0219i pe acela\u0219i podium cu ebola \u0219i cu extremi\u0219tii din orientul mijlociu. \u00a0Harold Lasswel lansa cele cinci interogatii comunicationale sub forma urmatorului model: ,,Cine spune, ce, cui, cum, cu ce efecte\u201d? Francis Ball formula astfel: Cine primeste, ce, \u00een ce ansamblu, cu ce fel de interac\u021biuni, \u00een vederea c\u0103ror efecte? \u201d \u00a0\u00a0Tentativele \u00a0unor lideri din Occident de a lupta cu \u00eentreaga \u00a0societate din Federa\u021bia Rus\u0103 \u0219i nu cu elita rus\u0103 din punctul nostru de vedere constituie o lips\u0103 de profesionalism. \u00a0Comunic\u00e2nd cu popula\u021bia rus\u0103 \u00eentr-un limbaj adaptat la realit\u0103\u021bile acestora, \u00a0ar duce la consecin\u021be pozitive, la schimbarea regimului cu o guvernare democrat\u0103, Pentru posturile de televiziune ruse\u0219ti nici nu au nevoie de a recurge la falsificare informa\u021biilor, e destul ca s\u0103 trasmit\u0103 declara\u021bile pre\u0219edintelui american Barack Obama pentru a le prelungi mandatul, aceste \u00a0declara\u021bii sunt considerate \u00a0cadouri pentru posturile ruse\u0219ti c\u00e2t \u0219i pentru \u00a0liderii ru\u0219i.<\/p>\n\n\n\n

 <\/p>\n\n\n\n

II.3. De la atitudine la comportament.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Estim\u0103rile efectuate arat\u0103 <\/strong>c\u0103 pe viitor \u00a0valorile sociale tradi\u021bionale vor fi reluate \u00een special prin<\/strong> existen\u021ba unor pericole care amenin\u021b\u0103 \u00a0statul cu posibile \u00eenc\u0103lc\u0103ri \u00a0\u00a0a valorilor individuale. Liderii ru\u0219i au \u00a0nevoie ca lideri din occident \u00a0s\u0103 vin\u0103 cu atacuri permanente la adresa Rusiei, la cultura acesteia, datorit\u0103 criticilor a elitei conduc\u0103toare din vest \u00eei pot uni pe ru\u015fi \u00een jurul unei idei. <\/strong>Ru\u0219ii nu pot tr\u0103ii pe timp de pace f\u0103r\u0103 a se g\u00e2ndi la r\u0103zboi de altfel \u00a0ei p\u0103streaz\u0103 ordinele l\u0103sate de Petru cel Mare: \u00a0,, \u00eentre\u021binerea na\u021biunii ruse\u015fti \u00eentr-o stare de r\u0103zboi perpetu\u0103, pentru \u00a0a men\u021bine soldatul brav \u0219i mereu \u00een form\u0103; \u00een el \u00a0nu trebuie l\u0103sat s\u0103 se odihneasc\u0103 dec\u00e2t pentru ameliorarea finan\u021belor statului. A face astfel \u00eenc\u00e2t pacea sa fie util\u0103 razboiului \u0219i r\u0103zboiului pacii, \u00een interesul expansiunii teritoriale \u0219i al cre\u0219terii prosperit\u0103\u021bii Rusiei. \u201c Acestea includ, \u00a0dispozitive de lupt\u0103 m\u0103surate \u00een num\u0103rul de trupe, tehnologie, organizare \u0219i bugete, \u00a0instruire, manevre tactice, forma\u021biuni \u0219i moralul trupelor. Indiferent de capacitatea de lupt\u0103 are un aspect larg care implic\u0103 baz\u0103 de cuno\u0219tin\u021be strategice, \u00een\u021belegerea politici \u0219i obiective ale bazei doctrinare. \u00a0\u00a0Ideea pe care \u00eei va uni pe ru\u0219i \u00a0va trebui \u00a0sus\u021binut\u0103 \u00a0prin mijloace financiare prin urmare, ar trebui s\u0103 determine strategii de management pentru a proteja reputa\u021bia conduc\u0103torilor de la Kremlin. M\u0103re\u021bia na\u021bional\u0103 a Rusiei a fost echivalent\u0103 cu ocuparea teritoriului, r\u0103zboiul era un stil de via\u021b\u0103 pentru ru\u0219i, r\u0103zboiul a fost un instrument de politic\u0103 extern\u0103, \u00a0insisten\u021ba Rusiei \u00a0pentru statutul de mare putere de a men\u021bine autoritatea asupra unor popoare non-ruse, \u00een special este esen\u021bial \u00a0controlul zona conductelor. Politologul american<\/strong> \u00a0Joseph Nye ,,clasifica puterea \u00a0\u00een trei categorii generale, constat\u00e2nd c\u0103, pentru a putea ob\u021bine rezultatele dorite po\u021bi: 1) fie s\u0103 constr\u00e2ngi prin amenin\u021b\u0103ri, 2) fie s\u0103 convingi prin recompensa, 3) fie s\u0103 cooptezi pe ceilal\u021bi s\u0103-\u021bi doreasc\u0103 acela\u0219i lucru ca tine. Primele dou\u0103 categorii reprezint\u0103 puterea hard ( puterea dur\u0103) , a treia este caracteristic\u0103 pentru puterea soft ( puterea bl\u00e2nd\u0103). \u201c
For\u021bele armate pot fi folosite pentru a anun\u021ba disponibilitatea \u0219i inten\u021bia, nu trebuie s\u0103 fie amenin\u021bare explicit\u0103 de for\u021b\u0103 doar pentru a descuraja inten\u021biile altora iar dac\u0103 va fi nevoie va interveni \u00een for\u021b\u0103. Cercet\u0103torul rus Alexandru Dughin aprecia c\u0103 politica extern\u0103 a Rusiei depinde de<\/strong> ,, calitatea \u00a0armatei ( \u00een primul r\u00e2nd \u00een ceea ce prive\u0219te armamentul strategic) constituie temelia \u00eentregii politici ruse\u0219ti, axa ei \u0219i prin urmare, structura armatei \u00a0trebie s\u0103 determine conturul general \u00a0\u00a0acestei politci, s\u0103 consolideze reperele strict poltici, armata va r\u0103m\u00e2ne factorul cel mai important \u00een politica ruseasc\u0103, deoarece \u00eensu\u0219i statutul politic al \u0163\u0103rii, autoritatea, posibilit\u0103\u021bile viitorului ei \u00a0depind, \u00eentr-o asemenea \u00a0situa\u021bie, \u00een mod direct de For\u021bele Militare. \u201c Este nevoie de cel pu\u021bin cunoa\u0219terea culturei locale pentru a putea implementa valorile general acceptate prin intermediul mass-media \u00a0pentru a evita un conflict care ar putea deveni interna\u021bional av\u00e2nd ca \u00a0exemplu izbucnirea primului r\u0103zboi mondial<\/strong>. Media stabile\u0219te ordinea cet\u0103\u021beanului, dar \u0219i a factorului de decizie, \u00a0provoc\u00e2nd ordinea de zi \u00a0factorului politic. \u00a0Socializarea \u00a0\u00a0politic\u0103 include \u00a0inv\u0103\u0163area \u00a0valorile fundamentale \u0219i principiile fundamentale pentru preg\u0103tirea ac\u021biunilor individuale de integrare \u00een \u00a0mediului cultural. \u00a0\u00a0\u00a0Kaiserul german<\/strong> \u00a0a jucat un rol important \u00een aducerea \u00een r\u0103zboi pe \u00a0tot \u00a0continentul european \u00a0fiind \u00a0condus de mai multe ipoteze false. \u00a0Nu exista nici un motiv \u00a0pentru care acest r\u0103zboi s\u0103 devin\u0103 mondial, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd Rusia a decis s\u0103 intervin\u0103 \u00een favoarea Serbiei. \u00cemp\u0103ratul Wilhelm II-lea <\/strong>considera c\u0103 \u0163arul nu va sprijini \u00a0ni\u015fte bandi\u0163i. Kaiserul nu \u0219tia c\u0103 \u0163arul \u00a0fost supus la presiuni din partea opiniei publice, cum ar fi demonstra\u021bii de strad\u0103 \u00een mas\u0103 \u00een fa\u021ba Ambasadei Austriei la Sankt Petersburg. Kaiserul \u00a0avea o p\u0103rere gre\u0219it\u0103 la felul cum va reac\u0163iona \u00a0\u00a0Rusia la evenimentele din Serbia \u00een 1914, pentru c\u0103 nu era con\u0219tient de importan\u021ba g\u00e2ndirii \u015fi \u00a0mentalit\u0103\u0163ii<\/strong> \u00a0slavilor, considerat\u0103 un protector cre\u015ftinismului \u015fi al slavilor, problem\u0103 \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u0219i azi de care se confrunt\u0103 \u015fi unele \u0163\u0103ri \u00een abordarea politicii externe a Federa\u0163iei Ruse, de aceea este mult mai bine ca cei care au puterea, s\u0103 se \u00a0\u00een\u021beleag\u0103 reciproc. Occidentul este v\u0103zut ca un competitor ca o amenin\u021bare \u00a0,, ca observator \u00a0experimentat, George Kenan a fost acela care a produs muta\u021bia din politic\u0103 extern\u0103 american\u0103 fa\u021b\u0103 de URSS prin disiparea iluziilor pre\u0219edintelui Roosevellt \u00a0referitoare la posibilitatea de a putea coopera cu Stalin. (Faimosul articol semnat de ,, X,, \u00een revista Foreign Affairs a sosit exact la momentul \u00een care al\u021bii \u00a0\u00eencepuser\u0103 s\u0103 vad\u0103 tot mai clar duritatea sistemului sovietic.) \u2019\u2019 Este nevoie de cuno\u0219tin\u021be de baz\u0103 a trecutului politic si cultural diferit a tuturor. \u00a0\u00a0Un stat care nu apar\u0163ine nici Europei nici Asiei, cu o cultur\u0103 aparte deaorece \u00a0\u00a0Fiodor Dostoievski spunea c\u0103: \u00a0,, \u00een Europa , noi am fost ni\u0219te t\u0103tari, \u00een Asia vom fi la r\u00e2ndul nostru, europeni<\/em>. \u201c Informarea mediatic\u0103 prezint\u0103 tinerilor c\u00e2teva caractere care ar fi valori comune \u0219i \u00a0le ofer\u0103 modele comportamentale . Tinerii folosesc adesea aceste informa\u021bii pentru a dezvolta propria opinie, pentru c\u0103 nu au atitudine semnificative \u0219i comportamente \u00a0esen\u021biale. \u00a0Participarea la dezbaterea public\u0103, \u00a0analiza critic\u0103 a informa\u021biilor \u00a0duce la formarea opiniei dezvoltate \u00a0,, Pentru \u00a0a da na\u015ftere la o revolu\u0163ie social\u0103 reu\u0219it\u0103, avem nevoie de cinci factori cauzali interconecta\u021bi care s\u0103 intre \u00a0\u00een combina\u021bie \u00eentr-o anumit\u0103 conjuctur\u0103: 1) o evolu\u021bie dependent\u0103, 2) un stat dictatorial, represiv \u0219i exlusivist, 3) organizarea unor culturi politice ale rezisten\u021bei \u00a0eficiente \u0219i puternice, 4) o c\u0103dere economic\u0103 \u0219i 5) o deschidere a sistemului de for\u021be externe ( o \u00eendep\u0103rtare a factorilor de control interna\u021bionali. \u201c \u00a0Nivelul ridicat de cuno\u0219tin\u021be politice \u0219i informa\u021bii politice cu privire la mass-media este \u00een mare parte ca urmare a impactului mass-media , dar \u0219i receptarea comunic\u0103rii \u00a0publicului. \u00a0Deschiderea interna\u0163ional\u0103 se refer\u0103 la respingerea controlului puterilor str\u0103ine care \u00ee\u0219i exercit\u0103 dominarea unui stat prin intermediul unor organiza\u021bii asupra na\u021biunii \u00a0poate fi \u00a0rezultatul pr\u0103bu\u0219irii economiei. \u00a0C.F.Herman aprecia: ,, c\u0103 fiecare criz\u0103 este determinat\u0103 prin combinarea , unei amenin\u021b\u0103ri puternice, \u00een m\u0103sura s\u0103 afecteze scopurile de baz\u0103 ale liderilor politici, a timpului foarte scurt \u00eenainte ca situa\u021bia s\u0103 evolueze \u00eentr-un mod nedorit de ei \u0219i a efectului de surpriz\u0103 \u201c Din punctul de vedere a elitei conduc\u0103toare de la Kremlin toate c\u00e2\u0219tigurile din trecut trebuie s\u0103 fie restaurate, iar majoritatea ru\u0219ilor par s\u0103 cread\u0103 sincer c\u0103 va deveni din nou imperiu \u00a0Pentru ru\u0219i \u00a0este mai important statutul de mare imperiu dec\u00e2t faptele pe care le fac. Din punctu de vedere al elitei de la Moscova consolidarea guvernului central, care va asigura statului rus \u00a0un statut respectat, evitarea oric\u0103rui fel de conflict , precum \u0219i orice fenomen de infiltrare a democra\u021biei europene prin organiza\u021bii pro-europene, \u00eentrucat progresul integrator conform valorilor \u0219i princiipilor europene poate reduce \u00a0suveranitatea na\u0163ional\u0103, \u00a0alternativ, sugereaz\u0103 o revenire , modele \u0219i principii proprii pe care Rusia le-a experimentat \u00a0\u00a0de-a lungul evolu\u021biei istorice. Pentru a ob\u021bine controlul complet asupra unei entit\u0103\u021bi trebuie \u00a0determinat\u0103 modul de comportament, \u00a0\u00a0\u00a0necesit\u0103 stabilirea sistemului de ritualuri \u0219i obiceiuri pentru a asigura coeziunea de grup. Pentru \u00a0c\u0103 func\u0163ionarii ale\u015fi au f\u0103cut o \u00een\u021belegere politic\u0103 pentru a cre\u0219te eficien\u021ba \u00a0\u00a0controlului asupra poporului, pentru ca individul s\u0103 se subordoneze \u00a0regulilor instituie de \u00a0conduc\u0103tori, pentru c\u0103 fiecare individ \u00a0s\u0103 se conformeze comportamentului general acceptat, iar persoana care va avea un comportament deviant, va duce la izolarea individului \u00een societate.<\/p>\n\n\n\n

 <\/p>\n\n\n\n

Capitolul III. Democra\u0163ia dirijat\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n

III.1. C\u00e2inele de paz\u0103 al democra\u0163iei sau c\u00e2inele lui Pavlov ?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Influen\u021ba mass-media din Rusia \u00a0ca urmare a capacit\u0103\u021bii sale de a alege ceea ce merit\u0103 s\u0103 fie trasmis<\/strong> \u00a0pentru a construi istorii credibile, s-au orientat spre modul de fabricare a informa\u021biei, nu este neap\u0103rat ca tot ceea ce spune jurnalistul s\u0103 fie fals, pur \u0219i simplu trebuie \u00a0insera\u021bi informa\u021bii false pentru a modifica valoarea articolului. Este cunoscut faptul c\u0103 \u00a0o minciun\u0103 repetat\u0103 \u00a0de foate multe ori devine adev\u0103r, \u00a0ac\u021bion\u00e2nd automat \u00a0precum ,, c\u00e2inele lui Pavlov \u0219i u\u0219oara lovitur\u0103 de ciocan \u00een genunchi pe care ne-o \u00a0aplic\u0103 medicii ne amintesc de no\u021biunea de reflex: omul pasiv reac\u021bioneaz\u0103 automat la anumi\u021bi stimuli.\u201d Serviciile de securitate sau sistemul Putin sunt folosite pentru a suprima libertatea de exprimare, for\u021bele de securitate continu\u0103 s\u0103 foloseasc\u0103 legile secretului de stat ca mijloc de intimidare a mass-media. \u00a0Cerecet\u0103torul Steve LeVine expunea un caz de intimidare public\u0103 mediatic\u0103 a ,, procurorul rus Yuri Skuratov care era hotar\u00e2t sa aduc\u0103 \u00a0acuza\u021bii de \u00eencalcare a legii familiei El\u021bin. Dar, \u00een momentul culminant al investiga\u0163iei mult mediatizate a acestuia a aparut un videoclip \u00een care Yuri Skuratov se distra \u00een pielea goal\u0103 cu ni\u0219te prostituate. Pentru a contracara orice acuza\u021bii ca videoclipul ar fi fals, Putin a sus\u021binut sus \u0219i tare \u00een mod public c\u0103 acesta este autentic. Kremlinul aproape c\u0103 \u00eei curgeau lacrimi de gratitudine fa\u021b\u0103 de Putin. \u201c \u00a0\u00a0Una dintre cele \u00a0mai riscante profesii \u00een Rusia \u00a0este s\u0103 fii ziarist \u00a0potrivit unui raport al Committe to Protect Journalists ( CJP) ,, Rusia era \u00een 2006 pe locul trei \u00een r\u00e2ndul celor mai periculoase \u021b\u0103ri pentru breasl\u0103 ( dup\u0103 Irak \u0219i Algeria) , \u00a0cu 13 jurnali\u0219ti mor\u021bi. \u201c \u00a0Un an mai t\u00e2rziu conform unui alt \u00a0studiu al International News Safety Institute a dat publicit\u0103\u021bii \u00een primul trimestru al anului 2007,, c\u0103 Rusia se afla pe locul \u00a0II, \u00een topul celor mai periculoase state pentru activitatea ziari\u0219tilor \u2013 dup\u0103 Irak \u0219i \u00eenaintea Columbiei. \u00a0\u201c Nu exist\u0103 nici o \u00eendoial\u0103 c\u0103 Vladimir Putin \u00eei poate zdrobi pe cei care \u00eel sup\u0103r\u0103, cei care au f\u0103cut au terminat r\u0103u, potrivit \u00a0g\u00e2ndirii liberale tradi\u021bionalist\u0103 afirma c\u0103: ,, rolul democratic primordial al mass-media este acela de a ac\u021biona ca un c\u00e2ine de paz\u0103 ( watchdog) la ac\u021biunile statului. Rolul acesta este definit de obicei prin dezv\u0103luirea abuzurilor \u00een exercitarea a autorit\u0103\u021bii de stat, de\u0219i \u00a0uneori \u00a0este extins pentru a include \u00eenlesnirea unor dezbateri generale cu privire \u00a0la func\u021bionarea guvern\u0103rii. \u201c \u00a0\u00a0Cele mai cunoscute victime ai regimului sunt \u00a0Alexandru Litvinenko \u00a0\u0219i Anna Poltikovskaia. \u00a0Alexandru Litvinenko un fost ofi\u021ber KGB a fugit \u00een Marea Britanie, a fost otr\u0103vit cu o substan\u021b\u0103 toxic\u0103 radioactiv\u0103. \u00cen blocul unde locuia , criminalul \u00a0a tras patru focuri de arma \u00een Anna Politkovskaia ,, pe \u00a07 octombrie 2006 era \u0219i \u00a0ziua de na\u0219tere a pre\u0219edintelui de atunci \u00a0al Rusiei, Vladimir Putin – prilej pentru \u00a0cei mai \u00a0b\u0103nuitori sau pentru partizanii generici ai teoriilor conspira\u021bioniste s\u0103 \u00a0cread\u0103 \u00a0c\u0103 a fost vorba \u00a0despre un ,, cadou macabru\u201c \u00a0pe care cineva l-a f\u0103cut primului om \u00een stat. \u201c Mass-media aservit\u0103 autorit\u0103\u021bilor \u00a0au declan\u0219at o companie \u00a0pentru discreditarea ziari\u0219tilor care criticau pre\u0219edintele precum c\u0103: singurele canale prin care se trasmitea informa\u021bia la nivel na\u021bional sunt televiziunea \u0219i radioul iar ziarele nu au un impact asupra publicului din simplul motiv c\u0103 la vremea respectiv\u0103 pu\u021bini ru\u0219i citeau ziarele. \u00a0Nikita Petrov afirma c\u0103 ,, istoria Rusiei i-a \u00eenva\u021bat pe oameni s\u0103 fie indeferen\u021bi la suferin\u021ba \u0219i moartea semenilor lor. \u00a0Oamenii sunt obisnuiti \u00a0cu moartea. Este o reac\u021bie psihic\u0103 de indiferen\u021ba fa\u021b\u0103 de moarte. \u201c Seria de asasinate politice au continuat pe 19 ianuarie 2009 a fost din nou r\u00e2ndul redac\u021biei Novaia Gazeta s\u0103 \u00eembrace haine de doliu: ,,t\u00e2n\u0103ra jurnalist\u0103 ( de 25 de ani) Anastasia Baburova a fost \u00eempu\u0219cat\u0103 \u00een miezul zilei, \u00een plin centrul Moscovei, al\u0103turi de un activist pentru \u00a0drepturile omului ( pe care \u00eel \u00eenso\u021bea), Stanislav Markelov ( ucis \u0219i el, cu c\u00e2teva secunde \u00eenaintea jurnalistei) . \u201c Cererea urmeaz\u0103 criteriile instituite de consumatori de altfel pe l\u00e2ng\u0103 func\u021bia mass-media \u00a0de a informa \u00a0mai are \u0219i func\u021bia de a distra, la acest capitol redactorii sunt liberi de alege orice tem\u0103. \u00a0\u00cen orice societate redactorii sunt obseda\u021bii de scandal, cu c\u00e2t scandalul este mai mare cu at\u00e2t cre\u0219te ratingul a canalului de informare. \u00a0Un mare specialist \u00een mass-media Europei de Est arat\u0103 c\u0103 : ,, mass-media comerciale, serios compromise, dac\u0103 chiar nu corupte de urm\u0103rirea profitului:- nu \u00a0stimuleaz\u0103 \u00a0diferen\u021bierea \u0219i complexitatea cresc\u00e2nd\u0103 esen\u021biale pentru \u00a0societatea civil\u0103;- nu sunt dedicate interesului public \u0219i nii \u00a0nu respect\u0103 rolul \u0219i responsabilit\u0103\u021bile lor \u00eentr-o societate democratic\u0103 \u0219i astfel; \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0– nu servesc nevoilor informa\u021bionale ale societ\u0103\u021bii civile.\u2019\u2019

\u00cen cazul Rusiei putiniene mijloacele finaciare sunt foarte eficiente pentru exercitarea de presiuni \u00eempotriva publica\u021biilor independente. Unii jurnali\u0219ti \u00a0sunt expu\u0219i \u00een raport cu interesele private \u0219i oportunit\u0103\u021bile \u00a0de profit \u00a0\u0219i sunt nevoi\u021bi de accepta jocul de a fi pragmatic, al\u021bii se autocenzureaz\u0103 din lips\u0103 de perspective \u0219i posibilitatea : fie \u00a0ucis, abandonat sau exilat – ace\u0219ti factori sunt suficiente pentru \u00a0a descuraja un reporter ca s\u0103 ia o conduita \u00a0comunica\u0163ional\u0103 corespunz\u0103toare. Jurnali\u0219tii primesc instruc\u021biunile fiind nevoi\u021bi \u00a0s\u0103 anticipeze dac\u0103 subiectul la care lucreaz\u0103 corespunde cu cerin\u021bele primite de sus. \u00a0Politicul controleaz\u0103 legisla\u021bia care la r\u00eendul ei controleaz\u0103 puterea de ac\u021biune a jurnali\u0219tilor, dac\u0103 nu corespunde pozi\u021biilor oficiale ale clasei politice c\u0103ruia i s-ar putea afecta politicile comerciale. Controlul legislativ \u0219i administrativ sunt intrumentele de exercitare pentru stimularea unei \u00a0p\u0103r\u021bi de furnizare a informa\u021biilor care favorizeaz\u0103 \u00a0evenimentele puterii. Unele resurse aflate sub controlul administrativ \u00a0sunt necesare pentru atingerea obiectivelor \u00a0controlului sistemului politic. \u00a0\u00a0Condi\u021bionarea politic\u0103 \u00a0poate ac\u021biona prin controlul administrativ \u0219i \u00a0blocarea conturilor \u00een b\u0103nci, suspendarea, \u00a0pl\u0103\u021biilor afect\u00e2ndu-i grav \u00a0pe termen lung activitatea publica\u021bei. \u00a0Presa privat\u0103 \u00a0care a continuat s\u0103-\u0219i continue activitatea \u0219i-a asumat consecin\u021be riscante, o \u00a0parte din ea a fost nevoit\u0103 s\u0103 treac\u0103 sub control guvernamental. \u00a0,, \u00a0Analizele facute \u00a0de Elisabeth Noelle-Neumann au ridicat ,,problema influen\u0163ei ,,represive\u201d a mass-media care nu reflecta totalitatea opiniilor prezente \u00een r\u00e2ndul publicului, ci doar o parte ,,autorizata\u201d. Cei care au opinii ,, legitime\u201d se simt majoritari \u00a0\u0219i \u00eendr\u0103znesc s\u0103 se exprime, iar cei care nu le imparta\u0219esc se retrag din dezbatere \u0219i nu-\u0219i exprim\u0103 convingerele pentru a nu fi respin\u0219i. Mass-media sunt acuzate ca men\u021bin un consens artificial.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n

 <\/p>\n\n\n\n

III.2. Societatea civil\u0103 \u015fi democra\u0163ia.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

 <\/p>\n\n\n\n

Statele Unite ale Americii reprezint\u0103 liderul mondial \u00a0al mediului global de securitate. Aceast\u0103 condi\u021bie este cauzat\u0103 de \u00a0valorile democratice care au \u00a0fost utilizate \u00a0de ani de zile din \u00a0pragmatismul \u00a0na\u021biunilor Statelor Unite, \u00a0puterea sa economic\u0103 enorm\u0103 \u0219i responsabilitate militar\u0103 \u00een solu\u021bionarea crizelor \u0219i conflictelor. \u00cen Federa\u0163ia Rus\u0103 \u00a0puterea se bazeaz\u0103 pe \u00a0manipularea politic\u0103 \u0219i a exportului de resurse naturale pe c\u00e2nd China se nu se implic\u0103 \u00een solu\u0163ionarea crizelor p\u0103str\u00e2nd o pozi\u0163ie neutr\u0103. Una din feonomenul prezen\u021bei interna\u021bionale a \u00a0Statelor Unite prezint\u0103 \u00a0atrac\u021bia pentru tineretului \u00a0lumii precum \u00a0cultura comercial\u0103 a Americii. Dup\u0103 destr\u0103marea \u00a0URSS, \u00eentrebarea pe care o punea Zbiegniew Brzezinski \u00een condi\u021biile \u00een care Rusia era \u00a0\u00eengenunchiat\u0103 \u00a0: ,, dac\u0103 devine din nou puternic\u0103, oare nu va c\u0103uta s\u0103-\u0219i rec\u00e2stige domeniul imperial pierdut? \u0218i apoi, ar \u00a0putea \u00a0ea sa fie un imperiu si democratic? \u201c Din p\u0103cate, \u00a0SUA nu au \u0219tiut cum, \u0219i nici nu \u00a0au \u00eencercat s\u0103-i integreze nici pe fo\u0219tii alia\u021bi, nici pe noii alia\u021bii \u00a0sau mai tradi\u021bional\u0103 \u00eentr-un univers care combin\u0103 \u00a0libertatea \u0219i multiculturalismul \u00a0cum au \u00a0f\u0103cut pe teritoriul lor. \u00a0\u00a0Dup\u0103 dezintegrarea URSS, majoritatea popula\u021biei a \u021b\u0103rii se alfla \u00eentr-o stare de ,, haos, frig, foame, pentru \u021b\u0103ranii, pension\u0103rii, militari sau func\u021bionari acestei Rusii devenite, din mare putere, un fel de pacient bizar al umanit\u0103\u021bii, libertatea \u0219i democra\u021bia nu p\u0103reau deloc r\u0103splata pentru umilin\u021ba \u00eendurat\u0103. \u201c Experien\u021bele tr\u0103ite a avut un impact puternic \u0219i asupra modului \u00a0de percepere a democra\u021biei, termenul de \u00a0liberal \u00een Rusia este o insult\u0103 \u0219i doar o mic\u0103 parte a popula\u021biei dore\u0219te s\u0103 se asocieze cu liberali. \u00a0Un analist al fenomenului KGB sublinia ,, democra\u0163ia r\u0103m\u00e2ne un concept \u00a0str\u0103in pentru o mare \u00a0parte a popula\u021biei, ea nu s-a n\u0103scut din experien\u021ba, ci a fost doar declarat\u0103.\u201c \u00a0Dezvoltarea democra\u021biei \u00a0ar fi schimbat multe lucruri \u00a0astfel \u00eenc\u00e2t at\u00e2t \u00a0Rusia \u00a0c\u00e2t \u0219i Statele Unite ar fi evitat multe conflicte \u0219i ar putea evita al treilea r\u0103zboi mondial. \u00a0Conceptul de coexisten\u021b\u0103 \u00a0este un principiu democratic, egalitatea culturilor, \u00a0\u00a0presupune respect, indiferent de valorile numerice ale identit\u0103\u021bii, cu care ne confrunt\u0103m. specificitatea este diversitatea sa. Este un loc mai mic dec\u00e2t globalizarea, care prevede ,, cre\u0219terea \u0219i accelerarea re\u021belelor economice \u0219i culturale care opereaz\u0103 la scar\u0103 \u0219i pe baza mondial\u0103. Globalizarea este str\u00e2ns legat\u0103 de dezbaterile despre ,, cultura mondial\u0103\u201d \u0219i apare , \u00een calitate de concept critic, la sfarsitul anilor ’80. \u201c Cre\u0219terea \u00a0culturii mondiale este determinat\u0103 prin schimb\u0103rile majore \u0219i evolu\u021biile de pe pie\u021bele \u0219i corpora\u021biile interna\u021bionale \u00een domeniul comunica\u021biilor , tehnologiilor multimedia \u0219i a sistemelor globale de produc\u021bie \u0219i consum. \u00a0Indivizii se \u00a0schimb\u0103 \u00a0odat\u0103 cu schimbarea tendin\u021belor, \u00a0\u00a0comunic\u00e2nd mai u\u0219or, lumea a devenit sat global \u00een planul tehnicii, coabitarea cultural\u0103 presupune o schimbare intelectual\u0103. Departe de abordarea noilor sisteme de tehnologie, de informare \u0219i comunicare pentru a sublinia valoarea eterogenit\u0103\u021bii. Rusia \u00a0a devenit o realitate cu care trebuie s\u0103 \u00a0se coabiteze. \u00a0Trasmiterea \u00a0informa\u021biei \u00een societatea de mas\u0103 se face \u00a0\u00een func\u021bie de experien\u021ba de realitatea lor sociologic\u0103, \u00a0istoric\u0103 \u0219i geografic\u0103. O informa\u021bie identic\u0103 este receptat\u0103 \u00een moduri diferite : nu ajunge doar sa emi\u021bi un mesaj s\u0103 fie \u00een\u021beleas\u0103 \u00een mod corespunz\u0103tor de c\u0103tre \u00a0de receptor. Comunicare nu se limiteaz\u0103 la tehnologie, ea are o dimensiune politica, dar \u015fi o condi\u021bionare cultural\u0103. \u00a0\u00a0\u00cen comunicarea interpersonal\u0103 dintre indivizii din contextul sociocultural, comunicarea \u00a0\u0219i schimbul de informa\u021bii \u00a0\u00a0nu va fi \u00a0\u00a0receptat \u00a0\u00een acelasi fel de individ, \u00a0pentru a se \u00een\u021belege e nevoie de timp. Acest fapt se \u00eenscrie, al\u0103turi cu sistemul de \u0219tiin\u021bific \u0219i educa\u021bional, \u00een s\u00e2nul unui complex \u00a0social \u0219i cultural, care mediaz\u0103 comunicarea societ\u0103\u021bilor \u00a0\u00eentre ele. \u00a0\u00cen sensul clasic al democra\u021biei, rolul \u00a0mass-media este de a r\u0103sp\u00e2ndi \u0219i difuza \u00a0informa\u021bii cu privire la problemele politice \u00a0\u0219i \u00a0publice \u00een mod corect \u0219i la timp s\u0103 informeze publicul, care la r\u00e2ndul s\u0103u are un impact asupra procesului de luare a deciziilor la nivelul societ\u0103\u021bii.Democra\u021bia are nevoie de cet\u0103\u021beni informa\u021bii, democra\u021bia \u00eei atribuie trei principii care vizeaz\u0103 cele trei elemente ale procesului democratic : \u00a0,,rela\u021bia dintre cei condu\u0219i \u0219i conduc\u0103torii \u0219i cei condu\u0219i \u2013 mobilizarea cet\u0103\u021benilor \u0219i con\u0219tientizarea acestora \u00een privin\u021ba deciziilor politice; \u0219i rela\u021bia dintre cet\u0103\u021beni – libera concuren\u021ba a ideilor.\u201d Samuel Huntington accentueaz\u0103 dezvoltarea culturii politice democratice ,, depinde \u00een mare m\u0103sur\u0103 de c\u00e2t de mult cred oamenii \u00een valorile democratice. Judec\u00e2nd dup\u0103 voin\u021ba lor eviden\u021ba de a se supune unor legi autoritare \u0219i de a permite serviciilor de securitate s\u0103 joace un rol mai mare \u00een societate, poporul rus poate afirma c\u0103 dore\u0219te democra\u021bia, dar nu neap\u0103rat \u0219i crede \u00een aceasta.\u201d \u00cen ceea ce prive\u0219te societatea civil\u0103 \u00a0,,libert\u0103tile \u00a0individuale \u00a0sunt limitate, fiind afectat\u0103 \u00a0\u00een primul r\u00e2nd libertatea de exprimare. \u00a0Societatea \u00a0civil\u0103 \u00a0rus\u0103 este afectat\u0103 de practicile puterii. \u00a0Asasinatele politice \u015fi amenin\u0163\u0103rile la adresa jurnali\u015ftilor induc un sentiment de fric\u0103 ce prejudiciaz\u0103 libert\u0103\u021bile individuale. \u201c Respectarea statului de drept, a libert\u0103\u021bilor fundamentale \u0219i a drepturilor omului, ar permite transformarea sa \u00eentr-un partener de \u00eencredere. Opozi\u021bia \u00een r\u00e2ndul popula\u021biei Rusiei sunt relativ mici, unii au renun\u021bat la lupt\u0103, iar cei care continu\u0103 s\u0103 lupte, institu\u021biile statului le complic\u0103 via\u021ba. \u00a0\u00a0Utilizarea pentru discreditarea sau de intimidare a opozi\u021biei din partea \u00a0institu\u021biilor \u00a0guvernamentale, pentru c\u0103 \u00a0\u00eentr-o \u021bar\u0103 democratic\u0103 \u00a0aceste institu\u021bii ar \u00a0trebuii s\u0103 fie echilibrate. \u00a0Organiza\u021bia \u00a0de tineret Na\u0219\u00eeii , declarat\u0103 pro-Putin a fost organizat\u0103 ca consecin\u021b\u0103 a alegerilor din Ucraina din 2004 \u0219i anume \u00a0protestele de pe Maidan, pentru a preveni astfel de ac\u021biuni pe teritoriul Rusiei c\u00e2nd for\u021bele de ordine nu vor mai face fa\u021b\u0103 unor proteste masive vor intervenii Na\u0219\u00eeii. Mass-Media joac\u0103 un rol important \u00eentr-o educa\u021bie democratic\u0103 a cet\u0103\u021benilor, ea prescrie \u0219i indic\u0103 regulile politice, structura politic\u0103 de luare a deciziilor, de \u00een\u021belegere, de mediere \u0219i coordonare \u00een arena politic\u0103. \u00a0Factorii care pot face o schimbare democratic\u0103: ,,1) capacitatea opiniei publice de a se exprima liber; 2) capacitatea institutiilor sociale \u0219i publice de a se exprima liber. \u00a0Opinia public\u0103 a devenit un juc\u0103tor politic, influen\u021beaz\u0103 toate domeniile, \u00a0determin\u0103 \u00a0deciziile legiuitorului care la r\u00e2ndul lor \u00a0influen\u0163eaz\u0103 asupra \u00a0puterii executive \u00a0\u0219i cea judecatoreasc\u0103 ,, sunt instrumentele opiniei publice: asigurarea unor c\u0103i pa\u015fnice \u015fi ordonate pentru prezentarea \u015fi analiza cererilor, pentru evaluarea lor \u00een lumina princiipilor drept\u0103\u021bii general acceptate \u00a0\u0219i pentru trasnformarea \u00een realitate a celor care au fost recunoscute ca fiind legitime.\u201d Uniunea European\u0103 a fost \u00eentotdeauna un factor de sprijin pentru cooperarea regional\u0103, prin asisten\u021b\u0103 economic\u0103 \u0219i acorduri de cooperare \u00a0prin dialog, \u00a0dup\u0103 cum sublinia \u0219i Jean Monnet, unul dintre \u00a0parin\u021bii Europei c\u0103: \u00a0,, noi nu coaliz\u0103m state, ci unim, apropiem oameni\u201d? \u201c \u00a0Angajamentul \u00a0\u021b\u0103rilor din cadrul Parteneriatul Estic \u00a0pe calea democra\u021biei, a statului de drept \u0219i economia de pia\u021b\u0103, \u00een special cu obiectivele comune ale Uniunii Europene \u00a0de a extinde stabilitatea politic\u0103 \u0219i economic\u0103 \u00a0spre \u00a0aceast\u0103 zon\u0103 a Europei. \u00a0Rusia nu a reu\u0219it s\u0103 furnizeze o re\u021bet\u0103 func\u021bional\u0103 pentru democra\u021bie \u0219i nici UE nu a \u0219tiut cum s\u0103-i apropie pe \u021b\u0103rile din cadrul Parteneriatului Estic.<\/p>\n\n\n\n

 <\/p>\n\n\n\n

III.3. Provoc\u0103rile noilor media.<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Comunicarea la nivel mondial permite fluxul rapid de informa\u021bii din toate domeniile de activitate . \u00a0Sunt numeroase instrumente pentru a \u00a0avea acees la informa\u021bie \u00a0\u00een func\u021bie de preferin\u021bele utilizatorilor, iar acestea \u00a0sunt \u00a0suficiente pentru a produce o inteligen\u021b\u0103 colectiv\u0103, \u00een felul acesta \u00a0se structureaz\u0103 opiniile. Aceste reflect\u0103ri devin disponibile online prin forumuri, comentarii, grupuri \u00a0devenind o obi\u0219nuin\u021b\u0103. Conform ,,teoriei dependen\u0163ei \u00a0care postuleaz\u0103 c\u0103 ,, mass-media sunt at\u00e2t de importante pentru societate noastr\u0103 \u00eenc\u00e2t depindem de ele pentru anumite func\u021bii sociale. Deriv\u0103 din viziunea func\u0163ionalist\u0103 a societ\u0103\u021bii \u0219i presupune c\u0103 depindem de mass-media pentru a ne informa asupra mediului, pentru trasmiterea valorilor \u00a0culturale, pentru divertisment si pentru indentificarea \u0219i interpretarea \u00a0problemelor sociale-cheie. F\u0103r\u0103 mass-media care s\u0103 performeze aceste func\u021bii, noi ca indivizi, socitatea asa cu o stim astazi ar cadea in colaps.\u201c \u00a0Comportamentul de mas\u0103 devine tot mai important\u0103 \u00a0\u00een societatea modern\u0103, industrializat\u0103, \u00a0ca urmare \u00a0fluxului de informa\u021bii \u0219i fluxului de oameni, a sistemului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt. \u00a0Construirea unei strategii de imagine, pentru \u00a0conduc\u0103torii de la Kremlin constituie unul din scopurile \u00a0prioritare pentru securitatea na\u021bional\u0103 \u00a0care este \u00a0realizat\u0103 prin intermediul politic, diplomatic, cultural, economic, militar, \u0219tiin\u021bific, \u00a0prin care statul garanteaz\u0103 independen\u021ba \u0219i suveranitatea, ordinea constitu\u021bional\u0103 \u0219i sistemul s\u0103u de valori. Cum acest lucru se poate face doar cu o revizuire a politicii ar trebui s\u0103 fie o armonie de interese \u0219i valori \u00eentre indivizi \u0219i grupuri. Imaginea cu care e\u0219ti perceput \u00ee\u021bi permite o oarecare legitimitate de a interveni \u00een for\u021b\u0103 pe teritoriul unui stat, iar prin ,, instrumentele de aplicare a for\u021bei \u0219i ideile referitoare la legitimitate se schimb\u0103 odat\u0103 cu trecerea timpului \u0219i cu progresul tehnologic. For\u021ba f\u0103r\u0103 legitimitate produce haos; legitimitatea f\u0103r\u0103 for\u021ba va fi rasturnat\u0103. \u201c \u00a0Presiunea pe clasa politic\u0103 este \u00a0o obliga\u021bie asumat\u0103 de c\u0103tre mass-media iar multe dintre func\u021biile partidelor politice \u00a0au trecut \u00een sfera mediatic\u0103 precum \u00a0a \u00eencuraja publicul s\u0103 creeze o identitate ideologic\u0103, a mobiliza aleg\u0103torii, pentru alegerea candida\u021bilor. \u00a0Unul dintre cei mai mari conduc\u0103tori ai tuturor timpurilor \u00a0Napoleon spunea: ,, \u00a0\u00a0Trei ziare ostile sunt mai de temut dec\u00e2t o mie de baionete \u2013 a publicat buletinul armatei de rezerv\u0103. \u201c \u00a0\u00a0\u00a0 Salturile tehnologice \u00a0au impulsionat transform\u0103rile de comunicare \u00een mas\u0103 \u00a0. Acela\u0219i lucru este valabil \u0219i \u00een cazul celei de a patra genera\u021bie, care se axeaz\u0103 pe inten\u021biile sociale \u0219i politice ale inamicului. Potrivit \u00a0teoreticianului \u00a0\u00a0Thomas X. Hammes ,, fiecare genera\u021bie succesiv\u0103 a p\u0103truns mai ad\u00e2nc pe teritoriul du\u0219manului \u00een \u00eencercarea de al \u00eenvinge.\u201d \u00a0\u00cens\u0103 nimic nu poate elimina schimb\u0103rile \u00a0din via\u021ba \u00a0\u00a0unei na\u021biunii indiferent de cenzura statului \u0219i p\u00een\u0103 \u00a0\u00eentr-un final se g\u0103sesc solu\u021bii alternative iar internetul este unicul loc \u00a0unde mari comunit\u0103\u021bi \u00a0pot comunica, permite o mai bun\u0103 interac\u021biune, un feedback constant, a spart barierele na\u021bionale \u00a0f\u0103r\u0103 costuri suplimentare \u00a0cu acces la nivel mondial. Cet\u0103\u021benii care sunt nemul\u021bumi\u021bi ajung \u00a0s\u0103 caute mai multe \u00a0puncte de vedere \u0219i anume obiectivitate, corectitudine iar informa\u021biile furnizate de presa controlate de institu\u021biile statului \u00a0numai obiective nu sunt. \u00a0\u00a0\u00a0 Aparitia noilor media \u00a0este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 un factor pozitiv, a dep\u0103\u0219it \u00a0jurnalismul clasic, oferind o gam\u0103 larg\u0103 de informa\u021bii, reprezint\u0103 o ,, re-democratizare\u201d \u00a0\u00a0\u00eei stimuleaz\u0103 pe \u00a0t\u00e2n\u0103ra genera\u021bie \u00a0de a se implica \u00een politic\u0103. \u00a0\u00a0Dezvoltarea mijloacelor \u00a0de comunicare rapida \u0219i a vitezei extraordinare cu care sunt introduse permite \u00a0transmiterea informa\u021biilor \u00a0\u0219i divertismentului pentru public chiar de catre nespeciali\u0219ti. \u00a0Chiar dac\u0103 \u00een cadrul unui eveniment \u00a0o \u00a0televiziune care inspir\u0103 surs\u0103 de incredere \u00a0din punctul de vedere \u00a0a autorit\u0103\u021bilor ,, \u00a0\u00a0trasmiterea se face \u00een timp real, verificarea nu mai poate exista: comentatorul se afl\u0103 \u00een postura de simplu jurnalist, care trebuie s\u0103 analizeze totul la cald.\u201c Valoarea noilor media const\u0103 \u00een poten\u021bialul lor este \u00een \u00a0\u00a0ceea faci cu ele, unii tineri doresc s\u0103 \u00ee\u0219i exprime p\u0103rerea iar \u00a0blogurile permite dialogarea \u00een timp real, \u00a0cultivarea imaginii unui personaj, are deschiderea necondi\u021bionat\u0103 \u00a0pentru exprimare. \u00a0\u00a0\u00a0\u00cen \u00a0condi\u021biile generaliz\u0103rii folosirii noilor media ( internetul, care implic\u0103 site-urile organiza\u021biilor, blogurile, forumurile de dezbateri, facebook, twitter) posibilit\u0103\u021bile de trasmitere a informa\u021biei se ,, democratizeaz\u0103: un pieton cu un telefon mobil aflat \u00eent\u00e2mpl\u0103tor la locul unui eveniment fotografiaz\u0103 sau filmeaz\u0103 \u0219i apoi difuzeaz\u0103 informa\u021biile pe Youtube, pe un blog personal sau prin media clasic\u0103, mult \u00eenaintea jurnali\u0219tilor. \u201c Acum, oamenii au acces la solu\u021bii interactive pentru a \u00a0se exprima liber, f\u0103r\u0103 obstacole iar fenomenul contemporan de a crea un blog \u00a0indiferent de \u00a0interes, \u00a0este considerat ca fiind un instrument al democra\u021biei directe. \u00a0\u00a0\u00a0Cele mai multe mass-media moderne \u00een prezent sunt axate pe \u00a0divertisment. \u00a0E necesar de creat mai multe pagini care \u00a0s\u0103 fie axate pe divetisment care la r\u00e2ndul lor vor fi direc\u021biona linkuri spre pagini \u00een care materialul informatic \u00a0de pe sait le aduc la cunostin\u0103 o analiz\u0103 \u00a0critic\u0103 guvernului. \u00a0Sociologii Dominique Cardon si Helene Delaunay-Teterel au incercat \u00a0sa vada de cate feluri sunt blogurile pe care le pot gasi. Ei au identificat patru categorii, in functie de tipul \u00a0de comunicare si de public:,, 1) \u00cemp\u0103rt\u0103\u015firea g\u00e2ndurilor intime, 2) Conversa\u0163ia continu\u0103, 3) Recrutarea unui public, 4) Blogul Cetatean. \u201c Explozia de blog-uri este unul dintre fenomenele cele mai izbitoare ale webului. \u00a0Este imposibil de estimat, deoarece fenomenul este \u00een cre\u0219tere \u00een fiecare zi. \u00a0\u00a0Blogurile unor persoane particulare se bucur\u0103 de \u00a0o audien\u021b\u0103 \u0219i o putere de influen\u021bare a opiniei mai mare dec\u00e2t anumite ziare, reviste sau chiar posturi de televiziune.<\/p>\n\n\n\n

 <\/p>\n\n\n\n

Concluzie<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Rolul \u00a0mass-media \u00een reflectarea conflictelor rezult\u0103 c\u0103 au capacitatea de a \u00a0concentra interesul publicului asupra unui eveniment sau altul, ierarhiz\u00e2nd subiectele care alc\u0103tuiesc evenimentele curente. Determinarea agendei politice este de a nu \u00a0le \u00a0spune oamenilor ,, ce trebuie sa g\u00e2ndeasc\u0103\u201d, ci ,,la ce trebuie s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103\u201d. \u00a0Cultivarea opiniei publice \u00a0prin mass-media a stilurilor de via\u0163\u0103, a valorilor, idealurilor, promovarea interesului na\u021bional, \u015fi practici culturale le transform\u0103 \u00een politica extern\u0103 propriu-zis\u0103. \u00a0Statele autoritariste prefer\u0103 o mai mare autonomie av\u00e2nd pe ordinea de zi restric\u0163ii, cenzura, stimularea \u00a0financiar\u0103 a anumitor televiziuni, noile media \u00a0a devenit \u00a0o redutabil\u0103 arm\u0103 de lupt\u0103 pentru grupurile de cet\u0103\u021benii activi \u00eempotriva autoritarismului. Noile mecanisme sunt un instrument \u00a0pentru a schimba opinii, atitudini \u015fi comportamente. Mass-media \u00een Federa\u0163ia Rus\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 inpun\u0103 cum s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 editorii \u015fi redactorii, lipsa libert\u0103\u021bii presei este asociat\u0103 cu Partidul Rusia Unit\u0103 pentru c\u0103 patronii lor sunt potrivi\u021bi din punct de vedere politic. Ca urmare a evenimetelor din Ucraina statele membre sunt obligate la crearea unui \u00a0proiect pentru un posibil val de \u00a0extindere , sunt obligate s\u0103 abordeze \u00a0problemele \u015fi s\u0103 le caute rezolvarea, pentru crearea \u00a0stabilit\u0103\u0163ii \u0219i securit\u0103\u0163ii \u00een regiune. Solu\u021bionarea poten\u021bialelor dificult\u0103\u021bi care ar putea ap\u0103rea. Utilizarea for\u0163ei pot afecta rela\u021biile dintre \u00a0na\u021biuni, doar cu mijloace inteligente \u015fi democratice,prin cultivarea \u00a0opiniei publice pe plan \u00a0intern \u015fi interna\u0163ional. \u00a0\u00a0\u00a0\u00cen privin\u0163a prognozelor asupra modului de ac\u0163iune a celor de la Kremlin e nevoie de o \u00a0minim\u0103 cunoa\u015ftere a culturii ruse\u015fti pentru diminuarea percep\u021biilor eronate . \u00a0Datorit\u0103 sistemelor \u00a0de telecomunica\u021bii informa\u0163ia \u00a0a \u015fters \u00a0grani\u0163a oric\u0103ror critici fa\u0163\u0103 de puterea existent\u0103. Accesul \u00a0la diferite surse de opinie credibile, \u00a0\u00a0dezinformarea \u00a0\u00a0opiniei publice \u00een scopuri politice va fi mai greu de realizat. \u00a0Revolu\u021biile colorate din Georgia, revolu\u021bia trandafirilor, \u00a0\u00een noiembrie 2003, Ucraina revolu\u021bia portocalie, \u00een decembrie 2004 sau K\u00eerg\u00eestan \u00a0revolu\u021bia lalelelor, din martie 2005 s-a produs datorit\u0103 unei noi elite, educate cu valori europene \u0219i informa\u021biile trasmise de ei au ajuns la receptori. Nu a fost o interven\u021bie militar\u0103 pentru a stabili democra\u021bia, \u0219i din punctul nostru de vedere consider\u0103m c\u0103 o ciocnire direct\u0103 armat\u0103 \u00eentre Federa\u021bia Rus\u0103 \u0219i Statele Unite ar duce la consecin\u021be nefaste, doar cu strategii adecvate putem s\u0103 transform\u0103m Federa\u021bia Rus\u0103 \u00eentr-un partener de \u00eencredere cu lideri deschi\u0219i spre colaborare conform principiilor democratice. Lucrarea respectiv\u0103 \u0219i-apus scopul de a stabili democra\u021bia \u00een Federa\u021bia Rus\u0103 prin intermediul mass-media \u00eencep\u00e2nd cu anul 2016 \u0219i finaliz\u00e2ndu-se prin venirea la conducere a unui pre\u0219edinte \u00a0loial principiilor democratice, \u00a0ca urmare a alegerilor care vor avea loc \u00een luna martie din 2018.<\/p>\n\n\n\n

 <\/p>\n\n\n\n

Bibliografie<\/strong><\/p>\n\n\n\n

    \n
  1. Philippe Cabin, Jean-Francois Dortier, Comunicarea: perspective actuale<\/em>, Ed. Polirom, Iasi, 2010.<\/li>\n
  2. Paul Dobrescu, Alina B\u00e2rg\u0103oanu, Mass media \u0219i societatea<\/em>,, Ed. SNSPA, Bucure\u0219ti, \u00a02001.<\/li>\n
  3. Mihai Coman, \u00a0Introducere \u00een mass-media., Ed. <\/em>Polirom, Iasi, 2007..<\/li>\n
  4. Doru Pop, Mass Media si democratia<\/em>, \u00a0Ed. Polirom, Iasi, \u00a02001. \u00a0\u00a0\u00a0<\/li>\n
  5. Alexandru Ioan Dumitriu, \u00a0Realit\u0103\u021bi \u0219i perspective ale mediului \u00a0de securitate,<\/em> Ed. Universitar\u0103 2010, Bucure\u0219ti.<\/li>\n
  6. Ioan Vasil Gherghel, Forme de manipulare televizual\u0103,<\/em> Ed. Limes, Cluj Napoca , 2009.. \u00a0<\/li>\n
  7. C\u0103lin Hentea, Propaganda f\u0103r\u0103 frontiere<\/em>, Ed. \u00a0Nemira, Bucure\u0219ti, 2002.<\/li>\n
  8. Cristina Coman, Comunicarea de criza: \u00a0Tehnici si strategii,<\/em> Ed. Polirom, Iasi, 2009.<\/li>\n
  9. Cioroianu Adrian, Geopolitica Matrio\u0219k\u0103i: Rusia postsovietic\u0103 \u00een noua ordine mondial\u0103,<\/em> Ed. Curtea Veche Publishing, Bucure\u0219ti, \u00a02009.<\/li>\n
  10. Oana Mihaela Mocanu, Politica European\u0103 de vecin\u0103tate: realiz\u0103ri \u0219i perspective,<\/em> Ed. Nomina Lex, Bucure\u0219ti, 2010.<\/li>\n
  11. Tim O’Sullivan, John Hartley, Danny Saunders, Martin Montgomery, John Fiske, Concepte fundamentale din stiintele comunicarii si studiile culturale,<\/em> Iasi, Polirom 2001.<\/li>\n
  12. Hans J. Morgenthau, Politica intre natiuni: lupta pentru putere si luta pentru pace<\/em>, \u00a0Ed. Polirom, Iasi, \u00a02007.<\/li>\n
  13. Cristina Alexandrescu, \u00a0Asia Centrala: repere geopolitice<\/em>, Ed. Didactic\u0103 \u015fi pedagogic\u0103, \u00a0Bucure\u015fti, 2009.<\/li>\n
  14. Alexandru G. Dughin, Bazele geopoliticii,<\/em> Bucure\u0219ti, Eurasiatic\u0103, \u00a02010. \u00a0<\/li>\n
  15. \u015eimandan Matei, Elemente de geopolitic\u0103,<\/em> Ed. Mirton, Timi\u015foara, 2008.<\/li>\n
  16. Jean Sylvestre Mongrenier, Rusia ameninta oare Occidentul<\/em>, Ed. Cartier 2010, Chisin\u0103u.<\/li>\n
  17. Paul Dobrescu, Geopolitica<\/em>, Ed. Comunicare.ro , \u00a0\u00a0Bucure\u015fti, 2000.<\/li>\n
  18. Zbiegniew Brzezinski, Europa Centrala si de Est in ciclonul tranzitiei<\/em>, Ed. \u00a0Diogene, Bucure\u015fti, 1995.<\/li>\n
  19. Cristopher Layne, Pacea iluziilor: marea strategie americana din 1940 pana in prezent<\/em>, \u00a0Iasi, Polirom 2011.<\/li>\n
  20. Dorina Tanasescu, Felicia Dumitru, Marius Petrescu, Ion Cucui, Politici publice in spatiul euroatlantic<\/em>, Ed. CA Publishing, Cluj-Napoca, \u00a02011.<\/li>\n
  21. Cezar \u00a0Teclean, Comunitatea Statelor Independente<\/em>, \u00a0Ed. Oim, Ia\u015fi, 2006.<\/li>\n
  22. George Cristian Maior, Un r\u0103zboi al min\u021bii, <\/em>Editura RAO, Bucuresti 2010. \u00a0<\/li>\n
  23. Zbiegniew Brzezinski, Marea tabla de sah, suprematia americana si imperativele sale geostrategice<\/em>, Ed, Univers Enciclopedic.<\/li>\n
  24. Gheorghe Iliescu, Conexiuni \u00eentre procesele \u00a0socializante si securitatea natiunii<\/em>, \u00a0Bucuresti, Editura Top Form, 2005.<\/li>\n
  25. Lauren\u0163iu Han, Intelligence \u015fi management informa\u0163ional: provoc\u0103ri globale, informa\u0163ionale \u015fi private<\/em>, Ed. Academiei Na\u0163ionale de Informa\u0163ii ,, Mihai Viteazul\u201d Bucure\u015fti , 2011<\/li>\n
  26. Bazac Ana, Constandache George G, Tirziman, Comunicarea politica: repere teoretice \u015fi decizionale<\/em>, Ed. Vremea, Bucuresti, 2006.<\/li>\n
  27. Claudiu S\u0103ftoiu, Jurnalismul Politic: manipularea politicienilor prin mass-media, manipularea mass-media de c\u0103tre politicieni<\/em> , Editura Trei, Bucure\u0219ti, \u00a02003. \u00a0\u00a0<\/li>\n
  28. Silviu Negu\u021b, \u00a0Geopolitica,<\/em> Ed. Meteor Press, Bucuresti, \u00a02008.<\/li>\n
  29. Jean- Noel Kapferer, C\u0103ile persuasiunii: modul de influen\u021bare a comportamentelor prin mass media \u0219i publicitate<\/em>, Ed . comunicare.ro, \u00a0Bucure\u0219ti, \u00a02002 .<\/li>\n
  30. Harold D. Lasswell, ,, The Structure and Function of\u00a0<\/em>Communication<\/strong>\u00a0in Society<\/em>,, in Wilbur Schramm, (ed) Mass Comunication, University of Illinois, Urbana, 1969.<\/li>\n
  31. Simion Teodor, Noua dez\/ordine geopolitic\u0103 mondial\u0103,<\/em> Ed. University \u00a0Press, T\u00e2rgovi\u015fte, 2011, p. 190.<\/li>\n
  32. Noemi L. Shabo, Puterea \u015fi actorii sistemului intern\u0163ional contemporan<\/em>, Cluj -Napoca, 2013.<\/li>\n
  33. Jean-Louis Dufur, Crizele interna\u0163ionale: De la Beijing (1900) la Kosovo (1999),<\/em> Ed. Corint 2002, Bucure\u015fti.<\/li>\n
  34. Robert Cooper, Destramarea Natiunilor: Ordine si haos in secolul XXI<\/em>, Univers Enciclopedic , 2007.<\/li>\n
  35. Foran John, \u00a0Teoretizarea revolu\u0163iilor, <\/em>Ed. Polirom, Iasi , 2004.<\/li>\n
  36. Cristina Coman, Comunicarea de criz\u0103: \u00a0Tehnici si strategii<\/em>, Polirom, Iasi, 2009, p. 206.<\/li>\n
  37. Gross Peter, Mass Media \u0219i democra\u021bia \u00een \u021b\u0103rile Europei de Est<\/em>, Ed. Polirom, Ia\u0219i, 2004.<\/li>\n
  38. Amy Knight, KGB dup\u0103 KGB<\/em>, editura Elit, 1996.<\/li>\n
  39. Adela \u00a0\u00a0Rogojinaru, \u00a0Comunicare si cultura: aplicatii interdisciplinare<\/em>, Ed. Tritonic, \u00a02006.<\/li>\n
  40. Thomas X. Hammes, The Sling and the Stone: On War in the 21st Century<\/em>, Zenith Press, St. Paul, MN, 2004.<\/li>\n<\/ol>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Introducere Capitolul I. Mass-media declan\u015feaz\u0103 criza.\u00a0 I.1. Mass-media ca instrument de politic\u0103 extern\u0103 \u00a0I.2. Provoc\u0103ri \u015fi mize \u00een vecin\u0103tatea apropiat\u0103. \u00a0I.3. De la propagand\u0103 la opera\u0163ii informa\u0163ionale.\u00a0 \u00a0Capitolul II. Reformarea culturii politice\u00a0 II.1. Imaginea, reputa\u0163ia actorilor politici. II.2.\u00a0 Formarea atitudinilor, a perceptiilor \u015fi a convingerilor. II.3. De la atitudine la comportament. Capitolul III. Democra\u0163ia dirijat\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":83201,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[3],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/316"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=316"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/316\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=316"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=316"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=316"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}