{"id":20289,"date":"2011-03-03T14:16:00","date_gmt":"2011-03-03T14:16:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/parametrii-si-conceptele-de-baza-ale-2"},"modified":"2011-03-03T14:16:00","modified_gmt":"2011-03-03T14:16:00","slug":"parametrii-si-conceptele-de-baza-ale-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2011\/03\/03\/parametrii-si-conceptele-de-baza-ale-2\/","title":{"rendered":"Parametrii \u015fi conceptele de baz\u0103 ale sistemului interna\u0163ional \u00een anii 1815 -1914."},"content":{"rendered":"
<\/div>
\u00cen 1815, alian\u0163a \u00eempotriva lui Napoleon Bonaparte (Anglia, Prusia, Austria, Rusia) \u00eenvinge \u015fi stopeaz\u0103 comporta\u00admentul revolu\u0163ionar al Fran\u0163ei \u00een cadrul SI. Congresul de la Viena, care a pus cap\u0103t acestui conflict, a marcat c\u00e2teva schimb\u0103ri RI. \u00cenainte de Congres, \u00eentr-o \u00eent\u00e2lnire a Alia\u0163ilor \u00een martie 1814 la Chaumont, ace\u015ftia semneaz\u0103 un acord de constituire a unei armate aliate \u00eempotriva lui Napoleon. Pentru prima dat\u0103 \u00een istorie, \u00een acest acord se introduce o distinc\u0163ie clar\u0103 \u00eentre puterile majore si puterile minore. \u00cen timpul \u00eent\u00e2lnirii de la Chaumont, s-a stabilit c\u0103 statutul de putere major\u0103 revenea: Angliei, Prusiei, Austriei, Rusiei \u015fi Fran\u0163ei. Ini\u0163ial fusese inclus\u0103 \u015fi Spania, \u00eens\u0103 aceasta este exclus\u0103 \u00een timpul dezbaterilor. La Congresul de la Viena din 1815 s-au stabilit c\u00e2teva repere ale SI. Principiul balan\u0163ei<\/strong> de putere, care, se permanentizeaz\u0103 \u015fi devine o institu\u0163ie a RI, asupra c\u0103reia consimt toate puterile majore ale sistemului. Acest principiu este \u00een\u0163eles acum \u00een sensul unei echilibr\u0103ri a puterilor relative ale statelor din sistem, astfel \u00eenc\u00e2t nici una dintre ele s\u0103 nu ating\u0103 stadiul de hegemon, un echilibru militar \u015fi politic \u00eentre marile puteri care presupunea un echilibru al drepturilor \u015fi obliga\u0163iilor acestora, dar \u015fi un echilibru al angaj\u0103rii lor \u00een sistem. Din acest punct de vedere, balan\u0163a de putere viza men\u0163inerea unui statu-quo ce reprezenta o conf\u00eeguran\u0163ie particular\u0103 a distribu\u0163iei puterii \u00een sistem ce convine tuturor puterilor majore ale acestuia la un anumit moment dat. El este menit s\u0103 \u00eempiedice ridicarea unui stat revizionist care s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 schimbarea statu-quo-ului existent \u00een favoarea sa. <\/a>Principiul echilibrului de putere presupunea interven\u0163ia preventiv\u0103, inclusiv pe teritoriul respectivului stat revizionist – \u00eenainte ca acesta s\u0103 devin\u0103 revizionist dpdv militar sau ideologic \u015fi \u00eenainte ca el s\u0103 de\u0163in\u0103 o putere suficient\u0103, a\u015fa \u00eenc\u00e2t coalizarea celorlal\u0163i \u00eempotriva iui s\u0103 fie inutil\u0103. Astfel, \u00een secolele XVII-XIX, SI a fost unul multipolar, ceea ce ridic\u0103 o serie de semne de \u00eentrebare asupra diferen\u0163elor mari \u00een ceea ce prive\u015fte frecven\u0163a conflictelor. Unii autori (precum Jack S. Levy) sus\u0163in c\u0103 stabilitatea considerabil\u0103 a secolului al XIX-lea \u00een raport cu precedentul a avut la baz\u0103 \u00eendeosebi u\u015furin\u0163a relativ\u0103 cu care marile puteri ale momentului au reu\u015fit, prin for\u0163a diploma\u0163iei, s\u0103 treac\u0103 peste schimb\u0103ri sistemice importante, care s-au manifestat sub forma unor conflicte precum R\u0103zboiul Crimeii (1853-1855), r\u0103zboiul austro-prusac (1866), r\u0103zboiul franco-prusac (1870-1871) etc. Pentru prima dat\u0103, apare ideea prevenirii conflictelor puternice prin intermediul consult\u0103rilor \u015fi negocierilor dintre marile puteri participante. Realizarea importan\u0163ei puterii relative a statelor conduce la crearea unei ierarhii de putere europene, Acestea sunt marile puteri ale Concertului Europei, care au un rol managerial \u00een SI, spre deosebire de marile puteri din secolul al XVIII-lea, care foloseau balan\u0163a puterii \u015fi diploma\u0163ia \u00eentr-o manier\u0103 descentralizat\u0103. De asemenea, dreptul interna\u0163ional devine o institu\u0163ie a rela\u0163iilor interna\u00ad\u0163ionale, \u00een sensul \u00een care sunt consemnate reguli generale, voluntar consim\u0163ite, ce reglementeaz\u0103 comportamentul interna\u0163ional al actorilor din sistem \u015fi dreptul de interven\u0163ie al acestora \u00een cazul \u00een care balan\u0163a sau fundamentele sistemului interna\u0163ional sunt amenin\u0163ate de doctrine \u015fi politici revolu\u0163ionare. Din acest punct de vedere, se produce o schimbare fundamental\u0103 a politicii interna\u0163ionale, \u015fi anume, odat\u0103 cu 1815, dreptul cuceritorului este \u00eenlocuit de dreptul interna\u0163ional, ac\u0163ion\u00e2nd al\u0103turi de echilibrul de putere. Astfel se explic\u0103 faptul c\u0103, de\u015fi Fran\u0163a este exclus\u0103 ini\u0163ial din Concertul Europei, \u00een 1815, ea este primit\u0103 la congrese, cu statutul de mare putere, \u00eencep\u00e2nd cu 1818. \u00eentre 1815 \u015fi 1914, c\u00e2nd nu a existat nici un r\u0103zboi sistemic care s\u0103 atrag\u0103 \u00een conflict, de o parte sau de cealalt\u0103, to\u0163i polii de putere din sistem. Aceasta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00eentregul secol al XlX-lea a fost complet lipsit de conflicte, \u00eens\u0103 durata \u015fi intensitatea lor au fost relativ mici. \u00cen decursul secolului al XIX-lea au existat \u00eens\u0103 o serie de factori care au determinat dinamica RI: 1. Tranzi\u0163iile de putere ale marilor puteri implic\u0103 dec\u0103derea unor mari puteri \u015fi ridicarea unor noi puteri europene. Acest lucru are loc \u00een prunul r\u00e2nd \u00een urma apari\u0163iei unor noi state revizioniste care au alterat \u00een mare m\u0103sur\u0103 echilibrul de putere sistemic: Germania \u015fi Italia, pe de o parte, \u015fi SUA \u015fi Japonia, pe de alt\u0103 parte. Unificarea Germaniei nu era agreat\u0103 de nici unul dintre vecinii s\u0103i. De\u015fi poten\u0163ialul de putere al Italiei dup\u0103 unificare era unul la fel de mare ca \u015fi cel al Germaniei, dezvoltarea acesteia a fost mult mai lent\u0103. SUA urm\u0103reau s\u0103-\u015fi asigure hegemonia asupra \u00eentregii emisfere de vest, \u00eendeosebi asupra celor dou\u0103 continente americane. Prin urmare, doctrina Monroe (1823) vine \u00een \u00eent\u00e2mpinarea voin\u0163ei americane, stabilind un nou echilibru \u00een Oceanul Atlantic. In schimb, Japonia urm\u0103rea ob\u0163inerea hegemoniei \u00een Asia de R\u0103s\u0103rit, de unde \u015fi constantele confrunt\u0103ri cu Rusia \u015fi China, care aspirau la acest statut deopotriv\u0103. 2.Colonialismul dup\u0103 Congresul de la Vlena, cap\u0103t\u0103 o anvergur\u0103 mondial\u0103, achizi\u0163iile de noi colonii \u015fi extinderea imperiilor coloniale devin o politic\u0103 na\u0163ional\u0103 a marilor puteri europene, care ajung s\u0103-\u015fi \u00eempart\u0103 \u00eentregul glob p\u0103m\u00e2ntesc. Colonialismul trebuie \u00een\u0163eles \u00een calitatea sa de factor determinant al rela\u0163iilor interna\u0163ionale ale secolului al XlX-lea, prin intermediul consecin\u0163elor sale imediate: odat\u0103 ce marile puteri \u015fi-au extins imperiile coloniale astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 acopere \u00eentregul glob p\u0103m\u00e2ntesc, ele au ajuns s\u0103 aib\u0103 grani\u0163e comune. Acest lucru a condus la o rivalitate de propor\u0163ii \u00eentre marile imperii coloniale. 3.Fragmentarea SI a fost posibil\u0103 odat\u0103 cu \u00eenceputul procesului de formare de noi state-na\u0163iuni, care a \u00eenceput \u00een Europa Central\u0103 \u015fi de Vest imediat dup\u0103 Viena. El a culminat cu unificarea Germaniei \u015fi a Italiei. Europa Estic\u0103 intr\u0103 \u00een acest proces de formare a statelor-na\u0163iuni mult mai t\u00e2rziu (\u00eencep\u00e2nd cu 1870-1880), urm\u00e2nd s\u0103-1 \u00eencheie definitiv abia dup\u0103 terminarea celui de-al doilea r\u0103zboi mondial. Balcanii constituie \u00eens\u0103 una dintre zonele cu cel mai mare poten\u0163ial conflictual, fiind alc\u0103tuit\u0103 dintr-o serie de state mici \u015fi vulnerabile, ce se dorea a fi o zon\u0103-tampon intre Austro-Ungaria, Rusia \u015fi Turcia. Una dintre consecin\u0163ele imediate ale procesului de fragmentare a sistemului interna\u0163ional a fost cre\u015fterea foarte mare a num\u0103rului actorilor interna\u0163ionali, o tendin\u0163\u0103 invers\u0103 fat\u0103 de cea din secolul precedent, c\u00e2nd num\u0103rul actorilor tindea s\u0103 se mic\u015foreze. Aceast\u0103 cre\u015ftere a num\u0103rului de actori ai sistemului a produs o serie de dezechilibre foarte mari \u00een diverse subsisteme ale sistemului interna\u0163ional, dezechilibre ce au putut fi ulterior constatate \u015fi la nivel sistemic \u015fi care au determinat \u00een cele din urm\u0103 pr\u0103bu\u015firea balan\u0163ei puterii. \u00cempreun\u0103, ace\u015fti trei factori au condus la subminarea balan\u0163ei de putere care, \u00een final, a determinat izbucnirea primului r\u0103zboi mondial.<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen 1815, alian\u0163a \u00eempotriva lui Napoleon Bonaparte (Anglia, Prusia, Austria, Rusia) \u00eenvinge \u015fi stopeaz\u0103 comporta\u00admentul revolu\u0163ionar al Fran\u0163ei \u00een cadrul SI. Congresul de la Viena, care a pus cap\u0103t acestui conflict, a marcat c\u00e2teva schimb\u0103ri RI. \u00cenainte de Congres, \u00eentr-o \u00eent\u00e2lnire a Alia\u0163ilor \u00een martie 1814 la Chaumont, ace\u015ftia semneaz\u0103 un acord de constituire a […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20289"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20289"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20289\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20289"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20289"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20289"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}