{"id":20279,"date":"2011-03-04T13:03:00","date_gmt":"2011-03-04T13:03:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/analizatorul-olfactiv-3"},"modified":"2011-03-04T13:03:00","modified_gmt":"2011-03-04T13:03:00","slug":"analizatorul-olfactiv-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2011\/03\/04\/analizatorul-olfactiv-3\/","title":{"rendered":"Analizatorul Olfactiv"},"content":{"rendered":"
<\/div>
<\/div>\n
ANALIZATORUL OLFACTIV<\/span><\/i><\/div>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>\n
Anatomia globului ocular (GO)<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Analizatorul vizual este un sistem multifuctional complex, format din trei subsisteme: <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
1.     <\/span><\/span><\/span>Subsistemul periferic \u2013 de receptie, format din globul ocular si anexele acestuia <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
2.     <\/span><\/span><\/span>Subsistemul de transmitere a imaginii vizuale: <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>nervul optic, incrucisat partial la nivelul chiasmei optice <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>radiatiile optice ale lui Graziolet <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
3.     <\/span><\/span><\/span>Subsistemul de integrare a imaginii vizuale \u2013 aria corticala, campurile 17, 18, 19 ale lui Brodman <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Anatomia globului ocular si a anexelor (subsistemul de receptie) <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Anexele globului ocular sunt: <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Cele doua pleoape, terminate printr-o margine ciliara unde se insera 1-2 randuri de cili \u2013 care au rol de protectie a GO <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Conjunctiva <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Conjunctiva<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>care are doua portiuni: <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>bulbara <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>palpebrala \u2013 de la marginea pleoapei, ea captuseste fata interna a pleoapelor, rasfrangandu-se printr-un spatiu virtual (fundul de sac conjunctival superior si inferior) cu conjunctiva care isi termina insertia la nivelul limbului sclero-cornean pe GO <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Patologia infectioasa inflamatorie a conjunctivei = Conjunctivita <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>La nivelul conjunctivei se poate intalni hiperemia conjunctivala care poate avea doua localizari: <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
a.     <\/span><\/span><\/span>In periferie, in fundurile de sac = periferica \uf0e0 semn obiectiv major al unei conjunctivite <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
b.    <\/span><\/span><\/span>In vecinatatea limbului sclero-cornean = hiperemia conjunctivala perilimbica perikeratica \u2013 semnul obiectiv major al unei Iridociclite sau atac de glaucom <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
<\/p>\n

<\/span><\/div>\n

<\/div>\n
c.     <\/span><\/span><\/span>Aparatul lacrimal, care este format din: <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>aparatul de producere a lecrimilor = glandele lacrimale principale si 30-40 de glande lacrimale accesorii. Glandele accesorii secreta secretia continua de lacrimi, glandele principale au o secretie intermitenta. Lacrimile umecteaza corneea si se elimina prin aparatul de drenaj al lacrimilor, format din: <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>punctele lacrimale \u2013 superior si inferior <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>canaliculele lacrimale <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>sacul lacrimal <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>canalul lacrimo-nazal care dreneaza lacrimile in nas <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
d.    <\/span><\/span><\/span>Sistemul muscular extrinsec, este format din: <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>4 muschi drepti: superior, inferior, intern, extern <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>2 muschi oblici: mare (superior), mic (inferior) <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
e.     <\/span><\/span><\/span>Orbita \u2013 cavitate osoasa care adaposteste GO <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Globul ocular<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Din punct de vedere anatomic este format din trei straturi: <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
1.     <\/span><\/span><\/span>Stratul extern \u2013 de invelis <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>anterior \u2013 Corneea = membrana transparenta, avasculara, foarte bine inervata, cu rol de protectie si de mediu refringent, asigurand din refringenta totala de 60 de dioptrii, 45 de dioptrii <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Corneea<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>2\/3 posterioare \u2013 corneea se continua cu Sclera, strabatuta in polul posterior de filetele de iesire ale nervului optic; la acest nivel intra si iese din ochi a. centrala a retinei <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Trecerea intre cornee si sclera se face la nivelul unei zone de condensare conjunctivala = limb sclero-cornean, zona extrem de importanta din punct de vedere anatomic, pentru ca aici dreneaza umorul apos din ochi, in aparatul conjunctival, acesta fiind locul de abordare chirurgical in interventiile pe globul ocular deschis <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Procesele infectioase: <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Cornee \uf0e0 Keratite <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Sclera \uf0e0 Sclerite <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
2.     <\/span><\/span><\/span>Tunica vasculara <\/span>\u0096<\/span> Uveea, este formata din trei elemente: <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>irisul, anterior, care in partea centrala are un spatiu liber \u2013 orificiul pupilar prin care camera posterioara comunica cu camera anetrioara si prin care circula umorul apos <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>pe fata interna a limbului scelro-cornean se afla corpul cilia, format din: <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>procesele ciliare, cu rol in secretia umorului apos <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>m. ciliar care se leaga prin Zonula lui Zinn de cristalin si asigura acomodatia cristalina <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>2\/3 posterioare din Uvee sunt reprezentate de Coroida, care este tunica vasculara a polului posterior si care prin bogatia ei de pigment are rol de camera obscura pentru imaginea vizuala <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>procesele infectioase ale uveei \u2013 uveite (irido-ciclo-coroidite) <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>cele mai frecvente inflamatii ale uveei sunt: <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>uveita anetrioara \u2013 Iridociclita <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>uveita posterioara \u2013 Coroidita <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Exista o continuitate intre structura coroidei si a retinei \u2013 inflamatiile se transmit rarisim (de aceea nu se stie daca o boala este chorio-retinita sau retino-coroidita) <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Prin contactul retinei cu vitrosul, retina se confrunta cu afectiuni inflamatorii ale corpului vitros <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
3.     <\/span><\/span><\/span>Tunica nervoasa \u2013 Retina <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>se insera la nivelul Orei Serrata de corpul ciliar; la acest nivel, in miopia forte si fortissima se produc leziuni prodispozante dezlipirii de retina \u2013 complicatia cea mai grava a miopiei <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>retina are 10 structuri, din care stratul functional cu conuri si bastonase. Exista o reprezentare simetrica a acestora pe suprafata retinei, conurile fiind maxim concentrate la nivelul maculei lutea (pata galbena). Prin existenta celor trei tipuri de conuri \u2013 adaptarea celor trei culori fundamentale (rosu, verde, albastru), dupa teoria tricroma a lui Young \u2013 macula asigura vederea diurna, colorata. Pe masura ce ne indepartam de macula, spre periferie, numarul de celule cu conuri scade si creste numarul celulelor cu bastonase, astfel incat la periferia retiniana exista numai celule cu bastonase, aici existand cantitatea maxima a vederii nocturne, care apreciaza diferentele de: alb, negru, cenusiu <\/span><\/div>\n
<\/div\n\n><\/p>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>la nivelul retinei, in partea centrala – papila nervului optic \u2013 care corespunde locului de iesire a acestuia, locul de intrare si de iesire a arterei si venei centrale a ochiului. <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Trunchiurile vasculare centrale, la emergenta in papila, se divid in 4 ramuri: temporale (superioare si inferioare) si nazale (superioare si inferioare), pentru a asigura vascularizatia retinei in totalitatea ei <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Temporal de papila se afla macula lutea, care ofera valoare maxima functiei vizuale <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>In structura anatomica a globului ocular exista o lentila biconvexa \u2013 Cristalinul, care prin turtire si bombare, miscrorat de catre muschii ciliari, aduce imaginea vizuala pa suprafata retiniana, indiferent de pozitia obiectului in spatiu <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>In structura anatomica a globului ocular exista trei spatii libere: <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
1.     <\/span><\/span><\/span>Anterior <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Camera anterioara \u2013 un spatiu mare intre fata posterioara a corneei si fata anterioara a irisului, limbul sclero-cornean, iar in mijloc \u2013 orificiul pupilar <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Camera posterioara \u2013 un spatiu extrem de mic si practic inexistent, in partea centrala cand cristalinul este bombat si orificiul pupilar este in mioza. In mod normal este liber in partea centrala prin orificiul pupilar, dar intr-o irido-ciclita, cand se formeaza sinechii iriene posterioare (aderenta intre marginea posterioara a irisului si marginea anterioara a cristalinului) umorul apos secretat in camera posterioara de procesul ciliar nu se mai poate elimina in camera anterioara si acumulandu-se duce la formarea de glaucom secundar <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
2.     <\/span><\/span><\/span>Posterior <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Corpul vitros, a carui structura este constatnta toata viata <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Functia principala a analizatorului vizual este perceptia vizuala <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Pentru a fi perceput un obiect este nevoie de impulsul extern \u2013 lumina care actioneaza printr-un proces fotochimic cu descarcarea pigmentului vizual, Rodopsina (retinen + opsina). Acest proces fotochimic transforma potentialul de repaos al celulelor nervoase in potential de actiune \u2013 unda care se transmite la cortex unde imaginea vizuala este perceputa si analizata si apoi se retransmite o unda la retina pentru perceptia finala a imaginii vizuale. <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Materializarea functiei vizuale \u2013 acuitatea vizuala care este maxima la nivelul maculei si este modificata practic in toata patologia oftalmologica, scaderea de vedere fiind semnul subiectiv major pentru care pacientul se adreseaza medicului oftalmolog. <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Refractia oculara<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>GO este un mediu refringent total de 60 de dioptrii <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Medii refringente: <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Corneea 45 d <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Umorul apos (refringenta minima) <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Cristalinul 15 d <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Corpul vitros (refringenta minima) <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Ochiul cu refringenta normala \u2013 imaginea razelor de la infinit se formeaza pe suprafata retinei <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Viciile de refractie = Ametropii, acestea sunt: <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
1.     <\/span><\/span><\/span>Sferice \u2013 in care imaginea unui punct din spatiu este un punct pe retina, pentru ca exista aceiasi refringenta in toate meridianele corneei. Se corecteaza cu lentile sferice convergente sau divrgente <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
2.     <\/span><\/span><\/span>Hipermetropia \u2013 imaginea razelor se formeaza in spatele retinei. <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Hipermetropia<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Clasificare: <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>mica: +1 – +3 <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>medie: +3 – +7 <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>foarte mare: > +8 <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Etiologie: <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>dpdv anatomic – cel mai frecvent GO este de dimensiuni mici <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>dpdv al refringentei – in afrachie -lipsa cristalinului <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>dpdv al curburii – in cornee plana <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Hipermetropul nu vede bine nici de aproape nici de la distanta, cristalinul se acomodeaza continuu <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Tabelul Donders \u2013 amplitudinea acomod\u0103rii la diferite v\u00e2rste <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>\n\n\n\n\n
\n
ani<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
3<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
12<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
45<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
70<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n
\n
D<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
20<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
12<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
3,5<\/span><\/div>\n<\/td>\n
\n
0<\/span><\/div>\n<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>In functie de acomodatie, hipermetropia poate fi: <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>latenta, aceasta este prezenta la copilul mic si compensata de acomodatie, aceasta este menifesta la adult <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>totala (latenta si manifesta) <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Exista un paralelism intre acomodatie si convergenta, hipermetropul folosind in exces convergenta <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Copilul hipermetrop este depistat doar cand exista strabism convergent, in aceasta situatie imaginea vizuala se formeaza in afara maculei \u2013 imaginea vizuala va avea claritatea mai scazuta in functie de numarul de conuri care axista acolo unde aceasta se formeaza <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Ambliopie = pierderea functiei unui ochi fara existenta unei leziuni organice <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Tratamentul strabismului convergent si al ambliopiei functionale <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>intre 3-7 ani, altfel nu se mai recupereaza. Ochiul hipermetrop fiind mic, nu predispune la complicatii, dar in evolutie hipermetropul va face prezbiopie mai devreme si valoarea prezbiopiei se sumeaza cu cea a hipermetropiei <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Tratamentul hipermetropiei, este in esenta optic: <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>lentile convergente cu cea mai mare valoare dioptrica pentru a rezolva acomodatia <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>corectia optica se face in functie de varsta, copilul mic si foarte mic nu primeste ochelari, dar cei cu strabism si ambliopie vor primi corectie cat mi aproape de valorile viciului de refractie <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>la adultul cu hipermetropie aprox. +4 \u2013 corectia este aceiasi pentru aproape si pentru adultul cu > +4, corectia este pentru departe <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Miopia<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Ochi mare in care razele formeaza imagini in fata retinei <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Clasificare: <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Mica: -1 – -3 <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Medie: -3 – -7 <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Mare: -8 – -10 <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Fortissima: > -10 <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Ochiul miop: <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>dpdv anatomic: GO este de dimensiuni mari <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>dpdv al refringentei: in cataracta nucleara <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>dpdv al curburii: Keratocon <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Ochiul miop nu vede la distanta, el vede la apropiere. Are insuficienta de convergenta cu exces de divergenta. Predispune la strabism divergent <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Ochiul miop in functie de determinarea genetica: <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Miopie benigna <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Miopie maligna (boala) <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Complicatriile miopiei sunt legate de alungirea polului posterior al GO cu subtierea retinei si a coroidei, putandu-se produce hemoragii retino-coroidiene <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Cele mai frecvente complicatii sunt legate de fixarea retinei de restul structurilor anatomice: la papila, macula, oro-serrata <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Complicatii in vecinatatea: <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
a.      <\/span><\/span><\/span>papilei: coroidoza miopica peripapilara si conusul miopic \u2013 subtierea retinei si coroidei in vecinatatea papilei n. optic <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
b.     <\/span><\/span><\/span>maculei: dupa 60 de ani bilateral se face o impregnare pigmentara a maculei \u2013 pata Fuchs, care este cauza principala de scadere a vederii la miopii in varsta <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
c.      <\/span><\/span><\/span>oro-serrata: leziuni predispozante pentru dezlipirea si ruptura retiniana \u2013 fotocoagularea cu laser limiteaza dezlipirea de retina <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Tratamentul: <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Medical \u2013 este ineficient dar util in complicatiile miopice <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Corectia optica \u2013 cu lentile sferice divergente, date in cea mai mica valoare ioptrica, pentru a nu transforma ochiul din miop in hipermetrop. Aceasta corectie optica se poate face cu: <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Lentile aeriene <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Lentile de contact (indicatie majora in caz de miopie unilaterala) <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Pentru miopiile mici si medii este aceiasi corectie pentru aproape si departe <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Pentru miopiile mari si foarte mari \u2013 cu 4 dioptrii mai putin decat pentru cea de aproape <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Chirurgical (keratotomia cu laser) \u2013 utila pentru cazurile cu pana la 7-8 dioptrii; aceasta operatie poate fi: <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>clasica <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>sleroplastia <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>operatia focala \u2013 scoaterea cristalinului <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Vicii de refractie compuse \u2013 Astigmatismul<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>este asferic <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>imaginea unui punct din spatiu este o sfera pe suprafata retinei <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>exista un viciu de refringenta intre punctele de pe suprafata corneei ce depaseste o dioptrie <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>exista un astigmatism fiziologic de pana la 1 dioptrie, determinat de compresia pe care o realizeaza pleoapa pe cornee compensata de procesul de acomodare. <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Astigmatismul se corecteaza cu lentile cilindrice convergente sau divergente cu un singur meridian activ care se atasaza perpendicular pe meridianul astigmat. <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Astigmatismul este de trei feluri: <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
a.      <\/span><\/span><\/span>Simplu \u2013 intotdeauna un ax este emetrop, al doile ax poate fi hipermetrop  <\/span>astigmatism simplu hipermetropic sau al doilea ax este miop astigmatism simplu miopic <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
b.     <\/span><\/span><\/span>Compus: ambele axe sunt + Astigmatism compus hipermetropic, sau – Astigmatism compus miopic <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
c.      <\/span><\/span><\/span>Mixt <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Tulburarile fiziologie ale acomodatiei  <\/span>Prezbiopie <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Prezbiopia<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span><\/span>Prezbiopia = scaderea puterii de acomodare a cristalinului si corectia optica de aproape in functie de deficitul acomodarii: citim si scriem la 25 cm., avem nevoie de 4 dioptrii pentru vederea de aproape, la varsta de 45 de ani puterea de acomodare a cristalinului este de 3,5 d.  <\/span>deficitul acomodativ se corecteaza cu + 0,5 d. pentru vederea de aproape, iar pentru vederea la distanta NU este necesara.; la varsta de 70 de ani pentru vederea de aproape sunt necesare + 4 d. daca pacientul a fost emetrop si pentru vederea la distanta sunt necesare + 2 d. <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Tulburari patologice ale acomodatiei<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
1.     <\/span><\/span><\/span>Astenopatia acomodativa \u2013 oboseala acomodatiei la hipermetrop (fara corectare \u2013 se trateaza prin corectie optoca dupa paralizia acomodatiei) sau prezbiop <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
2.     <\/span><\/span><\/span>Spasmul acomodativ \u2013 trebuie purtata lentila de + chiar daca pacientul vede mai bine cu \u2013 <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
3.     <\/span><\/span><\/span>Paralizia acomodatiei \u2013 prin tratament cu Atropina <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>\n
                            <\/span><\/span><\/div>\n
<\/div>\n

Culorile<\/span><\/i><\/b><\/h1>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>\n
Ochiul poate vedea 7 milioane de  <\/span>culori. Anumite culori pot irita ochii si pot cauza dureri de cap .Alte culori sau combina\u0163ii de culori sunt lini\u015ftitoare. Deci folosirea corecta a culorilor poate mari productivitatea, minimaliza obosirea vizuala si pot relaxa intreg corpul.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
         <\/span>Culoarea regilor era purpuriu. Pentru persoanele importante, se desf\u0103\u015foar\u0103 covoare ro\u015fii. In unele  <\/span>culturi se credea ca anumite culori  <\/span>aveau puteri energizante sau vindec\u0103toare. De exemplu, o  <\/span>pictura a lui Jan Van Eyeck (1434) descrie o mireasa in perioada Renascentista <\/span><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Purt\u00e2nd o rochie verde ,ar\u0103t\u00e2nd, astfel dorin\u0163a si posibilitatea de a purta copii. Omul Verde era zeul fertilit\u0103\u0163ii in  <\/span>cultura celta. Verdele era o culoare sacra pentru egipteni, reprezent\u00e2nd  <\/span>speran\u0163a si bucuria prim\u0103verii.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
   <\/span>      <\/span>Culorile dau anumite st\u0103ri camerelor . Culorile  <\/span>reci fac camerele sa para mai mari si aduc un sentiment de calm . Culorile calde fac  <\/span>camerele mari sa fie mai confortabile si mai c\u0103lduroase. Se crede ca e vopsirea  <\/span>sufragerie in negru va face mesele mai pl\u0103cute.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
         <\/span>Verdele duce la vitalitate ,si se recomanda vopsirea camerei copiilor in aceasta culoare, d\u00e2nd copiilor un plus in activit\u0103\u0163ile lor.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Restaurantele nu vopsesc niciodat\u0103 buradaria in ro\u015fu deoarece se pare ca aceasta va duce la  <\/span>o stare de enervare a buc\u0103tarului. Centrul  <\/span>nelini\u015ftii din creier este activat de galben. \u201cLa  <\/span>copii aceasta va duce la  <\/span>plan\u015fete , iar la adulti ,va duce la enervare\u201d declara Carlton Wagner,  <\/span>directorul Institului pentru Studierea Culorilor Wagner.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
         <\/span>Albastru va face o persoana  <\/span>mai atenta la trecerea timpului, si astfel, de exemplu , vor petrece mai pu\u0163in timp m\u00e2nc\u00e2nd. Pentru persoanele care adorm mai greu, se recomanda culori ca roz pal, verde , albastru si ro\u015fu pal. Despre culori:<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
         <\/span>VERDE<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
–         <\/span><\/span><\/span>este culoarea cea mai odihnitoare pt ochi<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
–         <\/span><\/span><\/span>poate ajuta la diminuarea durerii, uneori poare chiar alina durerea cre\u015fterii din\u0163ilor la bebelusi<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
–         <\/span><\/span><\/span>oamenii care lucreaz\u0103 intr-un mediu colorat in verde are mai pu\u0163ine dureri de stomac<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
–         <\/span><\/span><\/span>Cazurile de sinucidere au sc\u0103zut cu 34% c\u00e2nd podul Blackfriar din Londra a fost vopsit in verde<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>\n
GALBEN<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
–         <\/span><\/span><\/span>Copii pl\u00e2ng  <\/span>mai mult in camere galbene<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
–         <\/span><\/span><\/span>So\u0163ii se cearta mai mult cu so\u0163iile in camere galbene<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
–         <\/span><\/span><\/span>Este prima culoare pe care o observa ochiul uman<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
–         <\/span><\/span><\/span>Este cea mai obositoare culoare pentru ca reflecta mai multa lumina, duc\u00e2nd la stimularea excesiva a ochiului<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Un studiu a ar\u0103tat ca majoritatea copiilor folosesc galben si maro pentru a desena sup\u0103rarea. Un studiu  <\/span>pe copii cu v\u00e2rste mai mici de 7 ani a ar\u0103tat ca majoritatea aleg juc\u0103rii de culori pure , nu pastelate. Alt studiu a schimbat culoarea m\u00e2nc\u0103rii, dar a ar\u0103tat ca oamenii nu doreau sa m\u0103n\u00e2nce carne gri si salata purpurie. Aceasta a ar\u0103tat ca oamenii vor ca lucrurile sa fie colorate  <\/span>cum ar trebui sa fie.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
O lucrare, a studiat 65 de studen\u0163i care au cump\u0103rat schiuri acvatice .Etichetele de avertizare au fost de mai multe culori. Rezultatul la crestera probabilitatii de r\u0103nire la produsele cu  <\/span>avertiz\u0103ri scrise cu ro\u015fu, verde si negru.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
O firma comercializeaz\u0103 lentile de contact rosii pentru gaini deoarece studii medicale au ar\u0103tat ca g\u0103inile care vad ro\u015fu in timpul zilei sunt mai fericire si mananca mai putina hrana. Purt\u0103torul de cuv\u00e2nt al  <\/span>firmei a apreciat  <\/span>ca lentile vor imbunatati recolta de oua cu 600 milioane $ pe an.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Spitalele folosesc albastru si purpuriu in s\u0103lile de a\u015fteptare pentru a ajuta la calmarea pacien\u0163ilor.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>\n
Vederea Stereoscopica<\/span><\/b><\/div>\n
<\/div>\n
Oamenii si celelalte animale care sunt capabile sa focalizeze ambii ochi asupra unui singur obiect sunt capabile de vedere stereoscopica, care este fundamentala pt o percep\u0163ie mai ad\u00e2nca a lucrurilor. Principiul consta in prezentarea unei imagini din doua unghiuri , pu\u0163in diferite, pentru ca apoi ochiul sa contopeasc\u0103 aceste imagini intr-o singura imagine tridimensionala.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
         <\/span>Una din categoriile de imagini stereoscopice sunt numite autostereograme, care nu necesita intrumente speciale pt a fi vizualizate, si au putut fi realizare cu ajutorul graficii pe calculator. Doua imagini ,reprezentand ochiul stang, respectiv drept , sunt suprapuse .Vazuta normal , imaginea rezultata arata ca  <\/span>un model  <\/span>abstract. Imaginea tridimensionala apare atunci cand ocii privitorului sunt focalizati ,si de exemplu , doua puncte diferite sunt suprapuse, si se vede numai unul .<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>\n

Defecte de vedere<\/span><\/b><\/h1>\n
<\/div>\n
         <\/span>Cele mai comuna tulburare a vederii este cauzata de cristale sau alte mici corpuri opace ce blocheaza o parte  <\/span>a irisului, si deobicei sunt indepartate dupa putin timp. <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Opacitatile  <\/span>mai serioase sunt numite cataracte, si sunt  <\/span>rezultatul unor  <\/span>raniri mecanice, batranete, sau deficiente in alimentatie. Opacitatea corneei poate cauza deasemenea obstructurarea vederii, dar aceasta poate fi reparata prin transplantul unei sectiuni currate de cornee de la o alta persoana.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>\n

Deformari<\/span><\/h2>\n
<\/div>\n
Miopia este cauzata de lipsa simetriei a globului  <\/span>ocular, sau lipsa abilitatii muschilor oculari de a schimba forma lentilelor , pentru a focaliza corect imaginea pe retina .Miopia poate fi corectata prin folosirea lentilelor biconcave. Presbitismul, este cauzat de pierderea elasticitatii ochiului odat\u0103 cu \u00eenaintarea in v\u00e2rsta, apare de obicei dup\u0103 v\u00e2rsta de 50 de ani , si poate fi corectata prin purtarea unor ochelari cu lentile convexe. Strabismul poate fi  <\/span>corectat pin purtarea unor lentile speciale, dar in stadii avansate, este necesara o opera\u0163ie asupra mu\u015fchilor oculari. Ambliopia este o sl\u0103bire a vederii, f\u0103r\u0103 o avarie fizica a ochiului, si poate fi cauzata de abuzul de droguri, alcool , tig\u0103ri ,sau poate fi cauzate de isterie.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>\n

Daltonismul<\/span><\/h2>\n
<\/div>\n
Este cauzat de un defect congenital in retina , sau pe o portiune a nervului optic.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>\n

Orbirea<\/span><\/h2>\n
<\/div>\n
Presiunea pe nervul optic poate cauza orbirea. Desprinderea retinei din interiorul globului ocular poate cauza orbire, pentru ca retina va iesi din cadrul  <\/span>imaginii formate de lentile. Corectarea permanenta a acestui defect se face numai prin operatie.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>\n
Bibliografie:<\/span><\/i><\/b><\/div>\n
<\/div>\n
Microsoft\u00ae Encarta\u00ae 99 Encyclopedia<\/span><\/i><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Benton, William. Ed.  <\/span>Encyclopedia Britannica<\/u>.  <\/span>Vol. 6. Chicago.  <\/span>1961. 54\u201cChoosing Color: Guidelines to Give You Bright Ideas.\u201d  <\/span>Yahoo.  <\/span>20 November 1998.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Morton, J.L.  <\/span>\u201cColor and Appetite Matters.\u201d Yahoo.  <\/span>6 November 1998.    <\/span>Morton, J.L.  <\/span>\u201cColor and Culture Matters.\u201d  <\/span>Yahoo.  <\/span>6 November 1998.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Nassau, Kurt.  <\/span>Experimenting with Color<\/u>.  <\/span>New York.  <\/span>1997.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
The Science of Light and Color<\/span><\/u>.  <\/span>Yahoo.  <\/span>20 November 1998.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Van De Water, Ana.  <\/span>\u201cMoody Blues: Room Colors Affect Emotions.\u201d <\/span><\/span><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

ANALIZATORUL OLFACTIV Anatomia globului ocular (GO) \u00b7        Analizatorul vizual este un sistem multifuctional complex, format din trei subsisteme: 1.     Subsistemul periferic \u2013 de receptie, format din globul ocular si anexele acestuia 2.     Subsistemul de transmitere a imaginii vizuale: \u00b7        nervul optic, incrucisat partial la nivelul chiasmei optice \u00b7        radiatiile optice ale lui Graziolet 3.     Subsistemul […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20279"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20279"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20279\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20279"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20279"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20279"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}