{"id":20210,"date":"2011-03-05T11:48:00","date_gmt":"2011-03-05T11:48:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/aristotel-4"},"modified":"2011-03-05T11:48:00","modified_gmt":"2011-03-05T11:48:00","slug":"aristotel-4","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2011\/03\/05\/aristotel-4\/","title":{"rendered":"Aristotel"},"content":{"rendered":"
<\/div>
Dou\u0103 din cele mai cunoscute tratate ale sale, \u201cPolitica\u201d<\/i><\/b> \u015fi \u201cEtica Nicomahic\u0103\u201d<\/i><\/b>, apar\u0163in domeniului practic al filozofiei. Lucr\u0103rile nu sunt \u201cpractice\u201d, \u00een sensul c\u0103 nu sunt manuale didactice. Din contr\u0103, ele abund\u0103 \u00een analize \u015fi \u00een argumente, baz\u00e2ndu-se mai mult pe cercet\u0103ri istorice \u015fi \u015ftiin\u0163ifice. Ele sunt lucr\u0103ri de filozofie practic\u0103; \u201cpractic\u0103\u201d, deoarece scopul sau \u0163elul lor nu este de a oferi adev\u0103rul, ci de a schimba faptele.<\/span><\/div>\n
            Oamenii se disting de alte animale prin faptul c\u0103 posed\u0103 ra\u0163iune \u015fi putere de g\u00e2ndire. Oamenii \u201ccon\u0163in ceva divin – ceea ce numim intelect este divin\u201d<\/i>, iar intelectul nostru este \u201cdivinul \u00een\u0103untrul nostru\u201d<\/i>. \u00centr-adev\u0103r fiecare dintre noi este<\/i> un adev\u0103rat intelect, \u201cc\u0103ci el [intelectul] reprezint\u0103 ceea ce natura uman\u0103 are mai nobil \u015fi mai elevat\u201d<\/i>.<\/span><\/div>\n
            Activitatea intelectual\u0103 nu este suficient\u0103. Oamenii nu sunt indivizi izola\u0163i. \u201cOmul\u201d<\/i>, scrie Aristotel, \u201ceste din natur\u0103 un animal social\u201d<\/i>. Aceast\u0103 remarc\u0103 nu este un aforism f\u0103cut la \u00eent\u00e2mplare, ci o mostr\u0103 de teorie biologic\u0103. \u201cAnimalele sociale sunt acelea care au o singur\u0103 activitate \u00een comun; a\u015fa sunt oamenii, albinele, viespile, furnicile \u015fi cocorii.\u201d<\/i>. \u201c\u015ei aceast\u0103 \u00eensu\u015fire este caracteristic\u0103 omului, spre deosebire de toate viet\u0103\u0163ile, a\u015fa c\u0103 singur el are sim\u0163irea binelui \u015fi a r\u0103ului, a dreptului \u015fi a nedreptului \u015fi a tuturor celorlalte st\u0103ri morale. Comunitatea unor fiin\u0163e cu asemenea \u00eensu\u015firi creeaz\u0103 familia \u015fi Statul\u201d.<\/i><\/span><\/div>\n
            Primul lucru demn de pus \u00een eviden\u0163\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu ideea aristotelic\u0103 de Stat este m\u0103rimea acestuia. \u201cC\u0103ci, dac\u0103 din zece oameni nu s-ar putea constitui o cetate, o sut\u0103 de mii n-ar mai constitui o cetate.\u201d<\/i> El nu \u015fi-a schimbat niciodat\u0103 p\u0103rerea c\u0103 micile ora\u015fe-state erau cea mai propice – \u015fi cea mai natural\u0103 – form\u0103 de societate civil\u0103.<\/span><\/div>\n
            Un Stat, oricum ar fi el constituit, trebuie s\u0103-\u015fi fie suficient sie\u015fi \u015fi s\u0103 ating\u0103 \u0163elul pentru care el exist\u0103. \u201cBun\u0103starea\u201d<\/i>, care este \u0163elul Statului, este identificat\u0103 cu \u201ceudaimonia\u201d (fericirea), care este scopul individului. Statele sunt entit\u0103\u0163i naturale \u015fi, asemenea altor obiecte naturale, au un scop sau un \u0163el. No\u0163iunea de scop al Statului este legat\u0103 de alt ideal \u00eenalt. \u201cPrincipiul fundamental al constitu\u0163iilor democratice este libertatea [\u2026] Cea dint\u00e2i form\u0103 a libert\u0103\u0163ii este de a conduce \u015fi de a fi condus, \u00een mod succesiv [\u2026] Alt\u0103 form\u0103 a ei este dreptul l\u0103sat fiec\u0103ruia de a tr\u0103i dup\u0103 cum \u00eei place\u201d.<\/i><\/span><\/div>\n
            Dar libertatea este sever restr\u00e2ns\u0103 \u00een Statul lui Aristotel. Ea este un prerogativ al cet\u0103\u0163enilor, \u00eens\u0103 o mare parte a popula\u0163iei nu avea cet\u0103\u0163enie. Femeile nu erau libere, existau sclavii. Potrivit lui Aristotel, unii oameni sunt sclavi de la natur\u0103, \u015fi deci este permis de fapt s\u0103 fie subjuga\u0163i. Cet\u0103\u0163enii puteau de\u0163ine sclavi, a\u015fa cum puteau poseda \u015fi alte forme de proprietate. \u201cEvident\u201d<\/i>, scrie el, \u201ce mai bine ca proprietatea s\u0103 fie privat\u0103, dar oamenii trebuie s\u0103 o pun\u0103 \u00een comun la folosin\u0163\u0103.\u201d<\/i> Dar el adaug\u0103 imediat: \u201cEste sarcina legiuitorului de a veghea ca cet\u0103\u0163enii s\u0103 fac\u0103 astfel.\u201d. <\/i>Statul lui Aristotel nu va dispune de mijloacele de produc\u0163ie; el nu controleaz\u0103 direct nici economia. Dar legiuitorul vegheaz\u0103 ca regimul economic al cet\u0103\u0163enilor s\u0103 fie guvernat potrivit.<\/span><\/div>\n
            Aristotel descrie foarte detaliat diversele moduri \u00een care Statul poate reglementa via\u0163a cet\u0103\u0163enilor. Fiecare restric\u0163ie, oric\u00e2t de bine inten\u0163ionat\u0103 ar fi \u00een scopurile ei, este o \u00eengr\u0103dire a libert\u0103\u0163ii. \u00cen afirma\u0163ia lui Aristotel c\u0103 \u201cto\u0163i cet\u0103\u0163enii apar\u0163in Statului\u201d<\/i> se poate \u00eentrevedea germenii totalitarismului. Statul s\u0103u este extrem de autoritar.<\/span><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dou\u0103 din cele mai cunoscute tratate ale sale, \u201cPolitica\u201d \u015fi \u201cEtica Nicomahic\u0103\u201d, apar\u0163in domeniului practic al filozofiei. Lucr\u0103rile nu sunt \u201cpractice\u201d, \u00een sensul c\u0103 nu sunt manuale didactice. Din contr\u0103, ele abund\u0103 \u00een analize \u015fi \u00een argumente, baz\u00e2ndu-se mai mult pe cercet\u0103ri istorice \u015fi \u015ftiin\u0163ifice. Ele sunt lucr\u0103ri de filozofie practic\u0103; \u201cpractic\u0103\u201d, deoarece scopul sau […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20210"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20210"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20210\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20210"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20210"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20210"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}