{"id":20204,"date":"2011-03-05T11:54:00","date_gmt":"2011-03-05T11:54:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/cele-trei-filosofii-3"},"modified":"2011-03-05T11:54:00","modified_gmt":"2011-03-05T11:54:00","slug":"cele-trei-filosofii-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2011\/03\/05\/cele-trei-filosofii-3\/","title":{"rendered":"Cele Trei Filosofii"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Dupa cele trei moduri de cunoastere si organizare a cunostintelor filosofice , vom deosebi trei filosofi in gandirea greceasca : filosofia teoretica , filosofia epistemica si filosofia sistematica .<\/span> <\/p>\n

         Separatia lor neta ar putea sa para o chestiune pur metodologica si nu una de principiu . Vom arata insa ca in conceptia greceasca exista o deosebire principala intre aceste filosofii , ce se completau reciproc  , nefiind vorba de respingerea uneia in favoarea alteia  . Dar aceste delimitari nu pot fi reale daca nu se tine- din nou \u2013 seama de puterea de semnificatie a cuvintelor .<\/span><\/div>\n
         Informatiile istorice oferite de Aristotel prin critica facuta inaintasilor sai confirma ca nu a existat nici o conceptie fara acceptarea prealabila a unor principii .Primii filosofi au conceput principiul ca ceva corporal (caci apa , focul si elementele asemanatoare lor sunt corpuri ) , unii dintre ei au admis un singur principiu , iar altii mai multe principii materiale  , in sensul ca ambele directii le-au socotit drept cauze materiale , in sensul ca ambele directii le-au socotit drept cauze de ordin corporal .Pe langa aceasta , am constatat ca unii dintre ei au adaugat cauzei materiale si cauza care este obarsia miscarii , aceasta din urma cauza unii considerand-o unica , iar altii dubla .Pana la filosofii italici , ceilalti au staruit mai putin asupra problemei principiilor .<\/span><\/div>\n
         Tocmai din acest motiv , deoarece gandirea si cunoasterea nu pot incepe decat de la principii , ca si devenirea realitatii , Aristotel isi pune problema principiilor ca principii .Problema principiilor are trei aspecte :<\/span><\/div>\n
1.      <\/span><\/span>problema generala a necesitatii logice a principiilor si natura lor :<\/span><\/div>\n
2.      <\/span><\/span>problema posibilitatii cunoasterii acestor principii si modul prin care sunt sesizate ;<\/span><\/div>\n
3.      <\/span><\/span>problema adoptarii efective a unor principii prin enumerarea si analizarea continutului lor .<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
         Aceste trei probleme sunt complet separate , chiar daca in lucrarile lui Aristotel nu se face o distinctie neta in tratarea lor in capitole autonome.Poate acest fapt a facut ca pana acum ele sa fie tratate ca un tot si sa se cofunde problema 1 <\/i>, care este problema pur logica a principiilor , cu problema 2<\/i> , care apartine teoriei cunoasterii , si cu problema 3 ,<\/i>care este de domeniul unei constructii metafizice .<\/span><\/div>\n
         Aristotel isi incepe \u201eAnaliticile Secunde\u201d prin afirmatia \u201eOrice cunostinta rationala ,fie invatata fie insusita deriva totdeauna din cunostinte anteriaore . Observatia arata ca acest lucru este adevarat pentru toate stiintele; Intr-adevar ,aceasta este procedeul matematicilor si ,fara exceptie , al tuturor artelor. Dar ,daca orice cunostinta deriva din alta , inseamna ca sirul cunostintelor rationale este infinita si deci o cunostinta nu ar fi justificata .<\/span><\/div>\n
         Filosofia epistemica este o suma de concepte si adevaruri organizate piramidal .Ea presupune cunoasterea principiilor , dar nu se opreste la acestea ci utilizeaza rationamentul pentru a ajunge la adevaruri sau concepte derivate .<\/span><\/div>\n
         Adevarurile derivate vor fi adevaruri demonstrate si vor forma stiinta apodictica , cu conditia ca premisele de la care pleaca sa fie insele adevarate si necesare .<\/span><\/div>\n
         Filosofia greaca considerata drept sistem (Ideea ca  in general cunostintele formeaza un sistem ) apare inca de la primele conceptii filozofice sistematice si , in special , o data cu explicarea neta a principiului contardictiei .Din moment ce principiul contradictiei guverneaza gandirea ca si realitate , este cu neputinta ca ideile acceptate de o doctrina sa fie contradictorii ; ele formeaza un sistem compatibil si coerent .La inceputul istoric al filozofiei grecesti , caracterul de sistem al conceptiilor filozofice apare implicit .El capata o expresie mai neta la eleati , dar devine clar si explicit numai la Platon si Aristotel.Caracterul de sistem al unei doctrine filozofice reiese clar din afirmatia facuta de Platon asupra principiului identitatii :\u201dgandirea sa fie in acord cu ea insasi , toate convingerile noastre trebuie sa fie de acord unele cu altele \u201e si asupra principiului contradictiei :\u201ddeterminari contradictorii nu pot conveni in acelasi timp unuia si aceluias lucru\u201d.<\/span><\/div>\n
         Prin urmare , o conceptie filosofica trebuie sa formeze un corp in care toate partile sa fie de acord unele cu altele , un sistem necontradictoriu  .<\/span><\/div>\n
         In concluzie , filozofia greceasca antica s-a prezentat sub trei forme interdependente :theoretica , epistemica si sistematica .<\/span><\/div>\n
         Filozofia theoretica a disparut la inceputul Evului Mediu iar filozofia epistemica este inlocuita cu philosophia perennis calchiata dupa cea epistemica , dar bazata nu pe principii theoretice cipe principii revelate .<\/span><\/div>\n
         Dupa caderea civilizatiei grecesti , filozofia starbate urmatoarele etape evoluative : Philosophia perennis , philosophia speculativa , philosophia sytematica .<\/span><\/div>\n
         Din succinta expunere facuta mai sus , constatam ca cele trei moduri de a face filozofie , ulterioare disparitiei civilizatiei grecesti , nu mai continua filosofia vechilor greci , chiar daca pastreaza unele legaturi indiscutabile cu gandirea greceasca .<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dupa cele trei moduri de cunoastere si organizare a cunostintelor filosofice , vom deosebi trei filosofi in gandirea greceasca : filosofia teoretica , filosofia epistemica si filosofia sistematica .          Separatia lor neta ar putea sa para o chestiune pur metodologica si nu una de principiu . Vom arata insa ca in conceptia greceasca exista […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20204"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20204"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20204\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20204"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20204"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20204"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}