{"id":20198,"date":"2011-03-05T12:02:00","date_gmt":"2011-03-05T12:02:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/filosofia-crestina-3"},"modified":"2011-03-05T12:02:00","modified_gmt":"2011-03-05T12:02:00","slug":"filosofia-crestina-3","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2011\/03\/05\/filosofia-crestina-3\/","title":{"rendered":"Filosofia cre\u015ftin\u0103"},"content":{"rendered":"
<\/div>
Filosofia patristic\u0103- \u00ee\u015fi are \u00eenceputul de la moartea lui Isus p\u00e2n\u0103 \u00een sec. VII e.n. Ea se \u00eemparte \u00een dou\u0103 epoci separate prin conciliul erumenic din Nicea  din anul 325 e.n. prezidat de \u00eemp\u0103ratul Constantin cel Mare. La acest conciliu au fost puse temeile dogmelor \u015fi crezul.<\/span><\/div>\n
\u00cen I parte prenicean\u0103 descoperim ca moment mai \u00eensemnat pe Isus, apostolii \u015fi Pavel. Apoi o faz\u0103 a p\u0103rin\u0163elor bisericii \u00een frunte cu Origene din Alixandria \u00een a II parte postnicean\u0103, dogmele s\u0103v\u00e2r\u015fite de al\u0163i p\u0103rin\u0163i ai bisericii \u00een frunte cu Aurelius Augustin. Patristica(lat)-tat\u0103.<\/span><\/div>\n
\u00cen I epoc\u0103 apare o persoan\u0103 extraordinar\u0103 \u2013 Isus. F\u0103r\u0103 Isus cre\u015ft. nu ar fi luat na\u015ftere, iar f\u0103r\u0103 Pavel el nu ar fi cuprins toat\u0103 lumea. Victoria cre\u015ft. nu ar fi \u00een\u0163eleas\u0103 f\u0103r\u0103 conlucrarea acetor dou\u0103 persoane:<\/span><\/div>\n
1)Genial\u0103-sf\u00e2nt\u0103<\/span><\/div>\n
2)\u00cenfl\u0103c\u0103rat\u0103-activ\u0103<\/span><\/div>\n
Isus sa n\u0103scut \u00een Galileia \u00een Nasaret a fost botezat la 30 ani \u00een Iordan de Ioan. Isus dorea s\u0103 dea religiei evreie\u015fti o nou\u0103 via\u0163a moral\u0103 el porne\u015fte de la Iudaism dep\u0103\u015findul propag\u00e2nd un dumnezeu drept prin iubire \u015fi iertare. Dumnezeu este iubirea \u015fi numai prin iubire ne putem apropia de el, pe l\u00e2ng\u0103 iubire Isus mai aduce un factor puternic = dependen\u0163a om de dumnezeu. Numai \u00een \u00eenchinarea om fa\u0163\u0103 de dumnezeu omul \u00ee\u015fi afl\u0103 fericirea. Isus afirm\u0103 c\u0103 dumnezeu ne va salva de r\u0103u prin fiul s\u0103u Isus care devine Cristos; adic\u0103 m\u00e2ntuitorul (salvatorul). Ideea capital\u0103 a lui Isus este re\u00e2mprosp\u0103tarea unei str\u0103vechi speran\u0163e a evreilor \u00een apari\u0163ia unui mesia adic\u0103 un mijlocitor a lui dumnezeu ce va salva poporul s\u0103u, dar nu prin eliberarea roman\u0103 care este imposibila \u015fi nu prin \u00een\u0103l\u0163are politic\u0103 ci prin cobor\u00e2rea \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei lui dumnezeu pe p\u0103m\u00e2nt. Aceast\u0103 credin\u0163a a lor este \u00eempletit\u0103 cu credin\u0163a \u00een sf\u00e2r\u015fitul lumii. Isus urmeaz\u0103 o revolu\u0163ie moral\u0103 \u015fi cu substrat social, cur\u0103\u0163enia inimii cu iubire \u015fi fr\u0103\u0163ie pentru  dumnezeu: Aceast\u0103 concep\u0163ie are 2 no\u0163iuni de c\u0103petenie IUBIREA (eoritate) SFIN\u0162ENIE (resemnarea, s\u0103r\u0103cie, umilin\u0163\u0103) o via\u0163a sf\u00e2nt\u0103 prin iubirea f\u0103r\u0103 margini. Cre\u015ftinizmul a ap\u0103rut dintr-o sect\u0103 evreiasc\u0103 ce practica ritualul mozaic adic\u0103 circumciziunea (t\u0103ierea). La \u00eenceput aceast\u0103 sect\u0103 num\u0103ra 500 per. \u015ei a fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een prim\u0103vara anului 30 de Galelieni din Erusalim. Lupta dintre idee \u015fi noua religie a dus la o consecin\u0163\u0103 grav\u0103 care se sf\u00e2r\u015fe\u015fte cu moartea lui Isus care a fost crucificat \u00een timpul \u00eemp\u0103ratul Tiberiu. Activitatea acestor secte \u00een frunte cu Pavel r\u0103sp\u00e2ndesc cre\u015ftinizmul \u00een lume, dar f\u0103r\u0103 mozaisme(obiceiuri evree\u015fti).<\/span><\/div>\n
Pavel este fiul unui evreu din ora\u015ful Tals care a avut o bun\u0103 cultur\u0103 greciasc\u0103 , a fost rabin(preot evreu) \u015fi un du\u015fman \u00eenfl\u0103c\u0103rat a cre\u015ftinilor. Era slab, nervos, foarte activ \u015fi de\u015ftept. \u00centr-o c\u0103l\u0103torie spre Damasc a avut a viziune halucinant\u0103  a lui Isus \u015fi atunci sa convertit la cre\u015ftinizm \u015fi-a schimbat numele din Saul -> Pavel \u015fi a propagat cu fidelitate, a fost omor\u00e2t \u00een 64 la Roma, pe timpul \u00eenp\u0103ratului Nero.<\/span><\/div>\n
Cu Pavel cre\u015ft. se transform\u0103 dintr-o erezie evreasc\u0103 \u00eentr-o religie universal\u0103, cosmopolit\u0103 f\u0103r\u0103 no\u0163iune. Pavel lichideaz\u0103 posturile evreie\u015fti legea lui Moise. F\u0103r\u0103 aceste simple simplific\u0103ri cre\u015ft. n-ar fi c\u00e2\u015ftigat adep\u0163i \u00een lumea grecesc\u0103. Pavel elinizeaz\u0103 cre\u015ft. conciliaz\u0103 credin\u0163a iudaic\u0103 cu g\u00e2ndirea greciasc\u0103. Grecul avea nevoie de o credin\u0163\u0103 simpl\u0103 inteligent\u0103 , f\u0103r\u0103 preg\u0103tirea greciasc\u0103 a ogarului spiritual \u015fi politic propaganda lui Pavel nu ar fi avut succes. Lumea greceasc\u0103 a servit la r\u0103sp\u00e2ndirea cre\u015ft. \u00een lumea pentru c\u0103 ea era vorbit\u0103 de toat\u0103 lumea antic\u0103 \u00een aceast\u0103 limb\u0103 vorbea \u015fi eria Pavel. Cre\u015ftinizmul lui Pavel devine religie.<\/span><\/div>\n
La r\u0103sp\u00e2ndirea cre\u015ft. \u00een lume au participat \u015fi apostolii care au fost autori a 4 evanghelii scrise \u00een grece\u015fte despre via\u0163a lui Isus. Autorii: Marco, Matei, Luca, Ioan. Evangeliile au popularizat via\u0163a lui Isus \u015fi au r\u0103sp\u00e2ndit cre\u015ft. \u00een lume. Apostolii cre\u015ftinii organizeaz\u0103 \u00een comunit\u0103\u0163i autonome care se numesc biserici cre\u015ftine cu preo\u0163i, arhiepiscopi, episcop p\u00e2n\u0103 la papa. Biserica este un mijlocitor \u00eentre dumnezeu \u015fi credincios, ea a dus la o lupt\u0103 greac\u0103 contra curentelor du\u015fm\u0103noase din s\u00e2nul cre\u015ft.<\/span><\/div>\n
b)Filosofia scolastic\u0103, adic\u0103 filosofia \u015fcolii a fost numit\u0103 astfel din cauza c\u0103 ea se preda \u00een \u015fcolile biserice\u015fti care erau unicele institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u00een epoca medieval\u0103. Termenul Scolastic\u0103 <\/span><-scola(lat)=<\/span>\u015fcoal\u0103. Filosofii popoarelor romano-germanice trec la cre\u015ft. \u00een sec IX \u00een timpul lui Carol cel Mare \u00eemp\u0103rat a francezilor, filozofia a devenit sabia teologiei. Timp de 1000 ani sec IV-XV civiliza\u0163ia european\u0103 se dezvolt\u0103 cu \u00eencetineal\u0103 fascinat\u0103 de credin\u0163a cre\u015ftin\u0103, dar credin\u0163a pentru ca s\u0103 prind\u0103 r\u0103d\u0103cin\u0103 \u00een societate trebuia l\u0103murit\u0103 ra\u0163ional o caracteristic\u0103 important\u0103 a filosofiei scolastice este explicarea credin\u0163ei a lumii supranaturale prin ra\u0163iune. Scolastica este epoca prefacerii credin\u0163ei \u00een \u015ftiin\u0163\u0103 cu ajutorul unui sistem teologic \u201d crede pentru a \u00een\u0163elege\u201d este lozinca scolasticilor. \u00cens\u0103 \u015fi invers 2 st. cardinale ale specula\u0163iei teologice scolastice.<\/span><\/div>\n
1)Crearea lumii de dumnezeu.<\/span><\/div>\n
2)\u00cencarnarea, \u00eentruparea divinului Isus sau umnatura \u015fi umanitatea om c\u0103zut \u00een p\u0103cat \u015fi om fost m\u00e2ntuit de Isus. Crea\u0163ia lui dumnezeu \u015fi m\u00e2ntuirea umanit\u0103\u0163ii de c\u0103tre Isus. Vechiul \u015fi noul testament sunt ideile de temelie ale filosofiei scolastice. Filosofia scolastic\u0103 este epoca de \u00eenflorire a teologiei ce st\u0103p\u00e2ne\u015fte \u00eentreaga cultur\u0103 \u015fi \u00eentreaga f\u0103ptur\u0103 omeneasc\u0103. Procesul universal de \u00eentemeere \u015ftiin\u0163ific\u0103 a scolasticii este silogismul ce porne\u015fte de la anumite premize socotite singure pentru a cobori la o concluzie sigur\u0103. A\u015fa se ocoleau contradic\u0163iile prea stridente \u00eentre adev\u0103rurile credin\u0163ei necesit\u0103\u0163ile g\u00e2ndirii. Scolastica a avut c\u00e2teva perioade:<\/span><\/div>\n
1)de preg\u0103tire sec 9-12<\/span><\/div>\n
2)de \u00eenflorire \u015fi ofilire 13-15<\/span><\/div>\n
\u00cen r\u0103s\u0103ritul Europii filosofia se refugiaz\u0103 \u00een Constantinopol  unde se p\u0103streaz\u0103 p\u00e2n\u0103 la cucerirea Cons. de turci, \u00een 1443 are loc o divizare o bisericii \u00een cea catolic\u0103 (catolicos= general a tot cuprinz\u0103tor) \u015fi ortodox\u0103 (orto-drept, doxo-p\u0103rere).Cea catolic\u0103 afirm\u0103 c\u0103 duhul sf\u00e2nt coboar\u0103 de la tat\u0103 \u015fi fiul, iar cea ortodox\u0103 numai de la tat\u0103. Biserica Catolic\u0103 crede \u00een purgatoriu(locul unde omul sufer\u0103 dup\u0103 care \u00een rai), cea ortodox\u0103 nu crede \u00een purgatoriu. Cea catolic\u0103 afirm\u0103 c\u0103 papa este f\u0103r\u0103 p\u0103cat, preo\u0163ii catolici nu se c\u0103s\u0103toresc. Aceast\u0103 izolare de filos. Bisericii occidentale de statele civilizate a dominat filos. bizantine \u015fi noi (rom) am suferit grav din cauza aceste schisme pentru c<\/p>\n

\u0103 nu am putut culege roade filos. \u00eenainte a bisericii accidentale \u015fi sunt \u00een urm\u0103 cu cultura. De acea cu tot respectul: \u00een s\u00e2nul scolasticii se \u00eencing dispute arz\u0103toare care o va rupe aceasta a fost pr. Universaliilor adic\u0103 a reprezent\u0103rilor generale a no\u0163iunilor de ex. Umanitate, animal, existent\u0103, substan\u0163a exista ele independente de lucrurile individuale sau exist\u0103 \u00een lucruri sau sunt numai \u00een spiritul nostru, sau  sunt simple vorbe? Care este raportul dintre ideea de umanitate \u015fi lucrul individual om. Majoritatea scola\u015ftilor afirm\u0103 c\u0103 ideile generale (umanitare) exista independent de lucrurile particulare adic\u0103 sunt reale din aceast\u0103 cauz\u0103 au fost numi\u0163i reali\u015fti ceia ce nu corespunde adev\u0103rului de azi. Termenul realist este contrar g\u00e2ndirii moderne, realism scolastic admite realitatea suprasensibil\u0103 ideal\u0103 a ideilor \u015fi no\u0163iunilor. Opus realismului este nominalismul care afirm\u0103 c\u0103 universaliile nu sunt substan\u0163e \u00een afar\u0103  de lucruri, dar sunt nume c\u00e2nd ne g\u00e2ndim la umanitate nu avem un obiect general dar un semn un cuv\u00e2nt  un nume de aici a provenit \u015fi nominalismul.<\/span><\/div>\n

Din aceast\u0103 cauz\u0103 nominalismul era persecutat de filosofi scolastici \u015fi de biseric\u0103.<\/span><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Filosofia patristic\u0103- \u00ee\u015fi are \u00eenceputul de la moartea lui Isus p\u00e2n\u0103 \u00een sec. VII e.n. Ea se \u00eemparte \u00een dou\u0103 epoci separate prin conciliul erumenic din Nicea  din anul 325 e.n. prezidat de \u00eemp\u0103ratul Constantin cel Mare. La acest conciliu au fost puse temeile dogmelor \u015fi crezul. \u00cen I parte prenicean\u0103 descoperim ca moment mai […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20198"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20198"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20198\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20198"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20198"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20198"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}