{"id":20160,"date":"2011-03-07T12:21:00","date_gmt":"2011-03-07T12:21:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/drept-administrativ-2"},"modified":"2011-03-07T12:21:00","modified_gmt":"2011-03-07T12:21:00","slug":"drept-administrativ-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2011\/03\/07\/drept-administrativ-2\/","title":{"rendered":"Drept administrativ"},"content":{"rendered":"
<\/div>

Principiile contenciosului administrative.\u00cen statul de drept existen\u0163a contenciosului administrativ este condi\u0163ionat\u0103 de aplicarea a dou\u0103 principii:<\/span>principiul respect\u0103rii drepturilor legal dob\u00e2ndite \u015fi principiul obligativit\u0103\u0163ii Statului de a asigura executarea hot\u0103r\u00e2rilor judec\u0103tore\u015fti.<\/span><\/span><\/u><\/i><\/h3>\n
\n<\/div>\n
Este necesar ca persoana s\u0103 fie sigur\u0103 c\u0103 raporturile juridice, \u00eencheiate \u00een mod legal , \u00een cadrul ordinii de drept existente , sunt intangibile.At\u00e2t activitatea fiin\u0163ei umane c\u00e2t \u015fi aceea a Administrat\u0163iei se caracterizeaz\u0103 prin posibilitatea de a scruta viitorul \u00een estim\u0103rile efectuate.Prevederea este garantat\u0103  numai dac\u0103 persoanele \u015fi Administra\u0163ia au siguran\u0163a \u00een durabilitatea raporturilor juridice pe care \u015fi-au \u00eentemeiat \u015fi orientat activit\u0103\u0163ile.<\/span><\/div>\n

No\u0163iunea contenciosul administrative<\/span><\/h1>\n
\n<\/div>\n
Administra\u0163ia Statului are sarcina de a asigura apliarea legilor , de a edicta acte normative in scopul execut<\/span>\u0103rii legilor , de a asigura func\u0163ionarea seviciilor publice , de a lua m\u0103suri pentru executarea contractelor administrative , ocrotirea drepturilor persoanelor \u015fi satisfacerea cerin\u0163elor acestora , men\u0163inerea ordinii publice. Dac\u0103 uneori , \u00een \u00eendeplinirea acestor sarcini , Administratia lezeaz\u0103 drepturile sau interesele persoanelor, acestea pot formula o reclama\u0163ie , o contesta\u015fie juridic\u0103 <\/i>, rezolvat\u0103 \u00een mod contencios<\/i> de c\u0103tre organele componente.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n

Ramurile contenciosului administrativ<\/span><\/u><\/i><\/h4>\n
\n<\/div>\n
            S<\/span>-a considerat c<\/span>ontenciosul administrativ ca fiind alc\u0103tuit din patru ramuri<\/span>: contenciosul de plin<\/span>\u0103 jurisdic\u0163ie , de anulare ,de interpretare \u015fi de represiune . Aceast\u0103 diviziune devenit\u0103 clasic\u0103 datorit\u0103 jurispruden\u0163ei Consiliului de Stat din Fran\u0163a a fost  adoptat\u0103 \u00een multe din statele europene , de\u015fi ea nu corespunde , \u00een total sistemului consacrat aceste state.<\/span><\/div>\n
Exist\u0103 un contencios obiectiv atunci cand situa\u0163ia contenciosului este determinat\u0103 de o problem\u0103 de drept obiectiv \u015fi un contencios \u015fi un contencios  subiectiv atunci c\u00e2nd se pune \u00een cauz\u0103 existen\u0163a \u015fi \u00eentinderea unor drepturi subiective ale reclamantului.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\u00cen contenciosul de anulare , instan\u0163a judec\u0103toreasc\u0103 pronun\u0163\u0103 anularea actului administrativ ilegal ,dac\u0103 constat\u0103 neconcordan\u0163a actului administrativ cu starea de legalitate.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
Daca actul administrativ ilegal a produs daune, acestea pot fi cerute la o alta instan\u0163a \u015fi uneori cu alti procedura, instan\u0163a judecand, \u00een fond, atat din punct de vedere al dreptului cat pi al faptelor.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\u00cen contenciosul de plina jurisdic\u0163ie, competen\u0163a judecatorilor este mai mare \u015fi to decizia lor nu se limiteaza numai la anularea unui act ilegal, ci pot dispune pi alte masuri precum: recunoa\u015fteri de drepturi subiective, restituiri, reintegrari, despagubiri pi chiar eventual modificarea unui act administrativ.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
Aceasta competen\u0163a mai larga a judecatorilor este recunoscuta atunci cand sunt chema\u0163i sa solu\u0163ioneze o problema de drept subiectiv, \u015fi cand \u00een constatarea f\u0103cut\u0103, se recunoa\u015fte reclamantului existen\u0163a unui asemenea drept. In acest mod, contenciosul subiectiv din punct de vedere al constatarii, este, \u00een general, \u015fi un contencios de plina jurisdic\u0163ie din punct de vedere al deciziei.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
ORGANIZAREA CONTENCIOSULUI ADMINlSTRATlV ROM\u00c2N PRIN LEGEA NR. 29\/1990<\/span><\/u><\/i><\/div>\n
\n<\/div>\n
Regrese fata de Legea contenciosului administrativ din 1925. Consider\u0103m c\u0103 reglementarea realizata prin Legea nr. 29\/1 990 nu se ridica la \u00eenal\u0163imea cerin\u0163elor actuale privind garantarea efectiva \u015fi eficient\u0103 a ap\u0103rarii drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor omului, a \u00eenl\u0103turarii arbitrariului \u015fi abuzurilor posibile ale Administra\u0163iei. Sub acest aspect chiar \u00een raport cu legea contenciosului administrativ din 23 decembrie 1925, care avea multe lacune, remediate ulterior prin contribu\u0163ia doctrinei \u015fi jurispruden\u0163ei, unele reglementari din Legea nr. 19\/1 990 apar ca un regres.<\/span><\/div>\n
A\u015fa de exeremplu, \u00een art. 2 enumerarea actelor administrative care nu pot fi atacate \u00een justifie este amplificat\u0103 fa\u0163a de Legea din 1925 <\/span>\u015f<\/span>i totodat\u0103 se men\u0163ine distinc\u0163ia criticabil\u0103 dintre actele administrative de autoritate \u015fi actele de gestiune.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
De asemenea, prin alin. 2 al art. 6 a) Legii nr. 29\/1990 se stabile\u015fte c\u0103 judecarea ac\u0163iunilor de contencios administrativ se face de tribunal, sau de curtea de apel, dar “\u00een comptet format din doi judecatori, iar nu din trei judecatori, conform reglementarii cuprins\u0103 \u00een art. 9 al Legii din 1925. Prin urmare, in concep\u0163ia legiuitorului din 1990, ac\u0163iunile de contencios administrativ nu prezint\u0103 aceea\u015fi importan\u0163a ca celelalte ac\u0163iuni (civile, penale etc.) pe care tribunalele le judec\u0103 \u00een complet format din trei judecatori, \u015fi de aceea stabile\u015fte un complet format din doi judecatori, ca la nivelul judecatorilor. Dar practica judiciar\u0103 din perioada interbelica a ar\u0103tat importan\u0163a similar\u0103 a ac\u0163iunilor de contencios administrativ in raport cu celelalte ac\u0163iuni judecate de Cur\u0163ile de Apel de atunci. Faptul c\u0103 \u00een sistemul legii rom\u00e2ne s-a organizat un singur grad de jurisdic\u0163ie, la tribunale, sau la cugile de apel, cu recurs la Curtea Suprema de Justi\u0163ie, constituie un temei in plus pentru garantarea unei judeca\u0163i, la sec\u0163iile de contencios administrativ, cel pu\u0163in egale in importan\u0163\u0103 cu aceea de la celelalte sec\u0163ii. Consecvent acestei concep\u0163ii discriminatorii a ac\u0163iunilor de contencios administrativ fa\u0163\u0103 de celelalte ac\u0163iuni judiciare, in art. 14 din Legea nr. 29\/1 990, o atare hotarare a instan\u0163ei jurisdic\u0163ionale este denumita \u201csentin\u0163\u0103\u2019, iara\u015fi ca la nivelul judec\u0103toriilor, no\u0163iunea de sentin\u0163\u0103 fiind utilizat\u0103 pentru hot\u0103r\u00e2rile tribunalului \u015fi cur\u0163ii de apel in loc de \u201ddecizie”, a\u015fa curn era definit\u0103 \u015fi \u00een art. 11 din Legea contenciosului administrativ din 1925, \u00een concordan\u0163\u0103 cu natura juridica a actelor administrative care sunt decizii.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
Preluarea unor teorii ale doctrinei \u015fi jurispruden\u0163ei din perioada interbelica de cafre Legea contenciosului.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
In alte cazuri “\u00eens\u0103 s-a ignorat jurispruden\u0163a Cur\u0163ii de Casa\u0163ie “in domeniul contenciosutui administrativ, astfel “acest majoritatea reglementarilor din Legea nr. 29\/1990 constituie un regres fata de nivelul teoretic stiin\u0163ific atins \u00een perioada interbelic\u0103”.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
Actele administrative de autoritate \u015fi actele de gestiune<\/span><\/u><\/i>. <\/span><\/i><\/div>\n
\n<\/div>\n
Considerandu-se, in mod eronat, ca Statul are o dubla personalitate juricfica \u015fi anume: o personalitate de drept public \u00een temeiul c\u0103reia el poate fi titular de drepturi de putere public\u0103 \u015fi o personalitate de drept privat, care-i d\u0103 foiosin\u0163a drepturilor patrimoniale, asemanatoare \u00een  personalitatea pe care o au persoanele fizice \u00een doctrina s-au definit actele emise de Stat \u00een exerci\u0163iul calita\u0163ii sale de putere publica, acte de autoritate. Ele constau \u00een declarafiuni cfe vainta ce alcatuiesc acte juridice cu caracter unilateral \u015fi executoriu, emanand de la autoritabile administrative ale Statuiui \u015fi emise \u00een scopul func\u0163ionarii serviciilor publice. Actele de gestiune au fost definite ca actele juridice cu caracter contractual, sau facute pentru valorificarea unor cfrepturi contractuale, emise de Stat in calitate de persoana juridica \u015fi pentru administrarea patrimoniului s\u0103u.<\/span><\/div>\n
Aceasta distinc\u0163ie dintre actete de autoritate pi actele de gestiune, adoptata \u015fi de Legea nr. 29 este eronata deoarece tn realitate Statul este o unica persoana juridica politico- teritorial\u0103. Or, din esen\u0163a conceptului de personalitate juridica politico-teritoriala a Statutui rezulta ca Statul constituie o singura persoana juridica, fiind aceea\u015fi atunci cand contracteaza cu un particular sau c\u00e2nd emite acte administrative. \u00centr-adevar, Statul are o singura \u015fi indivizibil\u0103 personatitate juridica politico-teritoriala \u015fi poate \u00eencheia toate categoriile de acte juridice, de drept public, de drept privat, etc..<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
CONDITIILE DE ADMISIBILITATE ALE ACTIUNILOR DE CONTENCIOS ADMINlSTRATIV<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
Prin condi\u0163ii de admisibilitate se in\u0163eleg acele cerin\u0163e pe care ac\u0163iunile intentate, \u00een temeiul actelor normative, trebuie sa le \u00eendeplineazca, \u00een prealabil, pentru ca instan\u0163a sesizat\u0103 s\u0103 poat\u0103 proceda la judecarea fondutui litigiuiui. Ele se pot referi la patru categorii de cerinte: a) la condi\u0163ii referitoare la calitatea reclamantului; b) la natura actului administrativ supus judeca\u0163ii; c) la forme \u015fi termene pi d) la absentia unor cauze de neprimire, care ar putea duce de la inceput la respingerea ac\u0163iunii.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
Cercetarea acestor condi\u0163ii este prealabila judeca\u0163ii fondului, deoarece judecatorii trebuie sa verifice mai \u00eentii daca reclamnantul are calitatea de a sta in instan\u0163a, daca instan\u0163a este competenta de a judeca litigiul \u015fi sa se pronun\u0163e asupra actului administrativ pus \u00een cauz\u0103, daca ac\u0163iunea este intentat\u0103 cu respectarea formelor \u015fi termenelor cerute de lege, daca legea nu a stabilit cauze de neprimire in anumite cazuri cand actele administrative nu pot fi atacate \u00een justi\u0163ie \u015fi numai dupe aceea sa procedeze la judecarea motivelor pe care reclamantul i\u015fi \u00eentemeiaza ac\u0163iunea sa. Cand una din aceste condi\u0163ii de admisibilitate lipse\u015fte, ac\u0163iunea urmeaza a fi respinsa far\u0103 a se mai proceda la judecarea motivelor de fond.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
. Condi\u0163ii referitoare la calitatea reclamantului<\/span><\/i>.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
Aceste condi\u0163ii se refer\u0103: <\/span><\/div>\n
a)          <\/span><\/span>la calitatea reclamantului de a sta in justi\u0163ie <\/span><\/div>\n
b)         <\/span><\/span>\u015fi la dovada vatamarii unui drept al sau.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
a) Legea nr. 29\/1 990 in alin. 1 al art. 1 stabile\u015fte ca au calitatea de a sta \u00een justi\u0163ie doua categorii de persoane: persoanele fizice \u015fi persoanele morale sau juridice, fie ca aceste persoane juridice sunt de drept public sau de drept privat. in natiunea de persoana fizica se cuprind func<\/span>\u0163<\/span>ionarii publici.b) Legea nr. 29\/1990, tn acela\u015fi alineat l al art. 1, cere persoanei condi\u0163ia de a dovedi ca a fost vatamata \u00een drepturile sale recunoscute de lege pentru a se putea adresa instan\u0163ei judecatore\u015fti competente tn scopul anularii, recunoa\u015fterea dreptului pretins \u015fi repararea pagubei ce i-a fost cauzata.<\/span><\/div>\n
Asffel, din punctul de vedere al calita\u0163ii reclamantului,<\/span><\/div>\n
conteciosul administrativ roman este un contencios subiectiv,<\/span><\/div>\n
deoarece reclamantul nu poate sta tn instan\u0163a decat \u00een m\u0103sura \u00een care actele \u015fi opera\u0163iunile administrative \u00eei vatama drepturile lui subiective.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
Condi\u0163ii referitoare la natura actului administrativ.<\/span><\/u><\/i><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\u00cen temeiul art. 1 alin. 1 din Legea nr. 29\/1 990, acfiunile persoanei<\/span><\/div>\n
vatamate \u00een drepturile sale nu se pot \u00eendrepta dec\u00e2t \u00eempotriva a doua<\/span><\/div>\n
categorii de acte: a) \u00een contra actelor administrative <\/span><\/div>\n
                            \u015fi b) in contrarefuzului nejustificat at unei autorita\u0163i                                             administrative de a-i rezolvacererea referitoare la un drept recunoscut de lege.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\u00cen primul caz ac\u0163iunea este \u00eendreptata \u00een contra unui act<\/span><\/div>\n
pozitiv al Administrafiei, \u00een al doilea caz ac\u0163iunea este \u00eendreptata \u00een<\/span><\/div>\n
contra absten\u0163iunii sau refuzului Administra\u0163iei de a rezolva cererea<\/span><\/div>\n
privitoare la un drept, echivalandu-se absten\u0163iunea cu un refuz<\/span><\/div>\n
nejustificat de rezolvare a cererii referitoare la un drept.<\/span><\/div>\n
Actele administrative sunt acte juridice care emana de la<\/span><\/div>\n
autoritafile administrative. Astffel, criteriul care predomina \u00een caracterizarea actelor administrative nu este criteriul material, ci cel<\/span><\/div>\n
organic, format, dupa natura organului de la care emana, indiferent<\/span><\/div>\n
de obiectul  lor.<\/span><\/div>\n
Drept urmare, sunt excluse din competen\u0163a instan\u0163elor de<\/span><\/div>\n
contencios administrativ actele cu caracter legislativ, chiar \u00een cazul<\/span><\/div>\n
c\u00e2nd nu ar fi legi, ci acte administrative \u00een forma de lege.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
Condi\u0163ii referitoare la forme \u015fi termene.<\/span><\/u><\/i><\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
 \u00cen primul alineat al art. 5 din Legea nr. 29\/1 990 se stabile\u015fte ca \u00eenainte de a cere instantei jurisdic\u0163ionale competente anularea actului sau obligarea la eliberarea lui, cel care se considera v\u0103t\u0103mat se va adresa pentru apararea dreptului sau, \u00een termen de 30 de zile de la data c\u00e2nd i s-a comunicat actul administrativ sau la expirarea termenului prevazut la art. 1 alin. 2, autorita\u0163ii emitente, care este obligat\u0103 s\u0103 rezolve reclama\u0163ia \u00een termen de 30 de zile de la \u00eenregistrarea acesteia.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\u00cen alia. 2 al art. 5 se dispune ca \u00een cazul \u00een care cel care se considera vatamat nu este satisfacut de solaria data reclama\u0163iei sale, el poate sesiza instan\u0163a \u00een termen de 30 de zile de la comunicarea solu\u0163iei.<\/span><\/div>\n
In alia. 3 al art. 5 se prevede ca daca cel care se considera vatamat \u00een dreptul sau s-a adresat cu reclama\u0163ie \u015fi autorita\u0163ii administrative ierahic superioare celei care a emis actul, termenul de 30 de zile, se calculeaza de la comunicarea de catre acea autoritate a solu\u0163iei date reclama\u0163iei.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
Alineatul 4 al art. 5 statorniceste ca sesizarea instan\u0163ei se va putea face \u015fi \u00een cazul \u00een care autoritatea administrativa ernitenti sau autoritatea ierahic superioara nu rezolva reclama\u0163ia \u00een termenul<\/span><\/div>\n
prev\u0103zut \u00een art. 1 .<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
In alin. 5 al art. 5 se statueaz\u0103 c\u0103 \u00een toate cazurile, introducerea cererii la instan\u0163a nu se va putea face mai tarziu de un an de la data comunicarii actului administrativ a carol anulere se cere. A\u015fadar, dac\u0103 dup\u0103 expirarea termenelor mai sus aratate persoanele nu s-au adresat instan\u0163elor de contencios administrativ, ele nu sunt decazute defiitive din dreptul lor, care a facut obiectul cererii, ci pot sa reitereze cererea  dup\u0103 procedura stabilit\u0103 \u00een art. 5 al Legii nr. 29\/1990, dar nu mai tarziu de un an de la data comunicarii actului administrativ a c\u0103rui anulare se cere.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
Absentia uner cauze de neprirnire.<\/span><\/u><\/i><\/div>\n
\n<\/div>\n
Chiar daca ac\u0163iunile intentate ln temeiul Legii nr. 29\/1990 \u00eentrunesc toate cele trei categorii de condi\u0163ii enumerate, totu\u015fi ele pot fi respinse de la \u00eenceput, far\u0103 s\u0103 se procedeze la judecarea fondului litigiului, fie ci actual este legal eau ilegai, fie ca vatami eau no drepturile recunoscute de lege reclamantului, atunci cand se poate opune reclamantului anumite cauz\u0103 de reprimire stabilite de art. 2 al aceleia\u015fi Legi nr. 29\/1990. Aceste cauze de reprimire pot fi de doua categorii: A) cauze de neprimire rezultand din natura actului; B) cauze de neprimire rezultand din existen\u0163a unui recurs paralel.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
A.           <\/span><\/span><\/i>Cauze de neprimire rezultand din natura actului.<\/span><\/i><\/div>\n
\n<\/div>\n
 Cu toate ca in Statul de drept, \u00een activitatea sa Administra\u0163ia se conformeaza principiului legalita\u0163ii, totu\u015fi unele categorii de acte administrative sunt sustrase oric\u0103rui control judecatoresc. Astfel, \u00een temeiul art. 2 litera a din Legea nr. 29\/1990 nu pot fi atacate \u00een justi\u0163ie, actele care privesc raporturile dintre Parlament sau Pre\u015fedintele Romaniei \u015fi Guvern; actele administrative de autoritate \u015fi actele de gestiune ale organelor de conducere din cadrul Parlamentutui; actele administrative referitoare la siguran\u0163\u0103 interna \u015fi externa a Statului, precum \u015fi cele referitoare la interpretarea \u015fi executarea actelor internationale, la care Romania este parte; masurile urgente Iuate de organele puterii executive, pentru evitarea sau \u00eenlaturarea efectelor unor evenimente prezent\u00e2nd pericol public, cum sunt actele emise ca urmare a st\u0103rii de necesitate sau pentru combaterea calamit\u0103\u0163ilor naturale, incendiilor de p\u0103duri, epidemiilor, \u015fi altor evenimente de aceea\u015fi gravitate.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\u00cen ca prive\u015fte actele administrative ale organelor de conducere din cadrul Parlamentului \u00een jurispruden\u0163a noastra din perioada interbelica s-e constatat ca ataturi de organele parlamentare exist\u0103 o serie de birouri \u015fi <\/i>servicii administrative compuse din func\u0163ionari de cariera \u015fi care \u00eenfaptuiesc o activitate administrative far\u0103 legatura cu exerci\u0163iul func\u0163iunii parlamentare. \u00eenalta Curte de Casa\u0163ie a considerat ca actele emise de Pre\u015fedin\u0163ii corpuriior legiuitoara in calitatea lor de \u015fefi ai acestor servicii pot fi acte administrative supuse controlului judecatoresc, deoarece \u00een aceasta calitate ei \u00eendeplinesc \u00eens\u0103rcin\u0103ri de organe adminsirative propriu zise <\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
B. Gauze de neprimire rezultand din existen\u0163a unui<\/i><\/span><\/div>\n
recurs paralel.<\/span><\/i><\/div>\n
\n<\/div>\n
 Ac\u0163iunile introduse la instan\u0163ele de contencios administrativ, rev\u0103zute de legea din 1990, mai pot fi declarate neadmisibile, pentru motivul ca reclamantul are la dispozi\u0163ie un recurs paralel \u015fi anume o alta cale de atac, de natura judecatoreasc\u0103 prin care poate ob\u0163ine o satisfac\u0163ie echivalent\u0103.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
Teoria recursului paralel nu are drept efect de a sustrage<\/span><\/div>\n
anumite elemente administrative oricirui control judecatoresc, ci de a<\/span><\/div>\n
t\u0103g\u0103dui instan\u0163elor de contencios administrativ, investite cu o<\/span><\/div>\n
competen\u0163\u0103 general\u0103 \u00een aceasta materie, competen\u0163a de a judeca<\/span><\/div>\n
anumite acte, pentru atacarea carora legile speciale au instituit<\/span><\/div>\n
jurisdic\u0163iuni pe  cai de atac speciale.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
Astfel, Leger nr. 29\/1990 \u00een art. 2 litera c dispune c\u0103 nu pot<\/span><\/div>\n
fi atacate \u00een justi\u0163ie actele administrative pentru desfiin\u0163area sau modificarea carora se prevede, prin lege speciala, o alta procedura<\/span><\/div>\n
juridiciar\u0103.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
Este necesar sa fie intrunite mai multe condi\u0163ii pentru ca<\/span><\/div>\n
ac\u0163iunea intentata la instan\u0163ele de contencios administrativ s\u0103 poata<\/span><\/div>\n
fi declarata ca neadmisibila opunindu-se reciamantul din  cauza de<\/span><\/div>\n
neprimire rezultand din existen\u0163a unui recurs paralel.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Principiile contenciosului administrative.\u00cen statul de drept existen\u0163a contenciosului administrativ este condi\u0163ionat\u0103 de aplicarea a dou\u0103 principii:principiul respect\u0103rii drepturilor legal dob\u00e2ndite \u015fi principiul obligativit\u0103\u0163ii Statului de a asigura executarea hot\u0103r\u00e2rilor judec\u0103tore\u015fti. Este necesar ca persoana s\u0103 fie sigur\u0103 c\u0103 raporturile juridice, \u00eencheiate \u00een mod legal , \u00een cadrul ordinii de drept existente , sunt intangibile.At\u00e2t activitatea […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20160"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20160"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20160\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20160"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20160"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20160"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}