{"id":20098,"date":"2011-03-10T13:35:00","date_gmt":"2011-03-10T13:35:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/aparitia-si-decaderea-marilor-puteri-2"},"modified":"2011-03-10T13:35:00","modified_gmt":"2011-03-10T13:35:00","slug":"aparitia-si-decaderea-marilor-puteri-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2011\/03\/10\/aparitia-si-decaderea-marilor-puteri-2\/","title":{"rendered":"Apari\u0163ia \u015fi dec\u0103derea marilor puteri. Evolu\u0163ia centrelor de putere."},"content":{"rendered":"
<\/div>
\u201ePutere dominant\u0103” nu es<\/strong>te o sintagm\u0103 acceptat\u0103 \u00een diploma\u0163ie. Celelalte <\/strong>state \u00een sistemul interna\u0163ional, recunosc \u00een fapt <\/strong>o putere dominant\u0103 fie <\/strong>colabor\u00e2nd cu ea, fie unindu-se \u00eempotriva ei. Dar hegemonia nu a fost niciodat\u0103 acceptat\u0103 \u00een teorie, cu excep\u0163ia zonei limitate de influen\u0163\u0103 a puterilor dominante, a\u015fa cum Napoleon \u015fi Hitler sau ca “rolul conduc\u0103tor” al Uniunii Sovietice recunoscut printre statele comuniste \u00eencep\u00e2nd din 1945. Singura distinc\u0163ie \u00een rela\u0163iile diplomatice normale este aceea dintre mari puteri \u015fi alte puteri. Dup\u0103 cel de al doilea r\u0103zboi mondial, acestea au fost Statele Unite, Rusia, Marea Britanie, Fran\u0163a \u015fi China, \u00een 1939 \u2014 Statele Unite, Marca Britanie, Fran\u0163a, Germania, Italia, Rusia \u015fi Japonia; \u00een 1914 — Marea Britanie, Fran\u0163a, Germania, Austro-Ungaria, Rusia, Italia, Statele Unite \u015fi Japonia, \u00een 1815 \u2014 Marca Britanie: Rusia,.Austria, Prusia \u015fi Fran\u0163a. Statutul de mare putere nu a fost, \u00eens\u0103, stabilit cu regularitate \u00een politica interna\u0163ional\u0103 dec\u00e2t la Congresul de la Viena. Acest congres a marcat o dubl\u0103 dezvoltare. A abandonat vechea ordine de \u00eent\u00e2ietate printre suverani. bazat\u0103 pe vechimea titlului lor, sj abolirii Sf\u00e2ntului Imperiu Roman de c\u0103tre Napoleon. De aici \u00eenainte imperii, regale \u015fi republic au fast toate egale \u00een rang diplomatic, \u015fi o doctrin\u0103 a egalit\u0103\u0163ii statelor devine general acceptat\u0103 printre juri\u015ftii interna\u0163ionali. Controlul Congresului trebuia s\u0103 fie \u00een m\u00e2inile a \u201e\u015fase \u015fapte dintre celemai importante \u00een popula\u0163ie \u015fi greutate”. Acestea erau Marea Britanie, Rusia, Austria, Prusia, Spania \u015fi \u00eenvinsa Fran\u0163\u0103 dar \u00een cadrul<\/a> \u00eent\u00e2lnirii, Spania a fost eliminat\u0103. Pentru urm\u0103torii o sut\u0103 de ani, prin \u201eputeri” s-a \u00een\u0163eles mari puteri iar Concertul Puterilor a guvernat capricios lumea. Acesta este cel mai faimos exemplu \u00een istoria interna\u0163ional\u0103 a tendin\u0163ei marilor puteri de a se uni ca un soi de directorat \u015fi dea-si impune voin\u0163a asupra sistemului interna\u021bional. ele justific\u0103 de obicei ac\u0163iunile lor ca o \u00eent\u0103rire a p\u0103cii \u015fi securit\u0103\u0163ii. Dar acestea s\u00e2nt printre termenii ambigui ai politicii de putere: trebuie s\u0103 ne <\/strong>\u00eentreb\u0103m despre a cui securitate este vorba \u015fi cu ce pre\u0163 este ea pl\u0103tit\u0103. \u00cemp\u0103r\u0163irea Cehoslovaciei cu consim\u021b\u0103m\u00e2ntul MB \u015fi Fran\u0163ei la Munchen, \u00een 1938 a fort \u0430\u0440reciat\u0103 de Chamberlain ca o pace onorabil\u0103.. C\u00e2nd MB \u015fi FR au atacat Egiptul \u00een 1956 ele s-au scuzat \u00een diferite moduri: c\u0103 separ\u0103 for\u0163ele israilitene \u015fi egiptene, c\u0103 protejeaz\u0103 Canalul Suez. Istoria asigur\u0103 un mic suport aser\u0163iunii conform c\u0103reia marilor puteri le place s\u0103 lase impresia c\u0103 ar fi mult mai re\u0163inute \u015fi responsabile dec\u00e2t puterile minore. Ea sugereaz\u0103, mai degrab\u0103, c\u0103 ele vor s\u0103 m\u043enopolizeze dreptul de a crea conflicte interna\u021bionale. Atunci c\u00e2nd expansiunea extern\u0103 a \u00eenceput s\u0103 se apropie de sf\u00e2r\u0219it, \u00een Europa, marile puteri au fost aruncate \u00eenapoi una \u00eempotriva celeilalte, iar Concertul a c\u0103zut \u00een crizele ce au condus la primul r\u0103zboi mondial. Conferin\u0163a de pace de la Paris <\/em>din 1919 a repetat experien\u0163a Congresului de la Viena. Principalele puteri aliate \u015fi asociate (Statele Unite, Marca Britanie. Fran\u0163a. Italia \u015fi Japonia) au elaborat decizii importante \u00eenainte ca acestea s\u0103 fie discutate la conferin\u0163\u0103; pe de alt\u0103 parte, dac\u0103 30 de puteri nu s-ar mai fi luat nici o <\/em>decizie. A fost f\u0103cut\u0103 o distinc\u0163ie \u00eentre puteri cu \u201einterese generale”, respectiv, marile puteri, cele cu ,.interese limitate” fiind restul. In acela\u015fi timp, statutul de mare putere a ob\u0163inut pentru prima oar\u0103 o recunoa\u015ftere legal\u0103, <\/em>cu posesia unui loc permanent \u00een Consiliul Ligii Na\u0163iunilor. S-a sperat astfel c\u0103 ele se vor dezvolta, a\u015fa cum s-a spus, din mari puteri \u00een mari responsabili. Din acest motiv Liga Na\u0163iunilor a avut dou\u0103 organisme: Adunarea. \u00een care erau repre<\/strong>zentate toate statele, \u015fi Consiliul, care a fost g\u00eendit ini\u0163ial s\u0103 fie un Comitet executiv al marilor puteri. Acestea erau obiectul unei mari gelozii diplomatice, \u00eentruc\u00eet dup\u0103 reglement\u0103rile de pace din 1919, au existat mai multe puteri, mijlocii, fiecare c\u0103ut\u00e2nd a fi recunoscut\u0103 ca mare putere. Polonia cu o popula\u0163ie de peste 30 de milioane, se considera mai apropiat\u0103 de Marea Britanie. Fran\u0163a \u015fi Italia, cu ale lor peste 40 de milioane, dec\u00eet de Lituania, cu peste dou\u0103 milioane. C\u00e2nd intrarea Germaniei \u00een Lig\u0103 a fost aranjat\u0103 la Locarno \u00een. 1925, cu promisiunea unul loc permanent \u00een Consiliu, cum ar fi fost adecvat pentru o necontestat\u0103 mare putere, Polonia Spania \u015fi Brazilia au anun\u0163at c\u0103 se v\u043er opune admiterii fostului inamic dac\u0103 nu vor primi de asemenea statutul de membru permanent. \u015ei China, cu un ochi \u00eendreptat spre viitor, a \u00eenaintat argumentul c\u0103 \u201epentru a considera o na\u0163iune ca mare putere, ar trebui s\u0103 se \u0163in\u0103 cont numai de poten\u0163ialul ei economic \u015fi pozi\u0163ia geografic\u0103”. Aceast\u0103 ceart\u0103 nedemn\u0103 s-a sf\u00e2r\u0219it cu retragerea Braziliei din Lig\u0103. Spania \u015fi-a retras cererea, iar Polonia a fost \u00eemp\u0103cat\u0103 prin crearea unui loc cvasipermanent \u00een Consiliu. Cel de al doilea r\u0103zboi mondial a \u00eent\u0103rit preeminen\u0163a diplomatic\u0103 \u015fi legal\u0103 a marilor puteri. Organiza\u0163ia Na\u0163iunilor Unite acord\u0103 marilor puteri o pozi\u0163ie \u00eent\u0103rit\u0103 fa\u0163\u0103 de cea pe \u0441\u0430\u0433\u0435 o acorda Liga \u015fi a abrogat principiul unanimit\u0103\u0163ii care fusese re\u0163inut de c\u0103tre Lig\u0103 pentru a concilia opinia american\u0103. Doctrinele de egalitate \u015fi unanimitate au fost \u00eentodeauna fic\u0163iuni, dar au fost superioare din punct de vedere moral unei doctrine ce plaseaz\u0103 marile puteri deasupra legilor pe care ele le impun altora. Dar \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103, exist\u0103 o mare doz\u0103 de fic\u0163iune \u00een a vorbi ast\u0103zi despre marile puteri \u00een termeni de membri permanen\u0163i ai Consiliului de Securitate. \u00cen primul r\u00e2nd, este evident c\u0103 marile puteri nu s\u00eent mari puteri pentru c\u0103 au dreptul de veto \u00een Consiliul de Securitate ci pentru c\u0103 au fost capabile s\u0103-\u015fi ia singure veto-ul, pentru c\u0103 au fost mari puteri. \u00cen al doilea r\u00e2nd, este evident c\u0103 nu s\u00e2nt toate de aceea\u015fi for\u0163\u0103. Gerceakov, a spus c\u0103 o mare putere nu a\u015fteapt\u0103 recunoa\u015fterea, ci se dezv\u0103luie ea \u00eens\u0103\u015fi”. Clasa marilor puteri se prezint\u0103 sub dou\u0103 aspecte ce corespund cu ceea ce noi consider\u0103m formal sau de substan\u0163\u0103; deoarece permanent exist\u0103 unele puteri ce aspir\u0103 la ea \u015fi altele \u00een declin din aceast\u0103 clas\u0103 recunoa\u015fterea formal\u0103 va r\u0103m\u00e2ne \u00een urma cre\u015fterii sau dec\u0103derii puterii. Autorevelarea unei mari puteri este completat\u0103 de r\u0103zboi. Dac\u0103 \u00eentreb\u0103m c\u00e2nd au atins rangul lor mari puteri ca Fran\u021ba Spania \u015fi Austria, putem g\u0103si cel mai satisf\u0103c\u0103tor r\u0103spuns \u00een lentul proces de amalgamare teritorial\u0103 \u00een timpul succesiunilor dinastice. O putere devine o mare putere printr-un r\u0103zboi victorios \u00eempotriva unei alte mari puteri. Anglia a jucat rolul unei mari puteri sub Elisabeta I \u015fi sub Cromwell, dar a c\u0103zut \u00een dependen\u0163a Fran\u0163ei sub restaura\u0163ia Stuartilor, p\u00e2n\u0103 \u00een 1688, <\/strong>c\u00eend William al III-lea \u00eei \u00eenl\u0103tur\u0103 \u015fi pune Anglia \u00een capul coali\u0163iei \u00eempotriva lui Ludovic al XIV-lea. Revolu\u0163ia glorioas\u0103 nu a restabilit doar libert\u0103\u0163ile engleze ci a \u00eenceput un r\u0103zboi care a f\u0103cut din Marea Britanie o mare putere. Rusia a devenit o mare putere prin \u00eenfr\u00e2ngerea Suediei \u00een Marele R\u0103zboi Nordic. Defini\u0163ia cea mai corect\u0103 pentru o mare putere trebuie s\u0103 fie una istoric\u0103. Poate fi evident faptul c\u0103 o mare putere este mai puternic\u0103 dec\u00e2t una mijlocie referitor la cel pu\u0163in, unele din componentele \u0440uterii: 1.\u00een popula\u0163ie, 2.\u00eentinderea teritoriului, 3.resurse industriale, 4.organizare social\u0103, 5.tradi\u0163ii istorice, 6.dorin\u0163\u0103 de m\u0103rire. Cea mai satisf\u0103c\u0103toare defini\u0163ie, este, probabil una care \u00eenglobeaz\u0103 distinc\u0163ia f\u0103cut\u0103 \u00een 1<\/p>\n

91 9, la Conferin\u0163a de la Paris, \u00eentre puteri cu interese generale \u015fi puteri cu interese limitate. Manie puteri s\u00e2nt puteri cu interese generale ale c\u0103ror interese s\u00eent la fel de largi ca \u015fi cele ale sistemului de state \u00eensu\u015fi, care ast\u0103zi \u00eenseamn\u0103 globale. O alt\u0103 defini\u0163ie ce \u00eendepline\u015fte cele dou\u0103 cerin\u0163e ale noastre a fost dat\u0103 de istoricul prusac Treitschke: \u201eUn stat poate fi definit ca o mare putere dac\u0103 distrugerea lui complet\u0103 ar necesita o coali\u0163ie a altor stale pentru a fi dus\u0103 la \u00eendeplinire “. Ar mai putea fi o defini\u0163ie ideal\u0103 prin aceea c\u0103, a\u015fa cum o putere dominant\u0103 este o patere ce poate concepe \u00eencrez\u0103toare un r\u0103zboi \u00eempotriva oric\u0103rei combina\u0163ii de alte puteri, tot a\u015fa o mare putere este o putere care se poate g\u00e2ndi \u00eencrez\u0103toare la un r\u0103zboi \u00eempotriva oric\u0103rei alte puteri singure. <\/p><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201ePutere dominant\u0103” nu este o sintagm\u0103 acceptat\u0103 \u00een diploma\u0163ie. Celelalte state \u00een sistemul interna\u0163ional, recunosc \u00een fapt o putere dominant\u0103 fie colabor\u00e2nd cu ea, fie unindu-se \u00eempotriva ei. Dar hegemonia nu a fost niciodat\u0103 acceptat\u0103 \u00een teorie, cu excep\u0163ia zonei limitate de influen\u0163\u0103 a puterilor dominante, a\u015fa cum Napoleon \u015fi Hitler sau ca “rolul conduc\u0103tor” […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20098"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20098"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20098\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20098"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20098"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20098"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}