{"id":20052,"date":"2011-03-28T08:04:00","date_gmt":"2011-03-28T08:04:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/relatiile-dintre-diferite-niveluri-de-2"},"modified":"2011-03-28T08:04:00","modified_gmt":"2011-03-28T08:04:00","slug":"relatiile-dintre-diferite-niveluri-de-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2011\/03\/28\/relatiile-dintre-diferite-niveluri-de-2\/","title":{"rendered":"Rela\u0163iile dintre diferite niveluri de administrare \u00een procesul de democratizare dupa declararea suveranitatii"},"content":{"rendered":"
<\/div>
Perioada de dup\u0103 1990 pentru Republica Moldova poate fi definit\u0103 ca timpul implement\u0103rii democra\u0163iei \u015fi independen\u0163ei, a stabilirii suveranit\u0103\u0163ii noului stat, recunoscut de multe \u0163\u0103ri din lume. \u00cen societate au loc multe schimb\u0103ri rapide \u015fi radicale, care au f\u0103cut s\u0103 dispar\u0103 sistemul totalitar centralizat.<\/span><\/div>\n
Conform Constitu\u0163iei Republicii Moldova \u201cRepublica Moldova este un stat suveran \u015fi independent, unitar \u015fi indivizibil\u201d.<\/span><\/span><\/span> Al\u0103turi de celelalte state ex-sovietice, Republica Moldova \u00ee\u015fi croie\u015fte o via\u0163\u0103 nou\u0103. De r\u00e2nd cu \u00eentreaga societate din \u0163ar\u0103 se schimb\u0103 \u015fi administra\u0163ia public\u0103. Ea trebuie s\u0103 serveasc\u0103 rela\u0163iilor sociale pornind de la dinamica lor concret\u0103. Fiecare popor trebuie s\u0103-\u015fi f\u0103ureasc\u0103 o administra\u0163ie public\u0103 proprie, iar limitele \u015fi caracterul acestei administra\u0163ii vor depinde de regimul politic al statului respectiv, de rela\u0163iile ce exist\u0103 \u00eentre organele administra\u0163iei publice de diferite niveluri, de istoria \u015fi tradi\u0163ia poporului, de principiile de organizare \u015fi func\u0163iile exercitate de administra\u0163ia public\u0103. Autorit\u0103\u0163ile administra\u0163iei publice \u00een procesul realiz\u0103rii func\u0163iilor sale, stabilite de lege, sunt implicate \u00een diferite rela\u0163ii \u00een cadrul sistemului autorit\u0103\u0163ilor administra\u0163iei publice c\u00e2t \u015fi cu elementele exterioare acestui sistem.<\/span><\/div>\n
Aceasta reiese din faptul c\u0103 autorit\u0103\u0163ile publice activeaz\u0103 \u015fi sunt influen\u0163ate de  mediul social, politic \u015fi juridic.<\/span><\/div>\n
Mediul social al administra\u0163iei este ansamblul factorilor externi care \u00eei influen\u0163eaz\u0103 structura, formele \u015fi con\u0163inutul ac\u0163iunii ei. Activitatea \u015fi structura administra\u0163iei publice evolueaz\u0103 \u00een concordan\u0163\u0103 cu dinamica exigen\u0163ilor mediului social.<\/span><\/div>\n
O mare influen\u0163\u0103  asupra administra\u0163iei publice o are mediul politic. Aceasta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 din cauza c\u0103 autorit\u0103\u0163ile administra\u0163iei publice sunt cele mai importante instrumente de care dispune puterea politic\u0103 pentru satisfacerea necesit\u0103\u0163ilor societ\u0103\u0163ii. Administra\u0163ia trebuie s\u0103 se sprijine pe o putere politic\u0103, a c\u0103rei autoritate fa\u0163\u0103 de cet\u0103\u0163eni este un factor principal al eficien\u0163ei sale. Activitatea administra\u0163iei publice este influen\u0163at\u0103 \u015fi difer\u0103 \u00een dependen\u0163\u0103 de mediul juridic \u00een care se exercit\u0103. \u00cendeplinind sarcinile primite de la puterea politic\u0103, autorit\u0103\u0163ile administra\u0163iei politice asigur\u0103 ap\u0103rarea drepturilor \u015fi intereselor legitime ale persoanelor fizice \u015fi juridice. Pe de alt\u0103 parte, \u00eens\u0103\u015fi structura administra\u0163iei, func\u0163iile ei, sunt stabilite \u015fi reglementate prin lege, influen\u0163a mediului juridic asupra administra\u0163iei fiind destul de evident\u0103.<\/span><\/div>\n
\u00cen activitatea organelor administrative accentul se deplaseaz\u0103 tot mai frecvent \u015fi mai pronun\u0163at de la administrarea direct\u0103 spre dirijarea indirect\u0103, de la solu\u0163ionarea problemelor curent spre exercitarea managementului strategic.<\/span><\/div>\n
Modificarea func\u0163iilor are influen\u0163\u0103 direct\u0103 \u015fi asupra mecanismului practic de lucru al organelor administra\u0163iei publice. Tendin\u0163a predominat\u0103 \u00een prezent este descentralizarea func\u0163iilor administra\u0163iei publice. Exercit\u00e2ndu-\u015fi func\u0163iile, autorit\u0103\u0163ile administra\u0163iei publice se afl\u0103 \u00een anumite raporturi at\u00e2t cu elementele interne ale sistemului administra\u0163iei publice care activeaz\u0103 sub influen\u0163a mediului social, politic \u015fi juridic, c\u00e2t \u015fi cu institu\u0163iile ce reprezint\u0103 aceste medii.<\/span><\/div>\n
Sistemul administra\u0163iei publice cuprinde, pe de o parte, autorit\u0103\u0163ile administra\u0163iei centrale \u015fi locale, iar pe de alt\u0103 parte autorit\u0103\u0163ile administra\u0163iei publice cu competen\u0163e generale \u015fi speciale. \u00centre aceste autorit\u0103\u0163i ale administra\u0163iei publice se cunosc mai multe tipuri de raporturi.<\/span><\/div>\n
Cunoa\u015fterea \u015fi aprofundarea rela\u0163iilor structurale interne ale administra\u0163iei publice \u015fi institu\u0163iile administrative, autorit\u0103\u0163ile administrative cu colectivit\u0103\u0163ile locale, regulile juridice sau nejuridice, mijloacele materiale \u015fi umane nu se pot realiza \u00een bune condi\u0163ii dac\u0103 nu stabilim mai \u00eent\u00e2i care sunt rela\u0163iile, de pe o parte, \u00eentre administra\u0163ia public\u0103 central\u0103 sau administra\u0163ia public\u0103 local\u0103, ca subsisteme ale sistemului social global, \u015fi celelalte elemente ce formeaz\u0103 sistemele distincte \u015fi care, \u00eempreun\u0103, compun mediul sau cadrul social \u00eenconjur\u0103tor al administra\u0163iei publice.<\/span><\/div>\n
Conform Legii privind administrarea public\u0103 local\u0103 avem dou\u0103 nivele:<\/span><\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span>Primul nivel \u00eel formeaz\u0103 consiliile s\u0103te\u015fti (comunale), or\u0103\u015fene\u015fti \u015fi prim\u0103riile satelor, comunelor, ora\u015felor. Fiind mai aproape de cet\u0103\u0163eni, anume aceste organe se confrunt\u0103 zilnic cu necesit\u0103\u0163ile solu\u0163ion\u0103rii a zeci de probleme ce apar \u00een comunitatea dat\u0103. De faptul cum activeaz\u0103 aceast\u0103 verig\u0103 a administra\u0163iei publice locale, depinde foarte mult opiniile oamenilor despre administra\u0163ia public\u0103 \u00een general.<\/span><\/div>\n
\u00b7        <\/span><\/span>Al doilea nivel al autorit\u0103\u0163ilor administrative ale administra\u0163iei publice locale \u00eel constituie consiliile jude\u0163ene.<\/span><\/div>\n
            Fiind o verig\u0103 intermediar\u0103 \u00eentre organele administra\u0163iei centrale \u015fi organele administra\u0163iei publice locale de nivelul  \u00eent\u00e2i, consiliile jude\u0163ene \u015fi municipale coordoneaz\u0103 activitatea consiliilor (comunale). Este important de men\u0163ionat c\u0103 raporturile lor se \u00eentemeiaz\u0103 pe principiile autonomiei, legalit\u0103\u0163ii \u015fi colabor\u0103rii \u00een rezolvarea problemelor comune.<\/span><\/div>\n
            La etapa actual\u0103, c\u00e2nd Republica Moldova tinde s\u0103 fie un stat bazat pe drept, administra\u0163ia public\u0103 e preocupat\u0103 de executarea nemijlocit\u0103 a prevederilor Constitu\u0163iei, a tuturor actelor normative \u015fi celorlalte acte juridice emise<\/p>\n

de autorit\u0103\u0163ile statului de drept.<\/span><\/div>\n

            S\u0103 preciz\u0103m, \u00eens\u0103, care sunt rela\u0163iile dintre autorit\u0103\u0163ile publice \u015fi perspectivele realiz\u0103rii acestor rela\u0163ii, cunoa\u015fterea \u015fi aprofundarea rela\u0163iilor structurale, interne, ale administra\u0163iei publice \u015fi institu\u0163iile administrative. Autorit\u0103\u0163ile administrative, regulile juridice sau nejuridice, mijloacele materiale \u015fi umane ale administra\u0163iei publice nu pot fi realizate \u00een bune condi\u0163ii f\u0103r\u0103 stabilirea rela\u0163iilor dintre administra\u0163ia public\u0103 central\u0103 \u015fi cea local\u0103 ca elemente ale unui sistem.<\/span><\/div>\n
            \u0162ara  noastr\u0103 se confrunt\u0103 cu mai multe dificult\u0103\u0163i \u00een rezolvarea acestei probleme legate de mo\u015ftenirea sa istoric\u0103. \u00cen Republica Moldova procesul de reformare a administra\u0163iei publice a \u00eenceput mai t\u00e2rziu dec\u00e2t reforma economic\u0103. Au fost cauze at\u00e2t obiective c\u00e2t \u015fi subiective, ca de exemplu, situa\u0163ia social-politic\u0103, lipsa bazei juridice etc.<\/span><\/div>\n
            Distingem mai multe categorii de rela\u0163ii de care avem actualmente nevoie pentru a ob\u0163ine o administra\u0163ie efectiv\u0103. Mai \u00eent\u00e2i \u00eens\u0103 s\u0103 analiz\u0103m raporturile ce apar \u00eentre autorit\u0103\u0163ile administra\u0163iei publice.<\/span><\/div>\n
            Din primul grup fac parte raporturile autorit\u0103\u0163ile administra\u0163iei publice centrale de competen\u0163\u0103 general\u0103 \u015fi autorit\u0103\u0163ile administra\u0163iei publice locale  de competen\u0163\u0103 general\u0103 \u015fi special\u0103. Aceste rela\u0163ii sunt determinate de raportul de subordonare \u015fi dup\u0103 con\u0163inutul lor sunt rela\u0163ii de autoritate ierarhic\u0103, care se exprim\u0103 prin dreptul organelor administra\u0163iei publice centrale  de competen\u0163\u0103 general\u0103 de a controla activitatea celorlalte organe \u015fi de a emite acte juridice obligatorii pentru acestea. Din alt grup fac parte rela\u0163iile dintre organele administra\u0163iei publice locale de competen\u0163\u0103 general\u0103 \u015fi special\u0103 de pe alt\u0103 parte.<\/span><\/div>\n
            Aici este important de men\u0163ionat c\u0103 organele administra\u0163iei publice locale de competen\u0163\u0103 general\u0103 nu sunt subordonate organelor administra\u0163iei publice centrale specializate. Anume din aceast\u0103 cauz\u0103 raporturile dintre ele sunt raporturi de cooperare. \u00cen unele cazuri acestea pot fi rela\u0163ii de control, determinate de delegarea pe care o au anumite ministere \u015fi departamente de a controla o anumit\u0103 activitate a organelor administra\u0163iei publice locale cu competen\u0163e generale. De a\u015fa drepturi beneficiaz\u0103, de exemplu, Ministerul Finan\u0163elor \u015fi alte ministere. C\u00e2t prive\u015fte raporturile dintre organele administra\u0163iei publice centrale de specialitate \u015fi serviciile publice desconcentrate, acestea sunt rela\u0163ii de autoritate de natur\u0103 func\u0163ional\u0103, dat fiind faptul c\u0103 ele sunt subordonate vertical celor centrale de specialitate.<\/span><\/div>\n
            \u00cen cadrul sistemului administra\u0163iei publice, \u00een dependen\u0163\u0103 de locul \u015fi rolul organelor respective, autorit\u0103\u0163ile administra\u0163iei publice centrale pot fi \u00een raport cu aceste organe \u00een rela\u0163ii de subordonare, de cooperare ori de control, <\/span><\/div>\n
            Dar, \u00een afar\u0103 de rela\u0163ii interne, autorit\u0103\u0163ile administra\u0163iei publice sunt implicate \u00een procesul de realizare a func\u0163iilor ce le au \u015fi \u00een  multiple rela\u0163ii cu elemente exterioare acestui sistem.<\/span><\/div>\n
            Vorbind despre rela\u0163iile autorit\u0103\u0163ilor administra\u0163iei publice  centrale cu mediul politic men\u0163ion\u0103m c\u0103, de\u015fi administra\u0163ia public\u0103 exercitat\u0103 prin puterea executiv\u0103 este chemat\u0103 s\u0103 execute decizia politic\u0103, partidele \u015fi forma\u0163iunile politice ca elemente ale sistemului politic nu se subordoneaz\u0103 administra\u0163iei publice. Teza apolitismului administra\u0163iei publice, \u00een sensul subordon\u0103rii ei fa\u0163\u0103 de partidul de guvern\u0103m\u00e2nt, presupune c\u0103 voin\u0163a partidelor politice nu poate fi impus\u0103 administra\u0163iei publice dec\u00e2t g\u0103sindu-\u015fi reflectarea \u00een normele juridice care, fiind raportate la organul legislativ al \u0163\u0103rii, devin obligatorii pentru administra\u0163ia public\u0103.<\/span><\/div>\n
            Autorit\u0103\u0163ile administra\u0163iei publice centrale realizeaz\u0103 rela\u0163ii cu puterea legislativ\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, \u00een conformitate cu principiile separa\u0163iei puterilor \u00een stat. Deci nu se poate afirma c\u0103 \u00eentre autorit\u0103\u0163ile administra\u0163iei publice \u015fi Parlament exist\u0103 rela\u0163ii de autoritate ierarhic\u0103. Acestea sunt \u00een primul r\u00e2nd rela\u0163ii de cooperare, dar \u015fi rela\u0163ii de control exprimate prin controlul parlamentar al activit\u0103\u0163ilor organelor administra\u0163iei publice.<\/span><\/div>\n
            Legislativul este autorizat s\u0103 stabileasc\u0103 structurile organizatorice \u015fi modul de func\u0163ionare a administra\u0163iei publice centrale, s\u0103 elaboreze unele reglament\u0103ri directe, interdic\u0163ii \u015fi recomand\u0103ri pentru ele. Experien\u0163a statelor democratice a demonstrat c\u0103 \u00eent\u0103rirea \u015fi consolidarea puterii legislative constituie o condi\u0163ie esen\u0163ial\u0103  a realiz\u0103rii unei administra\u0163ii publice eficiente.<\/span><\/div>\n
            Autorit\u0103\u0163ile administra\u0163iei publice centrale \u00eentre\u0163in rela\u0163ii \u015fi cu autorit\u0103\u0163ile publice care exercit\u0103 puterea judec\u0103toreasc\u0103. Jurispruden\u0163a este chemat\u0103 s\u0103 stabileasc\u0103   modul de derulare a ac\u0163iunii administra\u0163iei publice, cadrul normativ ce determin\u0103 tehnologiile, procedurile potrivit c\u0103rora administra\u0163ia public\u0103 ac\u0163ioneaz\u0103 \u00een vederea realiz\u0103rii func\u0163iilor sale. \u00centre organele administra\u0163iei publice centrale \u015fi autorit\u0103\u0163ile publice care exercit\u0103 puterea judec\u0103toreasc\u0103 pot fi rela\u0163ii de cooperare, de exemplu \u00een domeniul activit\u0103\u0163ii de asigurare a legisla\u0163iei. Pot fi \u015fi rela\u0163ii de control, atunci c\u00e2nd o autoritate a administra\u0163iei publice controleaz\u0103 autoritatea judec\u0103toreasc\u0103 (control financiar), sau invers, c\u00e2nd o autoritate judec\u0103toreasc\u0103 exercit\u0103 controlul asupra anumitor activit\u0103\u0163i  a autorit\u0103\u0163ilor administra\u0163iei publice.<\/span><\/div>\n
            Rela\u0163iile autorit\u0103\u0163ilor administra\u0163iei publice cu organiza\u0163iile neguvernamentale sunt, de regul\u0103, rela\u0163ii de cooperare sau rela\u0163ii de reprezentare. Astfel de rela\u0163ii se stabilesc, de exemplu, cu sindicatele pentru realizarea unor obiective \u00een dom<\/p>\n

eniul protec\u0163iei muncii, \u015fomajului, c\u00e2t \u015fi cu alte organiza\u0163ii neguvernamentale.<\/span><\/div>\n

            O gam\u0103 larg\u0103 de rela\u0163ii se stabilesc \u015fi \u00eentre autorit\u0103\u0163ile administra\u0163iei publice \u015fi cet\u0103\u0163eni. Aceste rela\u0163ii pot fi de cooperare, de prest\u0103ri servicii, de autoritate sau de subordonare  a cet\u0103\u0163enilor fa\u0163\u0103 de organele administra\u0163iei publice. Din ultima categorie fac parte, spre exemplu, achitarea diferitor impozite, satisfacerea serviciului militar, executarea altor cerin\u0163e obligatorii prev\u0103zute de legisla\u0163ie.<\/span><\/div>\n
            Analiz\u00e2nd rela\u0163iile cu cet\u0103\u0163enii, se cere de eviden\u0163iat necesitatea democratiz\u0103rii administra\u0163iei publice \u00een scopul stabilirii unei leg\u0103turi permanente \u00eentre cet\u0103\u0163eni \u015fi administra\u0163ie. Autorit\u0103\u0163ile administra\u0163iei publice centrale activeaz\u0103 \u00eentr-un mediu, care presupune o multitudine de rela\u0163ii cu elementele componente ale administra\u0163iei publice,  c\u00e2t \u015fi cu elementele exterioare acestui sistem, care \u00een totalitatea lor formeaz\u0103 sistemul politic al societ\u0103\u0163ii.<\/span><\/div>\n
            \u00cen conformitate cu Legea privind Administra\u0163ia public\u0103 local\u0103 autorit\u0103\u0163ile administrative constituie un sistem de dou\u0103 niveluri \u015fi \u00eentre ele sunt stabilite un \u015fir de rela\u0163ii. Consiliile jude\u0163ene \u015fi municipale coordoneaz\u0103 activitatea consiliilor s\u0103te\u015fti (comunale) \u015fi or\u0103\u015fene\u015fti. Raporturile lor se \u00eentemeiaz\u0103 pe principiile autonomiei, legalit\u0103\u0163ii \u015fi colabor\u0103rii \u00een realizarea problemelor comune. Pentru confirmare cit\u0103m art.8 din Cartea European\u0103: Exerci\u0163iu autonom al puterii locale: \u201cOrice control administrativ asupra colectivit\u0103\u0163ilor locale nu poate fi exercitat dec\u00e2t potrivit cu formele \u015fi \u00een cazurile prev\u0103zute de Constitu\u0163ie sau de lege. Orice control administrativ al ac\u0163iunii colectivit\u0103\u0163ilor locale nu trebuie \u00een mod normal s\u0103 aib\u0103 \u00een vedere dec\u00e2t a asigura respectul legalit\u0103\u0163ii \u015fi principiilor constitu\u0163ionale. Controlul administrativ poate, totu\u015fi, s\u0103 cuprind\u0103 un control de oportunitate exercitat de autorit\u0103\u0163ile de nivel superior \u00een ce prive\u015fte sarcinile a c\u0103ror execu\u0163ie este delegarea colectivit\u0103\u0163ilor locale.<\/span><\/span><\/span><\/span><\/div>\n
            Controlul administrativ al colectivit\u0103\u0163ilor locale trebuie s\u0103 fie executat respect\u00e2nd raporturile \u00eentre amploarea interven\u0163iei autorit\u0103\u0163ii care o exercit\u0103 consiliul \u015fi importan\u0163a intereselor pe care ea le inten\u0163ioneaz\u0103 a le prezenta\u201d. Unit\u0103\u0163ile economice \u015fi institu\u0163iile social-culturale  cu capital de stat, ca subiec\u0163ii ai raporturilor de drept administrativ, realizeaz\u0103 acele activit\u0103\u0163i ale administra\u0163iei publice care au \u00een principiu caracter de prest\u0103ri.  \u00cen jude\u0163e func\u0163ioneaz\u0103 \u00een subordinea sa sau alte organe centrale, servicii de specialitate care, prin activitatea lor, realizeaz\u0103 administrarea public\u0103 \u00een unit\u0103\u0163ile administrativ-teritoriale.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Perioada de dup\u0103 1990 pentru Republica Moldova poate fi definit\u0103 ca timpul implement\u0103rii democra\u0163iei \u015fi independen\u0163ei, a stabilirii suveranit\u0103\u0163ii noului stat, recunoscut de multe \u0163\u0103ri din lume. \u00cen societate au loc multe schimb\u0103ri rapide \u015fi radicale, care au f\u0103cut s\u0103 dispar\u0103 sistemul totalitar centralizat. Conform Constitu\u0163iei Republicii Moldova \u201cRepublica Moldova este un stat suveran \u015fi […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20052"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=20052"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/20052\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=20052"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=20052"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=20052"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}