{"id":19995,"date":"2011-03-30T14:37:00","date_gmt":"2011-03-30T14:37:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/galileo-galilei-2"},"modified":"2011-03-30T14:37:00","modified_gmt":"2011-03-30T14:37:00","slug":"galileo-galilei-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2011\/03\/30\/galileo-galilei-2\/","title":{"rendered":"GALILEO Galilei"},"content":{"rendered":"<div style=\"margin-top: 0px; margin-bottom: 0px;\" class=\"sharethis-inline-share-buttons\" ><\/div><div style=\"text-align: justify;\"><\/div>\n<div class=\"MsoBodyTextIndent\" style=\"text-align: justify; text-indent: 0in;\"><span lang=\"RO\" style=\"font-size: 12pt;\">A tr\u0103it \u00eentre anii 1564 \u015fi 1642. A fost un fizician \u015fi astronom italian, care, \u00eempreun\u0103 cu astronomul german Johannes Kepler a ini\u0163iat revolu\u0163ia \u015ftiin\u0163ific\u0103, care a \u00eenflorit de la fizicianul englez, Isaac Newton. Cea mai mare contribu\u0163ie a sa a fost \u00een astronomie, unde a folosit telescopul pentru a observa \u015fi a descoperi petele solare, mun\u0163ii \u015fi v\u0103ile lunare, cei mai mari patru sateli\u0163i ai lui Jupiter \u015fi fazele lui Venus. \u00cen fizic\u0103 a descoperit legea c\u0103derii corpurilor \u015fi mi\u015fcarea proiectilelor. \u00cen istoria culturii Galileo este un simbol \u00een b\u0103t\u0103lia \u00eempotriva libert\u0103\u0163ii cercet\u0103rii. Galileo s-a n\u0103scut l\u00e2ng\u0103 Pisa, pe 15 februarie 1564. Tat\u0103l s\u0103u, Vincenzo Galilei, a jucat un rol important \u00een revolu\u0163ia muzical\u0103 de la polifonia medieval\u0103 p\u00e2n\u0103 la melodia armonic\u0103. Exact c\u00e2nd Vincenzo a v\u0103zut teoria rigid\u0103, acesta a \u00een\u0103bu\u015fit alte noi forme \u00een muzic\u0103, a\u015fa c\u0103 fiul s\u0103u mai mare a mers s\u0103 vad\u0103 teologia fizic\u0103 aristotelic\u0103 limit\u00e2ndu-se la cercetarea \u015ftiin\u0163ific\u0103. Galileo a fost \u00eenv\u0103\u0163at de c\u0103lug\u0103rii de la Vallombroso \u015fi apoi a intrat la Universitatea din Pisa \u00een 1581 pentru a studia medicina. Dar s-a \u00eentors imediat la filozofie \u015fi matematic\u0103, plec\u00e2nd de la Universitate f\u0103r\u0103 diplom\u0103, \u00een 1585. Pentru un timp a profesat \u00een particular \u015fi a scris despre hidrostatic\u0103 \u015fi despre mi\u015fcarea natural\u0103, dar nu le-a publicat. \u00cen 1589 a devenit profesor de matematic\u0103 la Pisa, unde este denun\u0163at c\u0103 ar fi ar\u0103tat studen\u0163ilor s\u0103i eroarea lui Aristotel, care credea c\u0103 viteza de c\u0103dere este direct propor\u0163ional\u0103 cu greutatea, d\u00e2nd drumul simultan la dou\u0103 obiecte de greut\u0103\u0163i diferite din Turnul \u00cenclinat din Pisa. Contractul s\u0103u nu a mai fost re\u00eenoit \u00een 1592, probabil din cauz\u0103 c\u0103 a contrazis profesorii ce erau adep\u0163i ai lui Aristotel. \u00cen acela\u015fi an a fost desemnat la catedra de matematic\u0103 a Universit\u0103\u0163ii din Padova, unde a predat p\u00e2n\u0103 \u00een 1610.<\/span><\/div>\n<div><\/div>\n<div style=\"text-align: justify; text-indent: 0.5in;\"><span lang=\"RO\" style=\"font-size: 12pt;\">La Padova, Galileo a inventat calculul cu \u201ccompasul\u201d pentru solu\u0163iile practice de la problemele de matematic\u0103. De la specula\u0163iile din fizic\u0103 s-a \u00eentors la m\u0103sur\u0103tori f\u0103cute cu grij\u0103 \u015fi a descoperit legea c\u0103derii corpurilor \u015fi calea parabolic\u0103 a proiectilelor, a studiat mi\u015fcarea pendulelor \u015fi a investigat mecanismele \u015fi for\u0163a materialelor. A ar\u0103tat pu\u0163in interes \u00een astronomie, dar \u00eencep\u00e2nd \u00een 1595 a preferat teoria lui Copernic, care spunea c\u0103 p\u0103m\u00e2ntul se \u00eenv\u00e2rte \u00een jurul soarelui, \u015fi nu teoria&nbsp; adep\u0163ilor lui Aristotel \u015fi ai lui Ptolemais care spuneau c\u0103 pam\u00e2ntul este \u00een centrul universului \u015fi cel\u0103lalte planete \u015fi soarele se \u00eenv\u00e2rt \u00een jurul lui. Doar modelul lui Copernic a suportat teoria lui Galileo, care se baza pe mi\u015fcarea p\u0103m\u00e2ntului. \u00cen 1609 a auzit c\u0103 a fost inventat \u00een Olanda un binoclu. \u00cen luna august a aceluia\u015fi an a prezentat un telescop dogelui Vene\u0163iei, cu acela\u015fi c\u00e2mp vizual ca al binoclului. Valoarea lui \u00een opera\u0163iile navale \u015fi maritime au avut ca rezulat dublarea salariului \u015fi asigurarea pe via\u0163\u0103 a serviciului de profesor.<\/span><\/div>\n<div style=\"text-align: justify;\"><\/div>\n<div style=\"text-align: justify; text-indent: 0.5in;\"><span lang=\"RO\" style=\"font-size: 12pt;\">P\u00e2n\u0103 \u00een decembrie 1609, Galileo a construit un telescop cu puterea de amplificare de 20 de ori mai mare, cu ajutorul c\u0103ruia a descoperit mun\u0163ii \u015fi craterele lunii. Tot el a mai v\u0103zut c\u0103, Calea Lactee este compus\u0103 din stele \u015fi a descoperit cei patru mari sateli\u0163i ai lui Jupiter. A publicat toate aceste descoperiri \u00een martie 1610 \u00een <i>The Starry Messenger<\/i>. Faima i-a adus o slujb\u0103 de matematician la curtea din Floren\u0163a. P\u00e2n\u0103 \u00een decembrie 1610 a observat fazele lui Venus, care-l contraziceau pe Ptolemais \u015fi confirmau preferin\u0163a lui Galieo pentru teoria lui Copernic. <\/span><\/div>\n<div style=\"text-align: justify;\"><\/div>\n<div style=\"text-align: justify; text-indent: 0.5in;\"><span lang=\"RO\" style=\"font-size: 12pt;\">Profesorii de filosofie au dispre\u0163uit descoperirile lui Galileo. El a mai disputat \u015fi cu profesorii din Floren\u0163a \u015fi Pisa despre hidrostatic\u0103 \u015fi a publicat o carte despre plutirea corpurilor \u00een 1612. \u00cen 1613 a publicat o lucrare despre petele solare \u015fi a prezis victoria teoriei lui Copernic. Un profesor din Pisa, \u00een absen\u0163a lui Galileo, a spus familiei ce domnea \u00een Floren\u0163a \u015fi angaja\u0163ilor lui Galileo c\u0103 a crede c\u0103 p\u0103m\u00e2ntul se mi\u015fc\u0103 este o erezie. \u00cen 1614 un preot din Floren\u0163a i-a denun\u0163at pe adep\u0163ii lui Galileo de la cariera preo\u0163easc\u0103. Galileo a scris o scrisoare lung\u0103 \u015fi deschis\u0103 \u00een care scria c\u0103 Biblia ar trebui s\u0103 ajute \u015ftiin\u0163a s\u0103 progreseze, nu s\u0103 o \u0163in\u0103 pe loc. \u00cen 1616 cardinalul Robert Bellarmine \u00eei spune lui Galileo s\u0103 nu mai apere conceptul, c\u0103 p\u0103m\u00e2ntul se mi\u015fc\u0103. \u00cen 1624 Galileo a \u00eenceput o carte, pe care a vrut s\u0103 o intitulze \u201cDialog despre maree\u201d, care \u00een 1630 a fost licen\u0163iat\u0103 pentru a fi tip\u0103rit\u0103 de c\u0103tre criticii romano-catolici, dar numind-o \u201cDialog despre cele dou\u0103 principale sisteme ale lumii\u201d \u015fi a fost publicat\u0103 la Floren\u0163a \u00een 1632. Galileo era citat de Inchizi\u0163ia roman\u0103 cu acuza\u0163ia: \u201cgrave suspiciuni de erezie\u201d. \u00cen 1633 a fost condamnat la \u00eenchisoare pe via\u0163\u0103, iar cartea sa urma s\u0103 fie ars\u0103.<\/span><\/div>\n<div style=\"text-align: justify;\"><\/div>\n<div style=\"text-align: justify; text-indent: 0.5in;\"><span lang=\"RO\" style=\"font-size: 12pt;\">Cartea final\u0103 a lui Galileo numit\u0103: \u201cDiscursul privind dou\u0103 noi \u015ftiin\u0163e\u201d a fost publicat\u0103 la Leiden \u00een 1638. Cartea a deschis un drum ce l-a condus pe Newton la legea atrac\u0163iei universale sau legea gravita\u0163iei. Galileo a orbit \u00eenainte ca aceasta s\u0103 fie publicat\u0103 \u015fi a murit la Arcetri, l\u00e2ng\u0103 Floren\u0163a, la 8 ianuarie 1642.<\/span><\/div>\n<div style=\"text-align: justify;\"><\/div>\n<div style=\"text-align: justify; text-indent: 0.5in;\"><span lang=\"RO\" style=\"font-size: 12pt;\">O investiga\u0163ie \u00een astronomie a fost deschis\u0103 \u00een 1979 de c\u0103tre papa Ioan Paul II \u015fi \u00een octombrie 1992 o comisie papal\u0103 a trecut \u00een registru gre\u015feala Vaticanului.<\/span><\/div>\n<div style=\"text-align: justify;\"><\/div>\n<div style=\"text-align: justify; text-indent: 0.5in;\">\n<\/div>\n<div style=\"text-align: justify;\"><\/div>\n<div style=\"text-align: justify; text-indent: 0.5in;\">\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>A tr\u0103it \u00eentre anii 1564 \u015fi 1642. A fost un fizician \u015fi astronom italian, care, \u00eempreun\u0103 cu astronomul german Johannes Kepler a ini\u0163iat revolu\u0163ia \u015ftiin\u0163ific\u0103, care a \u00eenflorit de la fizicianul englez, Isaac Newton. Cea mai mare contribu\u0163ie a sa a fost \u00een astronomie, unde a folosit telescopul pentru a observa \u015fi a descoperi petele [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19995"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19995"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19995\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19995"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19995"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19995"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}