{"id":19976,"date":"2011-03-30T15:56:00","date_gmt":"2011-03-30T15:56:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/submarine-2"},"modified":"2011-03-30T15:56:00","modified_gmt":"2011-03-30T15:56:00","slug":"submarine-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2011\/03\/30\/submarine-2\/","title":{"rendered":"Submarine"},"content":{"rendered":"
<\/div>
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
Primele submarine erau b\u0103rci subacvatice cu v\u00e2sle, f\u0103cute din lemn \u015fi din piele. \u00cen prezent, submarinul nuclear este o ma\u015fin\u0103 militar\u0103 puternic\u0103, capabil\u0103 s\u0103 parcurg\u0103 peste 500000 km cu doar 5 kg de combustibil.<\/i> Un submarin a fost pentru prima dat\u0103 folosit pentru a ataca un vas inamic \u00een anul 1776, \u00een timpul R\u0103zboiului de Independen\u0163\u0103 american (1775-<\/span>1783<\/span>). <\/span>Minisubmarinul Turtle <\/i>a \u00eencercat s\u0103 ata\u015feze o min\u0103 la fregata britanic\u0103 Eagle<\/i> \u00een New York Bay. Planul a e\u015fuat, dar Turtle<\/i> reu\u015fise s\u0103 ajung\u0103 nedetectat la vasul inamic, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 submarinele puteau fi folosite \u00een r\u0103zboi. Turtle<\/i> era propulsat de un b\u0103rbat care pedala o elice. G\u0103sirea unui mijloc potrivit de ac\u0163ionare a submarinelor nu a fost un lucru u\u015for. Motoarele electrice pentru b\u0103rci fuseser\u0103 concepute p\u00e2n\u0103 \u00een anii 1830 \u015fi erau ideale pentru ac\u0163ionarea unui vas submersibil pentru c\u0103 nu eliminau gaze \u015fi nu consumau oxigen. Totu\u015fi, motoarele electrice nu au adus r\u0103spunsul complet, pentru c\u0103 bateriile necesare se desc\u0103rcau cur\u00e2nd. \u00cen anii 1860 s<\/span>–<\/span>au conceput baterii electrice re\u00eenc\u0103rcabile numite acumulatoare sau baterii de acumulatoare \u015fi dinamuri capabile s\u0103 le re\u00eencarce. Totu\u015fi, \u00een ciuda faptului c\u0103 un submarin propulsat de un motor electric putea folosi un dinam pentru a<\/span>–<\/span>\u015fi re\u00eenc\u0103rca bateriile electrice, trebuia s\u0103 se adauge un fel de motor pentru ac\u0163ionarea dinamului.<\/span><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>\n
\u00a7        <\/span><\/span>Progrese<\/span><\/b><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>\n

Un motor cu aburi obi\u015fnuit necesita o alimentare abundent\u0103 cu aer<\/span><\/span><\/h4>\n
<\/div>\n
pentru a<\/span>–<\/span>\u015fi arde combustibilul \u015fi un co\u015f pentru eliminarea fumului \u015fi a gazelor. Motorul putea fi ac\u0163ionat \u00een timp ce vasul era la suprafa\u0163\u0103, dar, \u00eenainte de scufundare, echipajul trebuia s\u0103 etan\u015feze co\u015ful \u015fi s\u0103 \u00eenchid\u0103 boilerele. Aceasta provoca o \u00eent\u00e2rziere inacceptabil\u0103 pentru un vas militar care trebuia s\u0103 se scufunde brusc pentru a evita inamicul. De asemenea, c\u0103ldura rezidual\u0103 de la boilere ridica temperatura la nivele insuportabile.<\/span><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
          R\u0103spunsul p\u0103rea s\u0103 fie motorul cu benzin\u0103, de\u015fi un dezavantaj grav al acestuia este faptul c\u0103 aburii combustibilului volatil pot exploda u\u015for. Cu toate acestea, \u00een anii 1900, multe asemenea vase cu motoare cu benzin\u0103 erau folosite \u00een opera\u0163iunile navale.<\/span><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
          Primele submarine ale Marii Britanii erau de tip Holland, numite dup\u0103 constructorul lor american. Aceste ambarca\u0163ii erau lungi de 19,3 m cu o raz\u0103 (l\u0103\u0163ime) de 3,6 m. \u00cen timp ce erau la suprafa\u0163\u0103, un motor cu benzin\u0103 ac\u0163iona un dinam care \u00eenc\u0103rca bateriile electrice. Acest motor propulsa de asemenea vasul la suprafa\u0163\u0103, d\u00e2ndu<\/span>-I<\/span> o vitez\u0103 maxim\u0103 de 12 noduri. C\u00e2nd era scufundat, dinamul func\u0163iona ca motor ac\u0163ionat de bateriile electrice. Aceasta d\u0103dea vasului o vitez\u0103 subacvatic\u0103 de p\u00e2n\u0103 la 8 noduri.<\/span><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>\n
\u00a7        <\/span><\/span>Energia Diesel<\/span><\/b><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>\n
\u00cen cele din urm\u0103, totu\u015fi, motoarele Diesel au \u00eenlocuit motoarele cu benzin\u0103 la submarine. La \u00eenceput, propulsia la suprafa\u0163\u0103 se f\u0103cea prin ac\u0163ionare direct\u0103 de la motoarele Diesel ale vasului. Mai t\u00e2rziu, s<\/span>–<\/span>au introdus submarine cu ac\u0163ionare Diesel<\/span>-electric\u0103. \u00cen acest tip de vas, motoarele electrice sunt folosite at\u00e2t sub ap\u0103, c\u00e2t \u015fi la suprafa\u0163\u0103, dar se folosesc \u015fi generatoare electrice ac\u0163ionate de motoare Diesel pentru a le ac\u0163iona \u015fi pentru a \u00eenc\u0103rca bateriile.<\/span><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00cen 1943, germanii au introdus \u201c<\/span>\u0163eava de respira\u0163ie<\/span>\u201d<\/span>. Aceasta era un tub con\u0163in\u00e2nd \u0163evile de admisie \u015fi de evacuare ale motorului. Un submarin putea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 sub suprafa\u0163\u0103 \u015fi, cu \u201c\u0163eava de respira\u0163ie\u201d ie\u015find din ap\u0103, s\u0103 \u00ee\u015fi porneasc\u0103 motoarele pentru a-\u015fi re\u00eenc\u0103rca bateriile electrice. Func\u0163ion\u00e2nd astfel, submarinele erau extrem de greu de detectat de inamic.<\/span><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
O revolu\u0163ie \u00een construc\u0163ia de submarine a avut loc \u00een 1955. Flota Militar\u0103 SUA a lansat USS Nautilus <\/i>\u2013 primul submarin cu propulsie nuclear\u0103. Ac\u0163ionat de o bucat\u0103 de uraniu, de m\u0103rimea unei mingi de golf, \u00eentr<\/span>–<\/span>un reactor nuclear. Nautilus<\/i> putea parcurge peste 110000 km \u00een doi ani, f\u0103r\u0103 a trebui realimentat.<\/span><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>\n
\u00a7        <\/span><\/span>Energia nuclear\u0103<\/span><\/b><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>\n
Reactorul unui submarin nuclear produce c\u0103ldur\u0103 prin fisiunea nucleelor. Prin acest proces se divid nucleele atomice, eliber\u00e2nd cantit\u0103\u0163i mari de c\u0103ldur\u0103. Un lichid de r\u0103cire extrage c\u0103ldura din reactor \u015fi o transfer\u0103 la apa dintr<\/span>–<\/span>un boiler. Apa fierbe, gener\u00e2nd aburi, trecu\u0163i apoi \u00een turbinele de propulsie principale \u015fi \u00een turbine legate la generatoare electrice. C\u0103ldura transform\u0103 apa \u00een aburi. Apoi, aburii rotesc turbinele care ac\u0163ioneaz\u0103 elicele.<\/span><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>\n
\u00a7          <\/span><\/span>V\u00e2n\u0103toare<\/span><\/b>–<\/b>distrug\u0103toare<\/span><\/b><\/span><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>\n
Submarinele cu propulsie nuclear\u0103 sunt foarte costisitoare \u015fi doar flotele militare ale celor mai bogate \u0163\u0103ri \u015fi le pot permite. Ele sunt de dou\u0103 tipuri. Submarinele nucleare v\u00e2n\u0103toare-distrug\u0103toare, cunoscute ca SSN-uri, se  folosesc la urm\u0103rirea \u015fi la distrugerea navelor \u015fi a submarinelor inamice. Ele sunt dotate cu sonar sensibil pentru a detecta <\/span>\u201csemn\u0103tura sonor\u0103\u201d unic\u0103, un sunet de identificare, a unui vas inamic. Operatorii de sonar pricepu\u0163i pot s\u0103 identifice multe vase pur \u015fi simplu dup\u0103 tipul de zgomot pe care \u00eel fac. Acesta este \u00een mare parte determinat de viteza cu care se rote\u015fte elicea \u015fi de num\u0103rul de pale pe care \u00eel are aceasta. Indiferent c\u00e2t de silen\u0163ios ar fi un submarin, de obicei, el poate fi detectat prin folosirea unui sistem sonor activ. Acesta transmite unde sonore prin ap\u0103 \u015fi recep\u0163ioneaz\u0103 ecourile, inclusiv pe cele provocate de submarine.<\/span><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
SSN-<\/span>ul rusesc clasa Alfa, cunoscut sub numele de <\/span>\u201cpe\u015fti\u015forul auriu\u201d, se poate scufunda la 700 m \u015fi poate s\u0103 ating\u0103 o vitez\u0103 maxim\u0103 de 110 km\/<\/span>h. Pe vremea R\u0103zboiului Rece dintre SUA \u015fi fosta Uniune Sovietic\u0103, ambele \u0163\u0103ri \u015fi<\/span>–<\/span>au construit flote mari de submarine v\u00e2n\u0103toare<\/span>–<\/span>distrug\u0103toare cu scopul \u015fi rezisten\u0163a de a a\u015ftepta l\u00e2ng\u0103 porturile terminale ale inamicului \u015fi de a<\/span>–<\/span>\u015fi urm\u0103ri prada \u00een zonele de patrulare oceanice.<\/span><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>\n
\u00a7        <\/span><\/span>Submarinele balistice<\/span><\/b><\/span><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>\n
Cele mai mari submarine cu propulsie nuclear\u0103 sunt cele concepute pentru aruncarea proiectilelor balistice cu raz\u0103 mare de ac\u0163iune, purt\u00e2nd focoase nucleare. Aceste vase, cunoscute ca SSBN<\/span>–<\/span>uri, pot lansa proiectile pe sub ap\u0103, pentru a lovi \u0163inte la mii de kilometri dep\u0103rtare. SSBN<\/span>–<\/span>uri se afl\u0103 \u00een func\u0163iune \u00een SUA, Rusia, Marea Britanie, Fran\u0163a \u015fi China. Capacitatea SSBN-urilor de a evita detectarea, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd sub ap\u0103 luni \u00eentregi dac\u0103 este necesar, la protejeaz\u0103 de atacul nuclear \u2013 un mare avantaj fa\u0163\u0103 de punctele de lansare a proiectilelor pe uscat. Dac\u0103 un inamic lanseaz\u0103 un atac cu arme nucleare, SSBN<\/span>–<\/span>urile pot contraataca devastator. Aceasta le face foarte eficiente \u00een \u0163inerea la distan\u0163\u0103 a inamicilor. SSBN<\/span>–<\/span>urile include cele mai mari submarine din lume <\/span>\u2013<\/span> clasa Typhoon ruseasc\u0103, lung\u0103 de 170 m.<\/span><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00cen era submarinelor cu propulsie nuclear\u0103, submarinele Diesel-electrice au \u00eenc\u0103 un rol important. Sunt mai mici \u015fi mai pu\u0163in costisitoare dec\u00e2t submarinele nucleare \u015fi deplasarea lor foarte silen\u0163ioas\u0103 le face greu de depistat de detectorii sonor ai unui submarin inamic.<\/span><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>\n
\u00a7        <\/span><\/span>Via\u0163a \u00een ad\u00e2ncuri<\/span><\/b><\/span><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>\n
          Toate submarinele, at\u00e2t cele nucleare, c\u00e2t \u015fi cele Diesel-electrice, imerseaz\u0103 la fel. C\u00e2nd se preg\u0103te\u015fte de scufundare, un submarin \u00ee\u015fi umple cu ap\u0103 tancurile de imersiune p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd vasul devine neutru din punct de vedere al portan\u0163ei. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 densitatea medie a vasului este aceea\u015fi cu a apei din jurul s\u0103u, adic\u0103 vasul nu plute\u015fte \u015fi nici nu se scufund\u0103, ci doar \u201cst\u0103\u201d \u00een ap\u0103. Pentru ca submarinul s\u0103 coboare, el este ghidat \u00een jos cu ajutorul unor suprafe\u0163e de imersiune. Acestea func\u0163ioneaz\u0103 ca ni\u015fte c\u00e2rme, cu deosebirea c\u0103 ele controleaz\u0103 mi\u015fcarea de sus-jos a vasului, \u015fi nu dintr-o parte \u00een alta.<\/span><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
          Dac\u0103 un submarin trebiue s\u0103 fac\u0103 o scurt\u0103 vizit\u0103 la suprafa\u0163\u0103, el urc\u0103 pur \u015fi simplu orient\u00e2ndu-\u015fi \u00een sus suprafe\u0163ele de imersiune. Pentru a se \u00eentoarce la suprafa\u0163\u0103 pentru o perioad\u0103 mai lung\u0103, un submarin folose\u015fte \u00een mod normal are comprimat pentru a expulza apa din tancurile sale de imersiune.<\/span><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
          Un submarin nuclear poate r\u0103m\u00e2ne sub ap\u0103 luni \u00een \u015fir, de aceea trebuie s\u0103 con\u0163in\u0103 depozite mari de hran\u0103. Este esen\u0163ial\u0103 \u015fi prezen\u0163a unui sistem de climatizare. Acesta men\u0163ine aerul la o temperatur\u0103 confortabil\u0103, \u00eenl\u0103tur\u0103 dioxidul de carbon expirat de oameni \u015fi \u00eel \u00eenlocuie\u015fte cu oxigen. Oxigenul este produs la bord prin folosirea unui curent electric pentru a decompune apa m\u0103rii \u00een componentele sale principale \u2013 hidrogen \u015fi oxigen. Apele reziduale se depoziteaz\u0103 \u00een rezervoare, care se pompeaz\u0103 \u00een ap\u0103 din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd.<\/span><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
          Apa m\u0103rii se distileaz\u0103 pentru a asigura echipajului ap\u0103 de b\u0103ut. Apa s\u0103rat\u0103 a m\u0103rii se fierbe, aburii produ\u015fi se r\u0103cesc pentru a fi transforma\u0163i \u00een ap\u0103 pur\u0103, str\u00e2ns\u0103 apoi \u00een alt recipient. Sarea \u015fi alte impurit\u0103\u0163i r\u0103m\u00e2n \u00een boiler.<\/span><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>\n
\u00a7        <\/span><\/span>Naviga\u0163ia<\/span><\/b><\/span><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>\n
          Unele dintre primele periscoape (tuburi de observare) folosite la submarine erau simple \u015fi grosolane, proiect\u00e2nd o imagine r\u0103sturnat\u0103 a m\u0103rii pe un ecran din sticl\u0103 mat\u0103.<\/span><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
          Mai t\u00e2rziu s-au introdus aparaturi sofisticate pentru a da navigatorilor posibilitatea de a examina \u00een detaliu cerul, marea \u015fi fundul m\u0103rii. Asemenea aparatur\u0103 include sextan\u0163i periscop pentru observarea soarelui, a lunii \u015fi a stelelor, aparatur\u0103 radar, sisteme de televiziune cu lumin\u0103 redus\u0103 \u015fi aparatur\u0103 de sondaj ultrasonic. \u00cen prezent, Sistemul de Naviga\u0163ie Submarin (SINS), un sistem complex cu giroscoape, produce un grafic extrem de exact care necesit\u0103 doar o dat\u0103 la c\u00e2teva zile reglare de c\u0103tre NAUSAT, un sistem de naviga\u0163ie prin satelit.<\/span><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
          Submarinel controleaz\u0103 torpilele cu un sistem computerizat. C\u00e2nd o torpil\u0103 ajunge \u00een zona \u0163int\u0103, ea este preluat\u0103 de mecanisme de ghidare preprogramate, care se orienteaz\u0103 dup\u0103 sunetul elicei, magnetismul carcaselor \u015fi alte perturba\u0163ii subacvatice.<\/span><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
          Proiectilele de croazier\u0103 pot fi lansate de deasupra apei sau de sub ap\u0103. Acestea se men\u0163in aproape de suprafa\u0163a valurilor, sub nivelul radar, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u00ee\u015fi lovesc \u0163inta. Proiectilele de croazier\u0103 ale submarinelor au o raz\u0103 de ac\u0163iune de p\u00e2n\u0103 la 400 km. Principalele arme purtate de SSBN-uri sunt rachetele intercontinentale (ICBM-uri) cu focoase nucleare. Acestea includ Polaris (raz\u0103 de ac\u0163iune de circa 4500 km), Poseidon (4800 km) \u015fi Trident (7200 km).<\/span><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>\n
\u00a7        <\/span><\/span>Pericole<\/span><\/b><\/span><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>\n

          Cel mai grav lucru care se poate \u00eent\u00e2mpla unui submarin este avarierea carcasei. Aceasta este una dintre cele mai mari temeri ale echipajului. Carcasa este \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een compartimente etan\u015fe, astfel \u00eenc\u00e2t doar sec\u0163iunile direct avariate vor fi inundate de ap\u0103. Dac\u0103 sunt inundate prea multe sec\u0163iuni, submarinul se va scufunda. Un alt pericol este izbucnirea unui incendiu \u00een compartimentul ma\u015finilor. Aceasta s-a \u00eent\u00e2mplat cu mai multe submarine ruse\u015fti. \u00cen fiecare caz, vasul a reu\u015fit s\u0103 urce la suprafa\u0163\u0103, unde echipajul trebuie s\u0103 a\u015ftepte interven\u0163ia echipelor de salvare.<\/span><\/span><\/h4>\n
<\/div>\n
                <\/span>Dac\u0103 un submarin defectat nu poate s\u0103 urce la suprafa\u0163\u0103, dar este etan\u015f, stabil \u015fi st\u0103 pe fundul m\u0103rii la o ad\u00e2ncime nu foarte mare, atunci echipajul poate folosi trapele de salvare. Membrii echipajelor submarinelor britanice avariate folosesc o vest\u0103 de salvare asem\u0103n\u0103toare cu o glug\u0103 pentru a urca la suprafa\u0163\u0103. C\u00e2nd intr\u0103 \u00een turnul de salvare, membrul echipajului \u00ee\u015fi umfl\u0103 vesta conect\u00e2nd-o la un \u015ftu\u0163 de alimentare cu aer. <\/span>Apoi, o dat\u0103 inundat\u0103, camera se deschide \u015fi membrul echipajului pur \u015fi simplu urc\u0103 liber la suprafa\u0163\u0103, respir\u00e2nd normal \u00een interiorul vestei de salvare.<\/span><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
          Echipajul unui submarin e\u015fuat la ad\u00e2ncimile extreme ale oceanului nu se poate retrage prin aceast\u0103 metod\u0103, deoarece corpul uman nu rezist\u0103 la presiunea mare a apei. Singura cale de sc\u0103pare este prin intermediul unui submarin \u00een miniatur\u0103 numit submersibil. Flota Militar\u0103 SUA \u015fi Flota Militar\u0103 Regal\u0103 a Marii Britanii sunt ambele dotate cu submersibile de salvare. LR5, un tip folosit de flota militar\u0103 britanic\u0103, este cobor\u00e2t \u00een ap\u0103 de pe un vas de la suprafa\u0163\u0103 \u015fi apoi ghidat spre submarinul aflat \u00een sinistru maritim. Un co\u015f metalic, numit lizier\u0103 de transfer, se potrive\u015fte la trapa de urgen\u0163\u0103 a submarinului \u015fi asigur\u0103 echipajului o cale de a trece \u00een submersibil pentru c\u0103l\u0103toria \u00eenapoi la suprafa\u0163\u0103.<\/span><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Primele submarine erau b\u0103rci subacvatice cu v\u00e2sle, f\u0103cute din lemn \u015fi din piele. \u00cen prezent, submarinul nuclear este o ma\u015fin\u0103 militar\u0103 puternic\u0103, capabil\u0103 s\u0103 parcurg\u0103 peste 500000 km cu doar 5 kg de combustibil. Un submarin a fost pentru prima dat\u0103 folosit pentru a ataca un vas inamic \u00een anul 1776, \u00een timpul R\u0103zboiului de […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19976"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19976"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19976\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19976"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19976"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19976"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}