{"id":19973,"date":"2011-03-30T16:16:00","date_gmt":"2011-03-30T16:16:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/decembrie-1918-proclamarea-marii-uniri-2"},"modified":"2011-03-30T16:16:00","modified_gmt":"2011-03-30T16:16:00","slug":"decembrie-1918-proclamarea-marii-uniri-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2011\/03\/30\/decembrie-1918-proclamarea-marii-uniri-2\/","title":{"rendered":"Decembrie 1918-proclamarea Marii Uniri Nationale"},"content":{"rendered":"
<\/div>
<\/div>\n
<\/div>\n
<\/div>\n
De la 1 decembrie 1918 \u2013 ziua \u00een care s-a vestit lumii, prin hot\u0103r\u00e2rea Adun\u0103rii Na\u0163ionale de la Alba Iulia, Unirea tuturor rom\u00e2nilor <\/i>sub sceptrul Regelui dezrobitor Ferdinand I \u2013 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een timpul de fa\u0163\u0103, fiecare cet\u0103\u0163ean al Rom\u00e2niei \u00eentrgite a avut prilej s\u0103 asculte ori s\u0103 citeasc\u0103 diferite l\u0103muriri cu privire la felul cum s-a \u00eenf\u0103ptuit Unirea aceasta \u015fi la temeiurile care \u00eei garanteaz\u0103 tr\u0103inicia. Nu erau \u00eensa \u015fi nu sunt toate l\u0103muririle izvor\u00e2te dintr-o cuno\u015ftin\u0163\u0103 deplina a \u00eemprejur\u0103rilor, nici dintr-o neprih\u0103nit\u0103 iubire a adev\u0103rului istoric. Unii din cei ce le dau, mai ales str\u0103inii care nu au v\u0103zut din capul locului cu ochi buni \u00eentregirea Rom\u00e2niei, urm\u0103resc scopul de a \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa Unirea aceasta \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 trezeasc\u0103 \u00een sufletul celor slabi de \u00eenger \u00eendoial\u0103, spun\u00e2nd c\u0103 ea nu ar putea s\u0103 fie trainic\u0103 sau c\u0103 nu ar fi izb\u00e2nda ne\u00eendoielnic\u0103 a vredniciei neamului rom\u00e2nesc. Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 s\u0103 auzim c\u00e2teodat\u0103 astfel de p\u0103reri nu numai din partea str\u0103inilor, cu g\u00e2nduri potrivnice, ci \u015fi din partea unor rom\u00e2ni care \u2013 de\u015fi socoti\u0163i ca oameni de isprav\u0103 \u015fi buni patrio\u0163i \u2013 nu-\u015fi vor fi luat osteneala s\u0103 cugete mai \u00eendelung \u015fi mai p\u0103trunz\u0103tor, \u00eenainte de a fi rostit p\u0103reri pu\u0163in l\u0103murite cu privire la temeiurile Unirii na\u0163ional-politice a tuturor rom\u00e2nilor.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Unirea na\u0163ional-politic\u0103, de la anul 1918, nu se cuvine s\u0103 fie \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat\u0103, nici m\u0103car \u00een parte, ca un dar<\/i>, cobor\u00e2t asupra neamului rom\u00e2nesc din \u00eencrederea \u015fi simpatia lumii civilizate, nici ca o alc\u0103tuire \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, r\u0103s\u0103rit\u0103 din gre\u015felile du\u015fmanilor de veacuri. Chiar dac\u0103 asemenea gre\u015feli nu s-ar fi s\u0103v\u00e2r\u015fit niciodat\u0103 \u00eempotriva rom\u00e2nilor subjuga\u0163i de-a lungul veacurilor de st\u0103p\u00e2nire ungureasc\u0103, austriac\u0103 sau ruseasc\u0103, st\u0103p\u00e2nirile acestea nedrepte ar fi trebuit s\u0103 se dezumfle \u015fi mic\u015foreze \u00eendat\u0103 ce dreptul tuturor popoarelor de a-\u015fi croi soarta dup\u0103 buna lor pricepere a izbutit a se \u00een\u0103l\u0163a la treapta de putere hot\u0103r\u00e2toare \u00een noua \u00eentocmire a a\u015fez\u0103m\u00e2ntului de pace european\u0103. De aceea, Unirea rom\u00e2nilor trebuie \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat\u0103 totdeauna \u2013 potrivit adev\u0103rului \u2013 ca urmarea fireasc\u0103 a unei preg\u0103tiri istorice de sute de ani, \u00een cursul c\u0103rora acest popor de eroi \u015fi de mucenici a izbutit   s\u0103-\u015fi apere cu uimitoare st\u0103ruin\u0163\u0103 \u201e s\u0103r\u0103cia \u015fi nevoile \u015fi neamul” (M. Eminescu\u2013\u201eScrisoareaIII”),r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00eempotriva, tuturor n\u0103v\u0103lirilor barbare \u015fi vremelnicelor st\u0103p\u00e2niri str\u0103ine, \u00een cea mai str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu p\u0103m\u00e2ntul str\u0103mo\u015fesc \u00een care, ca \u00eentr-un liman de m\u00e2ntuire, \u015fi-a putut ad\u0103posti traiul de-a lungul vremilor de urgie. <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Astfel, statul rom\u00e2n, \u00eentregit \u00een forma lui de ast\u0103zi, trebuie pre\u0163uit ca unul dintre cele mai statornice, av\u00e2nd temeiuri ad\u00e2nci<\/i> \u015fi nezguduite \u00een alc\u0103tuirea geografic\u0103 a p\u0103m\u00e2ntului str\u0103mo\u015fesc, \u00een firea poporului rom\u00e2n \u015fi \u00een tr\u0103inicia lui nepilduit\u0103, \u00een leg\u0103turile lui suflete\u015fti \u00eent\u0103rite prin unitatea aceluia\u015fi grai, aceleia\u015fi credin\u0163e, acelora\u015fi datini \u015fi obiceiuri, \u00een asem\u0103narea nedesmin\u0163it\u0103 a \u00eentocmirilor \u015fi a\u015fez\u0103mintelor mo\u015ftenite din b\u0103tr\u00e2ni \u015fi, mai presus de toate, \u00een puterea moral\u0103 a con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale, f\u0103r\u0103 de care ar fi \u015fubrede \u015fi nesigure toate celelalte temeiuri.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
S\u0103 cercet\u0103m, pe r\u00e2nd, aceste temeiuri spre a ne putea da seama de sprijinul adus de fiecare \u00een parte \u015fi toate laolalt\u0103 pentru a \u00eent\u0103ri cl\u0103direa de unire na\u0163ional-politic\u0103 a rom\u00e2nilor.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00cen vara anului 1914, dup\u0103 ce arhiducele Francisc Ferdinand, mo\u015ftenitorul tronului habsburgic, a fost ucis la Sarajevo, \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ia sa Sofia de Chotek, de c\u0103tre studentul s\u00e2rb Gavril Prinkipo, a izbucnit r\u0103zboiul cel mare, zis r\u0103zboiul mondial. Sufletul rom\u00e2nilor subjuga\u0163i din Transilvania, Bucovina \u015fi Basarabia se zb\u0103tea cumplit \u00eentre temeri grele \u015fi frumoase n\u0103dejdi de izb\u0103vire. Mul\u0163i erau \u00eengrozi\u0163i de g\u00e2ndul c\u0103 vor fi sili\u0163i s\u0103 lupte sub steaguri str\u0103ine, \u00eempotriva fra\u0163ilor de acela\u015fi s\u00e2nge \u015fi aceea\u015fi credin\u0163\u0103. Se m\u00e2ng\u00e2iau \u00eens\u0103 cu n\u0103dejdea c\u0103 nu vor putea fi spulberate \u00een de\u015fert toate jertfele \u015fi suferin\u0163ele lor, ci cu ajutorul lui Dumnezeu se va r\u0103scump\u0103ra, \u00een sf\u00e2r\u015fit, \u00eentreg neamul rom\u00e2nesc din jugul robiei de veacuri.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00cen mintea \u015fi inima tuturor \u00eencol\u0163ise presim\u0163irea c\u0103 r\u0103zboiul acesta va face s\u0103 r\u0103sar\u0103 \u015fi pentru  ei soarele drept\u0103\u0163ii. Celor \u00eencin\u015fi \u00een hora de moarte a \u00eenfrico\u015fatului r\u0103zboi le venea c\u00e2te un cuv\u00e2nt de \u00eemb\u0103rb\u0103tare, ca acela al profesorului Nicolae Iorga, care scria \u00een ziarul \u201eNeamul Rom\u00e2nesc”: \u201eS\u0103 fi\u0163i voio\u015fi aceia, care \u00een strig\u0103te de comand\u0103 str\u0103in\u0103 sub steag str\u0103in muri\u0163i! Undeva un alt steag se ridic\u0103 \u00een m\u0103sura, \u00een care voi v\u0103 cheltui\u0163i vitejia, v\u0103 da\u0163i s\u00e2ngele vostru t\u00e2n\u0103r. El se ridic\u0103 tot mai \u00eenalt, tot mai larg, s\u0103ltat \u00een sus \u015fi r\u0103sfirat de fiecare silin\u0163\u0103 dezn\u0103d\u0103jduit\u0103 a puterii voastre, care se st\u00e2nge. \u015ei s\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 urma\u015fii vo\u015ftri<\/i>, \u00een ciuda puterilor lumii, sub acest steag pe care \u00een ne\u015ftiin\u0163\u0103, \u00een durere \u015fi \u00een \u00eentuneric voi l-a\u0163i \u00een\u0103l\u0163at, desf\u0103\u015furat \u015fi sfin\u0163it, vor fi to\u0163i \u00eempreun\u0103<\/i>!”.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Regele Carol, ca domnitor constitu\u0163ional, a \u0163inut s\u0103 cunoasc\u0103 \u00een \u00eemprejur\u0103rile grele de atunci p\u0103rerea celor mai \u00eencerca\u0163i sfetnici ai s\u0103i, pe care i-a chemat \u00eentr-un consiliu de Coroana la Sinaia pe data de 3 august 1914. Aici s-a cercetat textul tratatului austro-rom\u00e2n care, \u00een articolul 2, spunea l\u0103murit: \u201eDac\u0103 Rom\u00e2nia ar fi atacat\u0103, f\u0103r\u0103 vreo provocare din partea sa, Austro-Ungaria este obligat\u0103 a-i da \u00een timp util ajutor \u015fi asisten\u0163\u0103 \u00eempotriva agresorului. Dac\u0103 Austro-Ungaria ar fi atacat\u0103 \u00een \u00eemprejur\u0103ri asem\u0103n\u0103toare din vreo parte a statelor vecine cu Rom\u00e2nia, obliga\u0163ia de a s\u0103ri \u00een ajutor se va prezenta imediat pentru aceasta din urma”. Din cuprinsul acestui articol se vedea c\u0103 Rom\u00e2nia nu putea fi \u00eendatorat\u0103 la nici un fel de ajutor sau sprijin militar, de vreme ce Austro-Ungaria nu fusese atacat\u0103 din nici o parte, ci ea pornise la atac \u00eempotriva Serbiei.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
La 4\/17 august 1916 tratatul de alian\u0163\u0103 \u00eentre Rom\u00e2nia, de o parte, Fran\u0163a, Marea Britanie, Italia \u015fi Rusia. De alt\u0103 parte, a fost semnat. Prin acest tratat Rom\u00e2nia se lega s\u0103 atace Austro-Ungaria; Puterile Aliate \u00een \u201e\u00cen\u0163elegerea cordial\u0103” garantau \u00een schimb integritatea teritorial\u0103 a Regatului Rom\u00e2n, recunosc\u00e2ndu-i totodat\u0103 dreptul s\u0103-\u015fi alipeasc\u0103, la sf\u00e2r\u015fitul r\u0103zboiului, toate \u0163inuturile locuite de rom\u00e2ni din cuprinsul Monarhiei austro-ungare \u015fi f\u0103g\u0103duind s\u0103 nu \u00eencheie pace separat\u0103, nici pace general\u0103 dec\u00e2t \u00eempreun\u0103 \u015fi \u00een acela\u015fi timp.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Cu 10 zile \u00een urm\u0103, \u00een consiliul de Coroan\u0103, prezidat de Regele Ferdinand la Cotroceni la 14\/27 august 1916, \u015feful guvernului Ion I. C. Br\u0103tianu propunea ca Rom\u00e2nia s\u0103 declare r\u0103zboi Austro-Ungariei, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 ar<\/p>\n

e datoria moral\u0103 s\u0103 fac\u0103 pasul acesta, chiar dac\u0103 s-ar \u00eent\u00e2mpla s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eenvins\u0103.<\/span><\/div>\n

<\/div>\n
Dup\u0103 astfel de preg\u0103tiri \u015fi de hot\u0103r\u00e2ri, \u00een ziua de 15\/28 august 1916 a \u00eenceput r\u0103zboiul pentru dezrobirea rom\u00e2nilor subjuga\u0163i. Nespus de grea a fost situa\u0163ia armatei rom\u00e2ne, chiar de la \u00eenceput slab sprijinit\u0103, iar mai t\u00e2rziu tr\u0103dat\u0103 de ru\u015fi, \u00eempins\u0103 la lupte inegale pe frontul de sud \u00eempotriva bulgarilor alia\u0163i cu germanii \u015fi cu turcii, pe cel de nord \u00eempotriva maghiarilor, austriecilor \u015fi germanilor, iar la sf\u00e2r\u015fit pe frontul de r\u0103s\u0103rit \u00eempotriva ru\u015filor.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Trei luni de zile au luptat viteje\u015fte, \u00eenaint\u00e2nd cu repeziciune uimitoare \u00een Transilvania \u015fi \u00een Banat. Dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerile de la Turtucaia, Sibiu \u015fi Neajlov, a fost \u00eens\u0103 nevoit\u0103 a se retrage spre Moldova, l\u0103s\u00e2nd capitala \u015fi doua treimi din p\u0103m\u00e2ntul \u0163\u0103rii sub ocupa\u0163ia du\u015fmanilor lacomi care au istovit, timp de doi ani, \u0163ara \u015fi poporul, f\u0103r\u0103 nici o cru\u0163are. Se \u00eempliniser\u0103 317 ani de c\u00e2nd o\u015ftenii lui Mihai Viteazul, porni\u0163i pe aceea\u015fi cale a dezrobirii, \u00eencununar\u0103 la \u00eenceput cu biruin\u0163e fulger\u0103toare \u00eenaintarea pe care o p\u00e2ndea la scurt\u0103 trecere de vreme \u00eenfr\u00e2ngerea de la Mir\u0103sl\u0103u \u015fi uciderea eroului pe c\u00e2mpia de la Turda. De ast\u0103 dat\u0103, \u00eens\u0103 cursul istoriei avea s\u0103 fie tocmai dimpotriv\u0103: pomenitele \u00eenfr\u00e2ngeri ale armatei rom\u00e2ne, asupra c\u0103reia t\u0103b\u0103r\u00e2ser\u0103 cele mai o\u0163elite divizii germane, austro-maghiare, bulgare \u015fi turce\u015fti, urmau s\u0103 fie preschimbate, \u00een timpul celor trei ani de suferin\u0163\u0103 \u015fi de jertfe nepregetate ale r\u0103zboiului, \u00eentr-o str\u0103lucit\u0103 izb\u00e2nd\u0103, dintr-odat\u0103 cu biruin\u0163a hot\u0103r\u00e2toare a Marilor Alia\u0163i asupra Puterilor Centrale.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Regele Ferdinand a r\u0103mas neclintit \u00een v\u00e2rtejul celor mai grele \u00eencerc\u0103ri, f\u0103r\u0103 a fi \u015fov\u0103it o clip\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 a-i fi p\u0103rut r\u0103u de pasul f\u0103cut pentru \u00eentregirea na\u0163ional-politic\u0103 a Rom\u00e2niei.  R\u0103posatul membru al Academiei franceze, Robert de Flers, a scris in amintirile sale c\u00e2teva cuvinte pline de \u00een\u0163eles, auzite din \u00eensu\u015fi glasul Regelui Ferdinand. Aceste cuvinte sunt vrednice de amintit, fiindc\u0103 ele dau putin\u0163a s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 lupta cumplit\u0103 a unui suflet, care se dest\u0103inuia destul de rar. \u201e\u00cen trista diminea\u0163\u0103 \u2013 scrie de Flers \u2013 c\u00e2nd trupele austro-germane, victorioase pe Arge\u015f, intrau \u00een Bucure\u015fti, \u00eel rev\u0103d pe Regele Ferdinand \u00een pragul prim\u0103riei din Buz\u0103u cum se \u00eendreapt\u0103 spre unul din ofi\u0163erii no\u015ftri \u015fi-l aud: << Colonele, ai s\u0103 te \u00eent\u00e2lne\u015fti cu generalul Berthlot? >> Da, Sire! – << Ei bine! Spune-i, te rog, c\u0103 nu regret nimic \u015fi c\u0103 \u00eencrederea mea r\u0103m\u00e2ne neschimbat\u0103!>> – Cele mai grozave nenorociri: \u00eenfr\u00e2ngerea, molima \u015fi foametea nu izbutir\u0103 s\u0103 doboare hot\u0103r\u00e2rea Regelui, nici s\u0103-i insufle vreo p\u0103rere de r\u0103u.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
– Vede\u0163i, binevoi regele s\u0103-mi spun\u0103, \u00een cele mai triste zile, oric\u00e2t ar fi de grele \u00eencerc\u0103rile pe care le \u00eendur\u0103m, tot ce am f\u0103cut \u2013 auzi\u0163i-m\u0103 bine \u2013 a\u015f face din nou. St\u0103tusem pe g\u00e2nduri \u00eent\u00e2i, nu z\u0103risem o vreme care era adev\u0103rata, graua mea datorie, dar c\u00e2nd m-am convins c\u0103 Rom\u00e2nia, fiind de ras\u0103 \u015fi de chemare latin\u0103, \u00ee\u015fi are locul al\u0103turi de Puterile \u00cen\u0163elegerii, nu interesul provizoriu, ci interesul permanent istoric trebuia s-o a\u015feze l\u00e2ng\u0103 aceste popoare, c\u0103 ne nesocotind aceast\u0103 chemare, ea ar deveni din nou ceea ce fusese timp \u00eendelungat, vasal\u0103 altei puteri \u015fi c\u0103 ar renun\u0163a la ceea ce constituie mai presus de toate m\u00e2ndria \u015fi noble\u0163ea unei \u0163\u0103ri, independen\u0163a ei \u2013 atunci am g\u0103sit un mare sprijin, fiindc\u0103 vedeam cu siguran\u0163\u0103 drumul de urmat. Germanii spun: Germania mai presus de toate\u2026 Eu, am zis: Datoria mea mai presus de toate!\u2026<\/i>“<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Astfel a vorbit \u015fi a lucrat Regele Ferdinand, izbutind at\u00e2t \u00een cursul r\u0103zboiului, c\u00e2t \u015fi \u00een alte \u00eemprejur\u0103ri zbucimate, la toate r\u0103sp\u00e2ntiile mari ale vie\u0163ii, s\u0103 pun\u0103 datoria sa de Suveran mai presus de orice alt\u0103 socotin\u0163\u0103. Aceasta va face ca personalitatea lui s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een amintirea poporului rom\u00e2n \u00eenf\u0103\u015furat\u0103 \u00een aureola unui mucenic al datoriei<\/i>. Credin\u0163a cre\u015ftin\u0103 din care izvor\u0103\u015fte porunca \u00eemplinirii datoriei \u00een orice \u00eemprejurare, cu orice jertfe \u2013 este tr\u0103s\u0103tura de c\u0103petenie pentru \u00eentreaga f\u0103ptur\u0103 sufleteasc\u0103 a Regelui Ferdinand. Aceasta l-a \u00eendemnat s\u0103 nu dea nici o clip\u0103 uit\u0103rii f\u0103g\u0103duin\u0163a ce f\u0103cuse la sf\u00e2r\u015fitul lui septembrie 1914 \u00eenaintea Reprezentan\u0163ei na\u0163ionale c\u0103 va fi bun rom\u00e2n<\/i>. \u015ei tot \u00een credin\u0163a aceasta, de care era str\u0103b\u0103tut\u0103 \u00een\u0163elepciunea lui regal\u0103 a aflat izvorul t\u0103riei nebiruite, care l-a ajutat s\u0103 se \u00eenving\u0103 adeseori pe sine, ca s\u0103 poat\u0103 \u00eenvinge la vreme de nevoie \u015fi pe al\u0163ii, oric\u00e2t de puternici \u015fi numero\u015fi du\u015fmanii-ar fi fost ace\u015fti al\u0163ii lui sau \u0163\u0103rii, pentru a c\u0103rei \u00eentregire n-a stat la \u00eendoial\u0103 s\u0103 aduc\u0103 \u00eentreag\u0103 jertfa fiin\u0163ei sale suflete\u015fti.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Armata \u00eenfr\u00e2ngerii din toamna anului 1916 s-a schimbat \u00een armata biruin\u0163ei din vara anului urm\u0103tor, c\u00e2nd un martor nep\u0103rtinitor ca generalul Monk\u00e9witz, \u015feful statului major al Armatei a IV-a ruse\u015fti, putea face m\u0103rturisirea c\u0103 armata rom\u00e2n\u0103 reorganizat\u0103 era \u00eensufle\u0163it\u0103 de un m\u0103re\u0163 av\u00e2nt r\u0103zboinic, ofi\u0163eri \u015fi solda\u0163i a\u015ftept\u00e2nd cu ner\u0103bdare b\u0103t\u0103lia, spre a se r\u0103zbuna de \u00eenfr\u00e2ngerile din 1916 \u015fi spre a dezrobi teritoriul cotropit.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Opera de refacere a armatei rom\u00e2ne s-a \u00eencheiat cu cea dint\u00e2i manifestarea unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale depline, c\u00e2nd prizonierii transilv\u0103neni \u015fi bucovineni din prinsoarea ruseasc\u0103, \u00eenrola\u0163i \u00een batalioane de voluntari, sosir\u0103 Ia\u015fi spre a se \u00eenfr\u0103\u0163i cu trupele rom\u00e2ne \u015fi a porni \u00eempreun\u0103 la lupt\u0103 eroic\u0103.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Cu toate nenorocirile din toamna \u015fi iarna anului 1916, sufletul mul\u0163imii \u015fi-a p\u0103strat neatins\u0103 puterea \u015fi cur\u0103\u0163enia. \u015ei \u00een retragerea din Moldova, ca \u015fi pe c\u00e2mpul de b\u0103t\u0103lie, osta\u015ful rom\u00e2n a dat dovada celei mai ne\u00eenfricate \u00eempotriviri, fiind \u00een stare s\u0103 \u00eendure cu senin\u0103tate toate lipsurile, s\u0103 \u00eenfrunte orice primejdie, f\u0103r\u0103 a se revolta, ca tovar\u0103\u015ful s\u0103u rus, contra celor din ad\u0103postul cartierelor, pe care se mul\u0163umea doar sa-i ating\u0103 cu pleasna ironiei \u00een form\u0103 de c\u00e2ntec: \u201eNoi suferim amputa\u0163ii <\/i>\/ Iar ei iau decora\u0163ii\u2026<\/i>“.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Cinstea \u015fi patriotismul solda\u0163ilor simpli a fost \u00een stare s\u0103 z\u0103d\u0103rniceasc\u0103 urm\u0103rile tr\u0103d\u0103rii s\u0103v\u00e2r\u015fite de colonelul Sturza, care s\u0103 fie primite \u00een g\u0103rzile din Transilvania, dar i s-a r\u0103spuns c\u0103 sub steag rom\u00e2nesc nu este loc pentru tr\u0103d\u0103tori.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Pentru prim\u0103vara anului 1917 fusese pl\u0103nuit\u0103 ofensiva contra Puterilor Centrale pe \u00eentreg frontul ruso-rom\u00e2n. Izbucnirea revolu\u0163iei ruse\u015fti, \u00een martie, a z\u0103d\u0103rnicit \u00eens\u0103 \u00eemplinirea acestui plan de la care armata rom\u00e2n\u0103, ref\u0103cut\u0103, a\u015ftepta cu nezdruncinat\u0103 \u00eencredere \u00een puterile sale, victoria hot\u0103r\u00e2toare. Situa\u0163ia ce i s-a creat prin
\ntr\u0103darea, recunoscut\u0103 oficial, a armatei ruse\u015fti era f\u0103r\u0103 asem\u0103nare \u00een istoria r\u0103zboaielor. Cu toate aceste, rom\u00e2nii au luptat cu vitejie uimitoare, at\u00e2t \u00een ofensiva victorioas\u0103 de la M\u0103r\u0103\u015fti, c\u00e2t \u015fi \u00een defensiva neuitat\u0103 de la M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti \u015fi Oituz, \u00een vreme ce ru\u015fii, demoraliza\u0163i, p\u0103r\u0103seau frontul, uneori pornind chiar la atacuri pe furi\u015f contra fo\u015ftilor tovar\u0103\u015fi de lupt\u0103.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
La M\u0103r\u0103\u015fti, armata rom\u00e2n\u0103, care trecuse timp de 11 luni prin o mul\u0163ime de lovituri grele, s-a ridicat deodat\u0103 la  culmea vitejiei, m\u0103sur\u00e2ndu-se cu cele mai solide trupe din lume, necontenit biruitoare p\u00e2n\u0103 atunci, \u015fi izbutind a le \u00eenfr\u00e2nge \u015fi pune pe fug\u0103, cum nu au mai fost fug\u0103rite trupele germane \u00een nici un punct al teatrului de lupt\u0103, \u00een cursul r\u0103zboiului mondial.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00cen seara zilei de 6 august 1917, c\u00e2nd ru\u015fii la M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti p\u0103r\u0103seau frontul, \u00eensp\u0103im\u00e2nta\u0163i de violentul atac al trupelor feldmar\u015falului prusac Mackensen, pe podul Siretului de la Coste\u015fti se \u00eent\u00e2lneau cu rom\u00e2nii, hot\u0103r\u00e2\u0163i la suprema jertf\u0103 pentru a smulge biruin\u0163a. F\u0103r\u0103 a se l\u0103sa o clip\u0103 m\u0103car ab\u0103tu\u0163i de spaima retragerii ruse\u015fti, ei alergau spre front \u015fi, ca s\u0103 poat\u0103 sosi mai repede \u00een linia de foc, se v\u0103zur\u0103 nevoi\u0163i a-\u015fi face cu mitraliera loc printre ru\u015fii care fugeau \u00een neor\u00e2nduial\u0103. Astfel s-a \u00eent\u00e2mplat c\u0103 b\u0103t\u0103lia pe care germanii o \u00eencepuser\u0103 la M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti \u00eempotriva ru\u015filor, o sf\u00e2r\u015fiser\u0103 pe acela\u015fi front \u00eentr-o dramatic\u0103 \u00eenc\u0103ierare cu rom\u00e2nii. Generalul german von Morgen arat\u0103 \u00een memoriile sale c\u0103 \u201e\u00eempotrivirea rom\u00e2nilor a fost neobi\u015fnuit de d\u00e2rz\u0103 \u015fi s-a ar\u0103tat prin 61 de contraatacuri<\/i> \u00een cursul celor 14 zile de lupt\u0103<\/i>. Ele au condus mai ales la lupte cu baioneta<\/i>, care au pricinuit germanilor pierderi foarte grele”. Iar Hans Carossa scrie \u00een amintirile sale de r\u0103zboi: \u201eAi no\u015ftri vorbesc cu admira\u0163ie de dispre\u0163ul de moarte cu care lupt\u0103 rom\u00e2nii: ori de c\u00e2te ori se preg\u0103te\u015fte un atac, solda\u0163ii se reped ca nebunii”.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Campania din vara anului 1917, cu durata ei de 50 de zile, a adus numeroase dovezi de sim\u0163ul de jertf\u0103 \u015fi datorie al armatei rom\u00e2ne care, lupt\u00e2nd \u00een \u00eemprejur\u0103ri \u015fi cu mijloace deopotriv\u0103, nu erau \u00eentru nimic mai prejos dec\u00e2t oricare armat\u0103. Pe frontul din Moldova a c\u0103zut \u015fi eroina de la Jiu, Ecaterina Teodoroiu (3 septembrie 1917) \u015fi profesorul de istorie, bucovineanul Ioan Gr\u0103mad\u0103, str\u0103puns de dou\u0103 gloan\u0163e \u00een b\u0103t\u0103lia de la Cire\u015foaia (9 \u2013 11 septembrie).<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Procesul de destr\u0103mare al armatei ruse\u015fti nu a mai putut fi oprit dup\u0103 izbucnirea revolu\u0163iei bol\u015fevice de la Petrograd, cu dualitatea Lenin-Trotzki \u00een frunte (7 noiembrie 1917). Ostilit\u0103\u0163ile fur\u0103 \u00eentrerupte pe frontul Siretului, ca \u015fi pe celelalte fronturi ale ru\u015filor. Generalul Scerbacew se v\u0103zu silit s\u0103 \u00eencheie armisti\u0163iul de la Foc\u015fani \u2013 salutat cu bucurie de trupele austro-germane, primit \u00eens\u0103 cu m\u00e2nie de armata rom\u00e2n\u0103, nevoit\u0103 s\u0103 lase armele \u201enu \u00eenfr\u00e2nt\u0103 de du\u015fmani, ci tr\u0103dat\u0103 de alia\u0163i”.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00centinsul imperiu al Romanovilor, cl\u0103dit cu sabia \u015fi men\u0163inut cu cnutul, \u00eencepuse a se risipi \u00een buc\u0103\u0163i. \u00cen Basarabia, Sfatul \u0162\u0103rii, alc\u0103tuit din 84 de rom\u00e2ni \u015fi 36 de reprezentan\u0163i ai minorit\u0103\u0163ilor etnice, a proclamat, la 15 decembrie 1917<\/i>, Republica democratic\u0103 moldoveneasc\u0103<\/i>. Opera de na\u0163ionalizare cultural\u0103 a Basarabiei a fost ajutat\u0103 de ardelenii \u015fi bucovinenii pribegi \u2013 \u201eadev\u0103ra\u0163i misionari ai rom\u00e2nismului peste Prut, unde, la 24 ianuarie 1918<\/i>, s-a proclamat Republica moldoveneasc\u0103 independent\u0103<\/i>. Cu trei zile mai t\u00e2rziu armata rom\u00e2n\u0103, chemat\u0103 \u00een Basarabia s-o apere contra bol\u015fevicilor, a intrat \u00een Chi\u015fin\u0103u \u015fi, dup\u0103 c\u00e2teva ciocniri, a izbutit a cur\u0103\u0163a provincia aceasta de resturile armatei ruse\u015fti, ajung\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul lui martie s\u0103 ia \u00een primire \u015fi Cetatea Alb\u0103.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Bucovina s-a unit cu Rom\u00e2nia la 28 noiembrie. Regele Ferdinand s-a \u00eentors cu \u00eentreaga-i suit\u0103 la Bucure\u015fti \u00een ziua de 1 decembrie, c\u00e2nd rom\u00e2nii din Transilvania \u015fi Banat proclamau, cu nespus\u0103 \u00eensufle\u0163ire, \u00een Adunarea Na\u0163ional\u0103 de la Alba Iulia, unirea pe veci cu patria mam\u0103.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Italianul Mazzini prorocise rom\u00e2nilor, \u00eenc\u0103 dinainte de 1848, c\u0103 nu vor izbuti s\u0103-\u015fi cucereasc\u0103 neat\u00e2rnarea<\/i>, libertatea<\/i> \u015fi dreptatea<\/i>, dec\u00e2t dup\u0103 ce vor fi c\u0103zut \u0163arul Rusiei \u015fi \u00eemp\u0103ratul Austriei.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Sf\u00e2r\u015fitul r\u0103zboiului mondial a adus \u00eemprejur\u0103rile de neap\u0103rat\u0103 trebuin\u0163\u0103 pentru \u00eemplinirea prorociei lui Iosif Mazzini mai presus de cele mai \u00eendr\u0103zne\u0163e speran\u0163e ce ar fi putut nutri Regele Ferdinand \u00een clipa c\u00e2nd Rom\u00e2nia \u015fi-a \u00eenceput r\u0103zboiul de \u00eentregire na\u0163ional\u0103. Proclama\u0163ia regal\u0103 nu putea s\u0103 aminteasc\u0103 atunci nici un singur cuv\u00e2nt despre Basarabia \u00eengenuncheat\u0103 sub st\u0103p\u00e2nirea \u0163arului rusesc. Scopul r\u0103zboiului era hot\u0103r\u00e2t numai \u00een aceste cuvinte: \u201es\u0103 sc\u0103p\u0103m de sub st\u0103p\u00e2nirea str\u0103in\u0103 pe fra\u0163ii no\u015ftri de peste mun\u0163i \u015fi din plaiurile Bucovinei<\/i>, unde \u015etefan cel Mare doarme somnul de veci”. Sprijinindu-\u015fi Rom\u00e2nia, \u00een acest r\u0103zboi de \u00eentregire na\u0163ional\u0103, ac\u0163iunea diplomatic\u0103 \u015fi militar\u0103 pe alian\u0163a ce se \u00eencheiase cu Fran\u0163a, Anglia, Italia \u015fi Rusia, era firesc s\u0103-\u015fi aib\u0103 ca scop m\u0103rturisit numai dezrobirea provinciilor rom\u00e2ne\u015fti \u00eenglobate \u00een veacurile al XVII \u2013 lea \u015fi al XVIII \u2013 lea sub pajura cu dou\u0103 capete al monarhiei habsburgice. Chiar speran\u0163a rec\u00e2\u015ftig\u0103rii lor ajunsese, cum am v\u0103zut, aproape cu des\u0103v\u00e2r\u015fire \u00eentunecat\u0103 de biruin\u0163ele armatelor austro-germane, gata s\u0103 dicteze Rom\u00e2niei o pace umilitoare ori s\u0103-i \u00eembie ca ultim loc de ad\u0103post faimosul  \u201etriunghi al mor\u0163ii” \u00eentre r\u00e2urile Siret \u015fi Prut \u00een regiunea dintre Ia\u015fi, Vaslui \u015fi Hu\u015fi.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Atunci, \u00een una din clipele de cea mai grea cump\u0103n\u0103 din istoria rom\u00e2nilor, dup\u0103 ce s-a pr\u0103bu\u015fit \u0163arismul rusesc (1917), \u00eencepu s\u0103 mijeasc\u0103 de la r\u0103s\u0103rit cea dint\u00e2i raz\u0103 a soarelui drept\u0103\u0163ii: desfacerea Basarabiei din c\u0103tu\u015fele \u0163ariste, spre a se organiza mai \u00eent\u00e2i ca republic\u0103 democratic\u0103 moldoveneasc\u0103, apoi ca republic\u0103 neat\u00e2rnat\u0103, dup\u0103 care a urmat hot\u0103r\u00e2rea de la 27 martie (9 aprilie)1918<\/i> prin care Sfatul \u0162\u0103rii din Chi\u015fin\u0103u \u201e\u00een puterea dreptului istoric \u015fi dreptului de neam<\/i>, pe baza principiului ca noroadele singure s\u0103-\u015fi hot\u0103rasc\u0103 soarta lor”, a declarat c\u0103 Basarabia se une\u015fte pentru totdeauna \u201ecu mama sa Rom\u00e2nia”<\/i>, de care fusese dezlipit\u0103 f\u0103r\u0103 voia ei \u00eentr-un timp c\u00e2nd capetele \u00eencoronate se credeau \u00een drept s\u0103 dispun\u0103 de soarta \u0163\u0103rilor \u015fi a popoarelor care nu le apar\u0163ineau. \u00cen textul acestei declara\u0163ii erau cuprinse \u015fi c\u00e2teva condi\u0163ii, asupra c\u0103rora Sfatul \u0162\u0103rii a revenit, declar\u00e2nd dup\u0103 unirea Bucovinei \u015fi a Transilvaniei, c\u0103 renun\u0163\u0103 la ele \u201efiind \u00eencredin\u0163at c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia tuturor rom\u00e2nilor regimul curat democratic este asigurat” (27 noiembrie \u2013 10 decembrie 1918). Sfatul coloni\u015ftilor germani din Basarabia
\ns-a declarat la fel pentru unirea cu Rom\u00e2nia (7 martie 1919).<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Pr\u0103bu\u015findu-se revolu\u0163ia din octombrie 1918 \u015fi monarhia austro-ungar\u0103, li s-a dat rom\u00e2nilor din Bucovina, ca \u015fi celor din Transilvania \u015fi Banat putin\u0163\u0103 s\u0103-\u015fi rosteasc\u0103 \u015fi ei cuv\u00e2ntul, ar\u0103t\u00e2nd, \u00een temeiul drepturilor de proprie hot\u0103r\u00e2re, cum vor s\u0103 fie organizate \u015fi c\u00e2rmuite \u00een viitor provinciile locuite de d\u00e2n\u015fii. Voin\u0163a lor de via\u0163\u0103 laolalt\u0103, sub o singur\u0103 st\u0103p\u00e2nire na\u0163ional\u0103 s-a rostit m\u0103re\u0163 prin Congresul general al Bucovinei<\/i> care, s-a \u00eentrunit \u00een sala sinodal\u0103 a palatului metropolitan din Cern\u0103u\u0163i la 15 \u2013 28 noiembrie \u015fi \u201e\u00eentrup\u00e2nd suprema putere legiuitoare<\/i>, \u00een numele suveranit\u0103\u0163ii na\u0163ionale” a hot\u0103r\u00e2t \u201eUnirea necondi\u0163ionat\u0103 \u015fi pentru vecie a Bucovinei \u00een vechile ei hotare p\u00e2n\u0103 la Cermu\u015f, Colaciu \u015fi Nistru cu regatul Rom\u00e2niei<\/i>“. \u00cen aceea\u015fi zi, s-a rostit \u015fi Sfatul na\u0163ional al germanilor din Bucovina<\/i> pentru unirea acestei provincii cu Rom\u00e2nia.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00cen ce prive\u015fte pe transilv\u0103nenii \u015fi b\u0103n\u0103\u0163enii r\u0103ma\u015fi \u00een cuprinsul grani\u0163elor Ungariei, \u00een cursul r\u0103zboiului sub stare de asediu, ei nu aveau putin\u0163a s\u0103-\u015fi rosteasc\u0103 liber g\u00e2ndul de unire cu fra\u0163ii  de peste Carpa\u0163i. Dar cei ce au pornit \u00een pribegie, ad\u0103postindu-se \u00een Regatul Rom\u00e2niei, au luat o parte hot\u0103r\u00e2toare la ad\u00e2ncirea unei mi\u015fc\u0103ri suflete\u015fti prielnice ideii de libertate \u015fi unitate na\u0163ional\u0103 a tuturor rom\u00e2nilor. Sim\u0163ind primejdia cel a\u015fteapt\u0103 contele \u015etefan Tisza, fiind ministru-pre\u015fedinte al guvernului de la Budapesta, a stors l a \u00eenceputul anului 1917 c\u00e2torva arhierei \u015fi intelectuali rom\u00e2ni m\u0103rturisirea mincinoas\u0103 c\u0103 transilv\u0103nenii \u015fi b\u0103n\u0103\u0163enii nu vor s\u0103 fie elibera\u0163i de sub jugul austro-ungar. Dar aceste declara\u0163ii nu au avut nici o valoare politica deoarece au izvor\u00e2t din spaima unor suflete nel\u0103murite \u015fi care nu au fost \u00eemputernicite s\u0103 fac\u0103 astfel de m\u0103rturisiri politice \u00een numele poporului. Trebuie s\u0103 men\u0163ion\u0103m totu\u015fi faptul c\u0103 de\u015fi se aflau sub control poli\u0163ienesc, amenin\u0163a\u0163i cu deportarea sau privarea de libertate c\u00e2\u0163iva c\u0103rturari rom\u00e2ni au avut curajul s\u0103 nu-\u015fi dea semn\u0103tura c\u00e2nd le-a fost prezentat textul declara\u0163iei comandate de contele Tisza.  <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Cei r\u0103ma\u015fi acas\u0103 nemaifiind \u00een stare a-\u015fi ar\u0103ta liber voin\u0163a, \u00een numele lor a \u00een\u0163eles a se rosti, chiar \u00een cursul r\u0103zboiului, mul\u0163imea prizonierilor ardeleni \u015fi b\u0103n\u0103\u0163eni concentra\u0163i \u00een marea tab\u0103r\u0103 ruseasc\u0103 de la Darni\u0163a. Aici au redactat un memoriu pe care l-au trimis birourilor de pres\u0103 ruse\u015fti, franceze, engleze, italiene \u015fi rom\u00e2ne, m\u0103rturisind \u00een cuvinte r\u0103spicate convingerea c\u0103 \u00een cadrul monarhiei austro-ungare orice p\u0103reri, orice legi, orice garan\u0163ii \u2013 nu pot fi socotite dec\u00e2t ca ni\u015fte simple minciuni, menite s\u0103 fie c\u0103lcate \u00een picioare a doua zi. <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
La sf\u00e2r\u015fitul r\u0103zboiului mondial, redob\u00e2ndindu-\u015fi factorii de conducere politic\u0103 ai rom\u00e2nilor din Transilvania \u015fi Banat libertatea de rostire \u015fi ac\u0163iune, au putut s\u0103-\u015fi spun\u0103 \u015fi ei cuv\u00e2ntul potrivit cu dorin\u0163a din tab\u0103ra de la Darni\u0163a \u015fi care era intr-adev\u0103r dorin\u0163a milioanelor de suflete rom\u00e2ne\u015fti dintre Tisa \u015fi Carpa\u0163i. Comitetul na\u0163ional al rom\u00e2nilor din Transilvania \u015fi Banat, \u00eentrunit l a Oradea Mare, \u00een ziua de 12 octombrie 1918, prin condeiul iscusit al lui Vasile Goldi\u015f a f\u0103cut o \u00eencheiere, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 numai recunoa\u015fte parlamentului \u015fi guvernului din Budapesta dreptul s\u0103 reprezinte na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103 \u015fi cer\u00e2nd pe seama acesteia drepturile nestr\u0103mutate \u015fi de ne\u00eenstr\u0103inat la via\u0163a na\u0163ional\u0103 deplin\u0103<\/i>. Aceast\u0103 \u00eencheiere a fost \u00eenaintat\u0103 parlamentului ungar de c\u0103tre Alexandru Vaida, la 18 octombrie, dup\u0103 ce, cu o zi \u00eenainte, contele Tisza rostise cuv\u00e2ntul de prohodire: am pierdut r\u0103zboiul<\/i> \u2013 cuv\u00e2nt despre care prezentatorul \u00eencheierii de la Oradea spunea c\u0103 ar fi ajutat cauzei rom\u00e2ne\u015fti mai mult dec\u00e2t ar fi putut sa-i ajute ei (autorii \u00eencheierii) prin lupte de zeci de ani.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u201eAdunarea Na\u0163ional\u0103 a tuturor rom\u00e2nilor din Transilvania, Banat \u015fi \u0162ara Ungureasc\u0103<\/i>“, \u00eentrunit\u0103 la Alba Iulia \u00een ziua de 18 noiembrie (1 decembrie st. n.) 1918, a decretat \u201eUnirea acestor rom\u00e2ni \u015fi a tuturor teritoriilor locuite de d\u00e2n\u015fii cu Rom\u00e2nia<\/i>“. Punctul de c\u0103petenie al Adun\u0103rii de la Alba Iulia a fost cuv\u00e2ntarea m\u0103iastr\u0103 a lui Vasile Goldi\u015f, care a \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat temeiurile istorice \u015fi politice ale acestei hot\u0103r\u00e2ri epocale. Din fiecare fraz\u0103 a clasicului discurs se simte ritmul gr\u0103bit al vremii, pornirea n\u0103valnic\u0103 a sufletelor doritoare s\u0103 v\u00e2sleasc\u0103 spre limanul m\u00e2ntuirii. Motivarea istoric\u0103 este mai concis\u0103, mai sintetic\u0103, dar \u00een acela\u015fi timp cuprinz\u0103toare, fiindc\u0103 nu se m\u0103rgine\u015fte a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fa numai trecutul Transilvaniei, cum f\u0103cea Simion B\u0103rnu\u0163iu \u00een discursul s\u0103u din 1848, ci prive\u015fte interesele totalit\u0103\u0163ii neamului rom\u00e2nesc, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 le aduc\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu istoria lumii: \u201eNa\u0163iunea rom\u00e2n\u0103 \u00ee\u015fi pierde unitatea de Stat, se f\u0103r\u00e2m\u0103 prin v\u0103i sub domina\u0163iuni r\u0103zle\u0163e \u015fi una de alta neat\u00e2rn\u0103toare, pierde \u00eencopcierea cu fluviul larg \u015fi luminos al istoriei mondiale, ca apa de ploaie \u00een nisip parc\u0103 dispare de la suprafa\u0163a con\u015ftiin\u0163ei umane”. C\u00e2nd \u00eencopcierea pierdut\u0103 fu reg\u0103sit\u0103 iar\u0103\u015fi, \u201econ\u015ftiin\u0163a na\u0163ional\u0103 s\u0103v\u00e2r\u015fi la 1859 Unirea Principatelor Rom\u00e2ne sub bunul \u015fi luminatul Cuza Vod\u0103, iar s\u00e2ngele v\u0103rsat din nou cu at\u00e2ta vitejie \u00eempotriva p\u0103g\u00e2nilor, la 1877, scutur\u0103 \u015fi cele din urm\u0103 zale ale lan\u0163ului, care lega Rom\u00e2nia de Constantinopol \u015fi, la 10 mai 1881, Carol de Hohenzolern a\u015fez\u0103 pe capul s\u0103u coroana de Rege al Rom\u00e2niei libere \u015fi independente”. Aceast\u0103 privire istoric\u0103 duce numai la \u00eencheierea politic\u0103: \u201eNa\u0163iunile trebuie liberate. \u00centre aceste na\u0163iuni se afl\u0103 \u015fi na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103 din Ungaria, Banat \u015fi Transilvania. Dreptul na\u0163iunii rom\u00e2ne de a fi liberat\u0103 \u00eel recunoa\u015fte lumea \u00eentreag\u0103, \u00eel recunosc acum \u015fi du\u015fmanii no\u015ftri de veacuri. Dar, odat\u0103 sc\u0103pat\u0103 din robie, ea alearg\u0103 \u00een bra\u0163ele dulcei sale mame. Nimic mai firesc \u00een lumea aceasta. Libertatea acestei na\u0163iuni \u00eenseamn\u0103 unirea ei cu \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103\u2026<\/i>“. B\u0103tr\u00e2nul Gheorghe Pop de B\u0103se\u015fti, la v\u00e2rsta de 83 de ani, a avut fericirea s\u0103 prezideze Adunarea de la Alba Iulia, rostind la sf\u00e2r\u015fitul ei cuvintele biblice ale dreptului Simion: \u201eAcum sloboze\u015fte, St\u0103p\u00e2ne, pe robul t\u0103u \u00een pace, c\u0103ci v\u0103zur\u0103 ochii mei m\u00e2ntuirea neamului rom\u00e2nesc!”<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Spre deosebire de Congresul general al Bucovinei<\/i>, care se mul\u0163umise a proclama \u201eUnirea necondi\u0163ionat\u0103”, Adunarea de la Alba Iulia a mai ad\u0103ugat c\u00e2teva \u201eprincipii fundamentale la alc\u0103tuirea noului stat rom\u00e2n<\/i>“, principii cuprinse \u00een 6 puncte, despre rostul \u015fi \u00eensemn\u0103tatea c\u0103rora   s-au format \u00een cursul timpului multe p\u0103reri gre\u015fite. S-a f\u0103cut \u00eencercarea de a le \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa ca puncte dintr-un pretins program de partid.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00cempotriva acestei \u00eencerc\u0103ri a protestat \u00eensu\u015fi autorul care, public\u00e2ndu-\u015fi mai t\u00e2rziu discursul, \u00eenso\u0163it de c\u00e2teva \u201eadnota\u0163iuni”, spune l\u0103murit c\u0103 \u201enu s-a dat prin hot\u0103r\u00e2rea de la Alba Iulia un program politic de partid, ci s-a t\u00e2lcuit noua evanghel<\/p>\n

ie a civiliza\u0163iei umane\u2026 Nu este aici un program, ci este o doctrin\u0103, o concep\u0163ie de Stat, un ideal\u2026 Cei ini\u0163ia\u0163i \u00een studiul \u015ftiin\u0163elor sociale vor g\u0103si lesne documentarea acestui ideal al civiliza\u0163iei. Deci r\u0103spunderea istoric\u0103 \u015fi politic\u0103<\/i> pentru hot\u0103r\u00e2rea de la Alba Iulia n-o are vreun partid politic, ci o are \u00eenaintea tuturor autorul<\/i>, care s-a sim\u0163it al\u0103turi de sufletul poporului rom\u00e2n<\/i>, cu adev\u0103rat iubitor de dreptate \u015fi de libertate. Punctul 1 din art. III, acel cu libertate na\u0163ional\u0103 pentru toate popoarelor este transcris aproape textual din bro\u015fura aceluia\u015fi autor, tip\u0103rit\u0103 la Arad \u00een anul 1912, \u00een limba maghiar\u0103, despre Problema na\u0163ionalit\u0103\u0163ii<\/i>. Am propov\u0103duit aceste credin\u0163e, c\u00e2nd f\u0103ceam parte dintr-un neam asuprit, nu le-am renegat \u015fi nu le reneg nici acum, c\u00e2nd cu ajutorul lui Dumnezeu fac parte dintr-o na\u0163iune st\u0103p\u00e2nitoare asupra sa \u00een statul s\u0103u propriu” (V. Goldi\u015f, Discursuri<\/i>, Bucure\u015fti, 1928, pp.24-25).<\/span><\/div>\n

<\/div>\n
D\u00e2ndu-\u015fi seama de urm\u0103rile politice ale hot\u0103r\u00e2rii de la Alba Iulia, sa\u015fii din Transilvania au hot\u0103r\u00e2t la Media\u015f pe data de 8 ianuarie 1919 s\u0103 se considere membrii ai \u201eimperiului rom\u00e2n”. La fel au f\u0103cut \u015fi \u015fvabii din Banat care, \u00eentrunindu-se la Timi\u015foara \u00een ziua de 10 august 1919. <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Astfel s-a desf\u0103\u015furat procesul de izb\u0103vire a Transilvaniei \u015fi Banatului de sub c\u00e2rmuirea str\u0103in\u0103, deodat\u0103 cu acela de pr\u0103bu\u015fire a monarhiei habsburgice, lu\u00e2nd parte am\u00e2ndou\u0103 aceste procese \u00eempreun\u0103 la \u00eendeplinirea unei porunci istorice, care nu mai putea fi \u00eent\u00e2rziat\u0103 prin piedici nefire\u015fti.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Dintre toate manifest\u0103rile \u201esuveranit\u0103\u0163ii na\u0163ionale”, f\u0103r\u00e2mi\u0163ate prin grani\u0163ele nedrepte ale \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iilor pr\u0103bu\u015fite, cea mai m\u0103rea\u0163\u0103 a fost, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, Adunarea de la Alba Iulia, nu numai prin cov\u00e2r\u015fitoarea mul\u0163ime care a luat parte la ea, dar \u015fi prin \u00eensufle\u0163irea \u015fi prin demnitatea cet\u0103\u0163eneasc\u0103 a celor ce aduceau acum la matca Rom\u00e2niei \u00eentrgite partea cea mai de pre\u0163 a Daciei lui Traian, p\u0103m\u00e2ntul \u015fi poporul care prin vitregiile soartei a fost \u0163inut timp mai \u00eendelungat \u00een lan\u0163urile c\u00e2rmuirilor str\u0103ine \u015fi \u00eempiedicat a-\u015fi urma cursul firesc al unei dezvolt\u0103ri nestingherite, \u00een cadrele aceleia\u015fi organiza\u0163ii politice cu restul neamului.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Basarabia mitropolitul Gavriil B\u0103nulescu \u015fi a darnicului boier Vasile Stroescu aducea, pe l\u00e2ng\u0103 m\u00e2ntuirea suferin\u0163elor de 106 ani sub c\u00e2rmuirea musc\u0103leasc\u0103, bog\u0103\u0163ia lanurilor \u00eentinse \u015fi ad\u00e2ncimea sufletului pornit spre credin\u0163\u0103, care \u00een straturile \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti s-a putut p\u0103stra mai ferit de \u00eenr\u00e2uriri str\u0103ine dec\u00e2t \u00een cele or\u0103\u015fene\u015fti. Bucovina Hurmuz\u0103che\u015ftilor \u015fi a lui Silvestru Morariu aducea \u00eend\u0103r\u0103t, prin hot\u0103r\u00e2rea sa de unire necondi\u0163ionat\u0103, la coroana de o\u0163el a Rom\u00e2niei un \u201ediamant din stema lui \u015etefan cel Mare”, dup\u0103 nimeritul cuv\u00e2nt al lui Mihail Eminescu. Iar Transilvania lui Gheorghe Laz\u0103r, Andrei \u015eaguna, Simion B\u0103rnu\u0163iu \u015fi Avram Iancu, \u00eempreun\u0103 cu Banatul lui Eftimie Murgu veneau s\u0103 \u00eencoroneze, prin \u00eensufle\u0163ita hot\u0103r\u00e2re de la Alba Iulia, cu r\u0103splata drept\u0103\u0163ii nemuritoare, luptele \u015fi suferin\u0163ele de veacuri ale unei na\u0163iuni martirizate, \u00een stare s\u0103 \u00eenfrunte \u00een o mie de ani de primejdii f\u0103r\u0103 a-\u015fi pierde n\u0103dejdea \u00eentr-o viitoare izb\u0103vire, pe care o a\u015fteapt\u0103 de unde i-a \u015fi sosit: de la fra\u0163ii de peste Carpa\u0163i! Rom\u00e2nia liber\u0103 se obi\u015fnuiser\u0103 de mult\u0103 vreme transilv\u0103nenii \u015fi b\u0103n\u0103\u0163enii s-o cinsteasc\u0103 \u015fi iubeasc\u0103 \u00een taina sufletului lor ca pe un p\u0103m\u00e2nt al f\u0103g\u0103duin\u0163ei<\/i>, spre care se \u00eendreptau toate n\u0103dejdile lor de libertate \u015fi de progres.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
De aceea, bucuria de care a fost cuprins atunci, la sf\u00e2r\u015fitul anului 1918, sufletul poporului rom\u00e2n se rostea \u00een cele mai mi\u015fc\u0103toare feluri, \u00een toate \u0163inuturile, \u00een toate centrele culturale \u015fi chiar \u00een toate satele rom\u00e2ne\u015fti. Un soare nou<\/i> li se p\u0103rea tuturor c\u0103 a r\u0103s\u0103rit \u00een iarna aceea aspr\u0103, pe orizontul vie\u0163ii lor suflete\u015fti. \u015ei nu g\u0103seau cuvinte s\u0103-\u015fi arate \u00eendeajuns mul\u0163umirea \u015fi recuno\u015ftin\u0163a fa\u0163\u0103 de gloriosul ei comandant Ferdinand Dezrobitorul, fa\u0163\u0103 de Regina Maria \u015fi \u00eentreaga dinastie. \u00cen av\u00e2ntul dinastiei. \u00cen av\u00e2ntul bucuriei, o \u0163\u0103ranc\u0103 de pe valea H\u00e2rtibaciului chiuia, d\u0103n\u0163uia \u00een pia\u0163a Sibiului, fr\u00e2nturi de versuri pl\u0103smuite \u00een clipa aceea \u015fi dintre care unele nu erau lipsite de sub\u00een\u0163elesuri politice, ca de pild\u0103: \u201eVai, s\u0103racii unguri \/ Se uit\u0103 ca taurii, \/ C\u0103 regina-i ca o floare \/ Unguru’ de ciud\u0103 moare\u2026”<\/i>.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
La 14 decembrie a fost \u00eenaintat\u0103 hot\u0103r\u00e2rea de la Alba Iulia Regelui Ferdinand, care rostea cu mul\u0163umire deplin\u0103 urm\u0103toarele cuvinte: \u201e\u00cen frumoasa sa cuv\u00e2ntare, d-l Goldi\u015f a spus ast\u0103zi c\u0103 Unirea tuturor rom\u00e2nilor era o necesitate istoric\u0103. Aceast\u0103 necesitate a fost \u00een\u0163eleas\u0103 de to\u0163i oamenii cu inim\u0103 patriotic\u0103 de dincoace \u015fi de dincolo de Carpa\u0163i, de la Nistru p\u00e2n\u0103 la Tisa. Dar\u2026 evolu\u0163ia istoric\u0103 avea nevoie de instrumente. Dumnezeu, care a ocrotit necontenit \u00een cursul veacurilor poporul rom\u00e2nesc, i-a dat b\u0103rba\u0163i care au \u0163inut sub stindardul ideii na\u0163ionale, lor le-a d\u0103ruit suflet rom\u00e2nesc, le-a \u00eent\u0103rit mintea \u015fi le-a o\u0163elit bra\u0163ul ca s\u0103 duc\u0103 barca rom\u00e2nismului prin toate vitejiile vremurilor p\u00e2n\u0103 la limanul dorit, unde dup\u0103 at\u00e2tea trude \u015fi suferin\u0163e culegem roadele binemeritate ale unei lupte de veacuri. Azi, c\u00e2nd vedem\u2026 s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 cl\u0103direa m\u0103rea\u0163\u0103 ce Mihai Viteazul \u00eencepuse\u2026 aduc prinosul meu de recuno\u015ftin\u0163\u0103 tuturor acelor care \u00een toate col\u0163urile unde sun\u0103 dulcele grai rom\u00e2nesc au pus sufletul \u015fi puterile lor \u00een slujba idealului na\u0163ional. Dup\u0103 Basarabia, dup\u0103 Bucovina, mai lipsea o piatr\u0103 din cele mai scumpe: Transilvania cu \u0163inuturile din Ungaria locuite de rom\u00e2ni. Azi ne-a\u0163i adus \u015fi aceast\u0103 ultim\u0103 piatr\u0103 a cl\u0103dirii, care \u00eencoroneaz\u0103 marea oper\u0103 de Unire<\/i>. Putem privi cu \u00eencredere \u00een viitor, c\u0103ci temeliile sunt puternice<\/i>\u2026 Ele sunt cimentate prin credin\u0163a<\/i> nestr\u0103mutat\u0103 a unui \u015fir \u00eentreg de genera\u0163ii de apostoli ai idealului na\u0163ional, ele sunt \u015fi sfin\u0163ite prin s\u00e2ngele vitejilor mei osta\u015fi, care au luptat \u015fi au murit pentru Unire\u2026<\/i>“.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Dar fo\u015ftii c\u00e2rmuitori str\u0103ini nu se puteau \u00eemp\u0103ca cu noile st\u0103ri politice f\u0103urite \u00een temeiul dreptului de autodeterminare, prin hot\u0103r\u00e2rile de unire de la Chi\u015fin\u0103u, Cern\u0103u\u0163i, Alba Iulia, Media\u015f \u015fi Timi\u015foara. \u00cenfuria\u0163i de pierderea unor teritorii, pe care se obi\u015fnuiser\u0103 a le stoarce f\u0103r\u0103 mil\u0103, mul\u0163i dintre ei s-au dedat la cruzimi \u00eenfior\u0103toare, omor\u00e2nd cu nemiluita fiin\u0163e nevinovate, cum a fost \u00eempu\u015fcat preotul Opri\u015f (din jude\u0163ul Turda) \u00een clipa c\u00e2nd ie\u015fea de la biseric\u0103, \u0163\u0103ranul Ioan Arion \u00een drum spre Adunarea din Alba Iulia, preo\u0163ii Cornel Popescu \u015fi Cornel Leucu\u0163a din jude\u0163ul Aradului, avoca\u0163ii Ioan Ciorda\u015f \u015ei N. Bolca\u015f \u2013 \u00eengropa\u0163i de vii -, basarabenii Murafa \u015fi Mateevici, precum \u015fi mul\u0163imea \u0163\u0103ranilor de la Beli\u015f (Iosikafalva, azi B\u0103lce\u015fti, aproape de Huedin, jude\u0163ul Cluj), unde mo\u015fia latifundiarului Urmaczi (care s-a sinucis la Budapesta \u00een 1936) au fost ar\u015fi pe rug peste 40 de \u0163\u0103rani rom\u00e2ni.<\/span> Regele Ferdinand \u00een\u0163elegea greutatea st\u0103rii \u00een care ajunsese Rom\u00e2nia, \u00eempresurat\u0103 de bol\u015fevici \u015fi la r\u0103s\u0103rit pe grani\u0163a Nistrului, \u015fi la apus de-a lungul Tisei. De aceea \u00ee\u015fi ar\u0103ta \u00een cuvinte l\u0103murite p\u0103rerea c\u0103, dac\u0103 nu va fi \u00eempotrivirea armatei rom\u00e2ne destul de puternic\u0103, fiin\u0163a Europei \u00eentregi va fi am<\/span><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De la 1 decembrie 1918 \u2013 ziua \u00een care s-a vestit lumii, prin hot\u0103r\u00e2rea Adun\u0103rii Na\u0163ionale de la Alba Iulia, Unirea tuturor rom\u00e2nilor sub sceptrul Regelui dezrobitor Ferdinand I \u2013 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een timpul de fa\u0163\u0103, fiecare cet\u0103\u0163ean al Rom\u00e2niei \u00eentrgite a avut prilej s\u0103 asculte ori s\u0103 citeasc\u0103 diferite l\u0103muriri cu privire la felul […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19973"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19973"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19973\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19973"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19973"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19973"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}