{"id":19970,"date":"2011-03-30T16:28:00","date_gmt":"2011-03-30T16:28:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/afirmarea-constiintei-nationale-in-2"},"modified":"2011-03-30T16:28:00","modified_gmt":"2011-03-30T16:28:00","slug":"afirmarea-constiintei-nationale-in-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2011\/03\/30\/afirmarea-constiintei-nationale-in-2\/","title":{"rendered":"Afirmarea con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale \u00een Transilvania la sf\u00e2r\u015fitul secolului XVIII"},"content":{"rendered":"
<\/div>
\u00cen anul 1762 structura demografic\u0103 a Principatului Transilvaniei era compus\u0103 din 66,46% rom\u00e2ni, 21,62% maghiari, 11,72% sa\u015fi \u015fi al\u0163ii. Precum rezult\u0103 din aceste procente comparative majoritatea absolut\u0103 a popula\u0163iei era format\u0103 din rom\u00e2ni.<\/span> Un recens\u0103m\u00e2nt din anul 1767 enum\u0103r\u0103 urm\u0103toarele categorii sociale: magna\u0163i, cu 262 familii; nobili de r\u00e2nd, 25947 familii (primipili secui, boieri rom\u00e2ni din \u0162ara F\u0103g\u0103ra\u015fului \u015fi al\u0163ii); sa\u015fi liberi, 18364 familii; unguri liberi, 5533 familii; secui liberi 7866 familii; rom\u00e2ni liberi 14678 familii; or\u0103\u015feni 11865 familii. <\/span>P\u0103tura cea mai larg\u0103 a popula\u0163iei era constituit\u0103 din 107945 de iobagi \u2013 \u00een mare parte rom\u00e2ni \u2013 \u015fi 45495 familii de jeleri. Trec\u00e2nd peste aceste realit\u0103\u0163i demografice, etnice \u015fi sociale, dispozi\u0163iile codurilor de legi \u201cApprobatae constitutiones\u201d (1653) \u015fi \u201cCompilatae Constitutiones\u201d (1669), temelii juridice ale feudalismului ardelean cuprindeau pentru rom\u00e2ni dispozi\u0163ii discriminatorii, asigur\u00e2nd \u00een schimb \u201cna\u0163iunilor\u201c (nobilii maghiari, sa\u015fi \u015fi secui) \u015fi religiilor (catolic\u0103, reformat\u0103, luteran\u0103 \u015fi unitar\u0103) privilegiate prerogative ca \u015fi puterea politic\u0103 \u00een stat; ele excludeau astfel de la via\u0163a public\u0103 sau politic\u0103 pe rom\u00e2nii din Transilvania, care formau majoritatea absolut\u0103 a popula\u0163iei. Dieta, organ nobiliar, era format\u0103 numai din cele trei na\u0163iunii privilegiate. \u201c\u00cen Transilvania \u2013 remarc\u0103 D.Prodan \u2013 distinc\u0163iile, diferen\u0163ierile sociale sunt mereu dublate cu distinc\u0163iile, diferen\u0163ierile dintre popoare. Procesul de evolu\u0163ie social\u0103 se \u00een\u0163elege \u015fi ca proces de evolu\u0163ie na\u0163ional\u0103\u201d. Constatarea aceasta este ilustrat\u0103 prin evolu\u0163ia no\u0163iunii de na\u0163iune rom\u00e2n\u0103, precum \u015fi prin interferen\u0163a aspectelor sociale \u015fi na\u0163ionale cu ocazia \u00eenfiin\u0163\u0103rii grani\u0163ei militare \u00een Transilvania.<\/div>\n
Dar pe l\u00e2ng\u0103 diferen\u0163ierea din punct de vedere social, rom\u00e2nii se deosebesc de na\u0163iunile privilegiate \u015fi etnic, ca origine, limb\u0103, obiceiuri, credin\u0163e, folclor \u015fi port; sunt lega\u0163i prin fire multiple \u015fi trainice de fra\u0163ii lor de dincolo de crestele Carpa\u0163ilor. Toate aceste elemente distinctive sunt suportul unei con\u015ftiin\u0163e de \u201cneam rom\u00e2nesc\u201d, prezent\u0103 \u201c\u00een devenire istoric\u0103, care cu timpul \u00ee\u015fi va face tot mai mult loc \u00een con\u015ftiin\u0163a rom\u00e2neasc\u0103, ca p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, \u00een secolul al XVI-lea, Mihai \u015fi fapta lui s\u0103 devin\u0103 chiar simbolul activ al unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale.\u201d<\/div>\n
Pentru a \u00eendigui acest curent de afirmare na\u0163ional\u0103 cercurile vieneze ini\u0163iaz\u0103 din motive politice, unirea rom\u00e2nilor cu biserica catolic\u0103, unire conceput\u0103 ca un instrument de dominare mai eficace a Transilvaniei. Promi\u0163\u00e2ndu-se preo\u0163imii rom\u00e2ne nevoia\u015fe egalitate \u00een drepturi cu preo\u0163ii catolici \u015fi biserici ortodoxe \u201ctolerate\u201d drepturi egale cu ale confesiunilor \u201crecepte\u201d, Curtea imperial\u0103 socotea succesul asigurat, mai ales cer\u00e2nduli-se doar rom\u00e2nilor recunoa\u015fterea autorit\u0103\u0163ii papei. Problema unirii, adus\u0103 \u00een discu\u0163ie mai \u00eent\u00e2i la sinodul din Alba Iulia de la 1697 de c\u0103tre mitropolitul Teofil, a fost primit\u0103 la 7 octombrie 1698. La aceast\u0103 diet\u0103 actul de unire a fost semnat de 38 de protopopi \u015fi \u00eent\u0103rit printr-o diplom\u0103 leopoldin\u0103 \u00een 1699. <\/div>\n
Unirea nu se putut propaga \u00eens\u0103 dup\u0103 a\u015ftept\u0103rile ini\u0163iatorilor deoarece se opunea nobilii are pierdeau bra\u0163e de munc\u0103; dar se \u00eempotrivea mai ales poporul rom\u00e2n cu deosebire cel din p\u0103r\u0163ile Bra\u015fovului, F\u0103g\u0103ra\u015fului, Hunedoarei. \u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie, a urmat \u00een anul 1701, o nou\u0103 diplom\u0103 imperial\u0103, prin care s-au extins beneficiile unirii nu numai asupra preo\u0163ilor ci \u015fi asupra mirenilor trecu\u0163i la unire, ridic\u00e2ndu-i din starea de iob\u0103gie la cea de oameni liberi. Diploma, de importan\u0163\u0103 deosebit\u0103 nu numai religioase ci \u00een mar m\u0103sur\u0103 social\u0103 \u015fi politic\u0103 nu s-a aplicat \u00eens\u0103 niciodat\u0103 din cauza \u00eempotrivirii celor \u201ctrei na\u0163iuni\u201d privilegiate. <\/span><\/div>\n
S-au produs de aceea puternice agita\u0163ii, care vor pune \u00eentr-o situa\u0163ie foarte critic\u0103, \u00eens\u0103\u015fi st\u0103p\u00e2nirea habsburgic\u0103 \u00een Transilvania. \u00cen lupta aceast\u0103 dus\u0103 de episcopul Inocen\u0163iu Micu se profileaz\u0103 tot mai pregnant postulate sociale \u015fi na\u0163ionale, suprapun\u00e2ndu-se celor religioase. Cu peti\u0163ii \u015fi memorii vra\u015fnicul vl\u0103dic\u0103, primul care a \u00een\u0163eles mi\u015fcarea rom\u00e2neasc\u0103 na\u0163ional\u0103 a asaltat timp de 16 ani (1728 \u2013 1744), dieta \u015fi curtea vienez\u0103. El pretinde ca rom\u00e2nii s\u0103 fie egal \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i cu celelalte \u201cna\u0163iuni\u201d ale Transilvaniei, s\u0103 fie reprezenta\u0163i \u00een diet\u0103, \u00een guvern s\u0103 ob\u0163in\u0103 func\u0163ii, s\u0103 fie \u015ftears\u0103 iob\u0103gia \u00een scaunele s\u0103se\u015fti \u015fi s\u0103 se acorde iobagilor dreptul de liber\u0103 str\u0103mutare, de a frecventa \u015fcolile, de a \u00eenv\u0103\u0163a me\u015fte\u015fuguri. Se cerea, cu alte cuvinte \u015ftergerea inegalit\u0103\u0163ii sociale \u015fi na\u0163ionale la care erau condamna\u0163i rom\u00e2nii din Transilvania. El revendic\u0103 de asemenea, regimentele separate ale na\u0163iunilor pe care le oferea pentru cazul \u00een care vor fi satisf\u0103cute revendic\u0103rile  poporului s\u0103u, precum \u015fi existen\u0163a ofi\u0163erilor rom\u00e2ni.<\/span><\/div>\n
Micu aducea ca argument ponderea na\u0163ional\u0103 a rom\u00e2nilor \u00een Transilvania, sarcinile purtate de ei precum \u015fi drepturile lor istorice. Pretinser\u0103 drepturi dob\u00e2ndite de \u201cna\u0163iunile politice\u201d, el le opune cele amintite mai sus. Dreptului c\u00e2\u015ftigat prin puterea armelor \u00eei opune vechimea \u015fi continuitatea poporului rom\u00e2n pe acest p\u0103m\u00e2nt: dreptul priorit\u0103\u0163ii. Pus\u0103 astfel problema, na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103 nu mai apare c\u00e2tu\u015fi de pu\u0163in \u201cinferioar\u0103\u201d, nici cantitativ, nici calitativ, celorlalte \u201cna\u0163iuni\u201d.<\/span><\/div>\n
\u00cen anul 1744 Inocen\u0163iu Micu \u00ee\u015fi sintetizeaz\u0103 aceste alimente \u00eentr-un  Supplex Libellus, prezentat \u00eemp\u0103r\u0103tesei Maria Tereza.<\/span><\/div>\n
Caracterul na\u0163ional al luptei lui rezult\u0103 din d\u00e2rzenie cu care ap\u0103r\u0103 cauza \u201cna\u0163iunii rom\u00e2ne\u201d. El folose\u015fte \u00een acest scop un limbaj cu pregnante valen\u0163e na\u0163ionale. Astfel \u00een anul 1761 \u00eentr-un memoriu al \u0163\u0103ranilor \u00eenaintat congrega\u0163iei nobiliare din Deva se afirm\u0103 c\u0103 locuitorii de ba\u015ftin\u0103 ai Transilvaniei sunt r\u0103m\u0103\u015fi\u0163ele dacilor.<\/span><\/div>\n
No\u0163iunea medieval\u0103 de \u201cna\u0163iune\u201d  cap\u0103t\u0103 acum o semnifica\u0163ie nou\u0103 dovedind c\u0103 procesul form\u0103rii na\u0163iunii moderne se apropie de finalitatea lui. Con\u015ftiin\u0163a de neam se transform\u0103 \u00een con\u015ftiin\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103.<\/span><\/div>\n
R\u0103zboiul de 7 ani cu Prusia (1756-1763) oblig\u0103 pe austrieci s\u0103-\u015fi deplaseze for\u0163ele militare \u00een Silezia, iar lipsa armatei \u00een Transilvania favorizeaz\u0103 extinderea fr\u0103m\u00e2nt\u0103rilor. Decretul de \u201ctoleran\u0163\u0103\u201d al \u00eemp\u0103r\u0103tesei nu tempereaz\u0103 spiritele agitate ci d\u0103 un nou imbold luptei poporului rom\u00e2n ridicat \u00een anul 1759 sub conducerea c\u0103lug\u0103rului Sofronie din Cioara. <\/span><\/div>\n
Curtea din Viena \u00een\u015ftiin\u0163at\u0103 de izbucnirea r\u0103scoalei, ordon\u0103 arestare conduc\u0103torilor \u015fi \u00een\u0103bu\u015firea ei cu for\u0163a armat\u0103. Ordinele nu pot fi \u00eens\u0103 \u00eendeplinite deoarece mi\u015fcarea se \u00eentinsese deja asupra unui teritoriu prea va<\/p>\n

st. Maria Tereza este astfel silit\u0103 s\u0103 instituie o comisie de anchet\u0103 care s\u0103 examineze dolean\u0163ele rom\u00e2nilor. \u00centre timp valul revolu\u0163ionar a cuprins v\u0103ile Mure\u015fului, T\u00e2rnavelor, \u201cp\u0103m\u00e2ntului Cr\u0103iesc\u201d \u015fi \u0163inutul F\u0103g\u0103ra\u015fului. Emisari \u015fi scrisori ale lui Sofronie se r\u0103sp\u00e2ndesc p\u00e2n\u0103 \u00een p\u0103r\u0163ile S\u0103tmarului \u015fi Maramure\u015fului. Cu toate aceste succese Sofronie \u00eendeamn\u0103 poporul s\u0103 se re\u0163in\u0103 de la tulbur\u0103ri, s\u0103 nu refuze darea \u015fi slujbele nici ale \u00eemp\u0103r\u0103tesei \u015fi nici ale domnilor de p\u0103m\u00e2nt. Dar valul revendic\u0103rilor sociale ale \u0163\u0103r\u0103nimii nu a putut fi st\u0103vilit, autorit\u0103\u0163ilor locale lipsindu-le for\u0163a represiv\u0103.<\/span><\/div>\n

Situa\u0163ia critic\u0103 impune autorit\u0103\u0163ile m\u0103suri urgente. Conferin\u0163a ministerial\u0103 din 12 martie 1761 \u00eencredin\u0163eaz\u0103 generalului Nikolaus Adolf  baron de Buccow, noul comandant al for\u0163elor militare din Transilvanie, \u201cpacificarea\u201d rom\u00e2nilor. La 5 aprilie 1761 generalul sose\u015fte la Sibiu cu for\u0163a necesar\u0103 pentru ac\u0163iunile brutale de reprimare. Aici el \u00eel prime\u015fte la 1 mai pe Sofronie. <\/span><\/div>\n
\u00cencepe ac\u0163iunea de dezmembrare a bisericilor. Buccow decide arbitrar \u015fi execut\u0103 hot\u0103r\u00e2rile cu brutalitate. Distruge mai multe din m\u0103n\u0103stirile \u015fi schiturile din valea Oltului, pe care le socotea cuiburi de agita\u0163ie \u015fi de rezisten\u0163\u0103. El nu-l mai g\u0103se\u015fte pe \u201cinstigator\u201d, care se refugiase la Arge\u015f. \u00cens\u0103 situa\u0163ia devine \u015fi mai critic\u0103 dec\u00e2t \u00een timpul ac\u0163iunii lui Sofronie \u00een mun\u0163ii Apuseni. Aceasta o recunoa\u015fte \u015fi generalul Buccow: \u201cRom\u00e2nii, s\u0103tui de a mai fi credincio\u015fii unirii, pe care cei mai mul\u0163i spun c\u0103 nu au \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat-o nicic\u00e2nd \u015fi nici nu o recunosc, sau dedat la excese ce se apropie de revolt\u0103, dar au continuat s\u0103-\u015fi fac\u0103 slujbele \u015fi s\u0103-\u015fi pl\u0103teasc\u0103 darea.\u201d Dar acum poporul refuz\u0103 robotele, pornind pe drumul ce va duce la r\u0103scoala lui Horea.<\/span><\/div>\n
\u00cen cadrul acestor fr\u0103m\u00e2nt\u0103ri din anul 1761, fiind confruntat cu dificult\u0103\u0163i tot mai mari, generalul Buccow concepe ca un mijloc de diversiune \u00eenfiin\u0163area grani\u0163ei militare ardelene. <\/span><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen anul 1762 structura demografic\u0103 a Principatului Transilvaniei era compus\u0103 din 66,46% rom\u00e2ni, 21,62% maghiari, 11,72% sa\u015fi \u015fi al\u0163ii. Precum rezult\u0103 din aceste procente comparative majoritatea absolut\u0103 a popula\u0163iei era format\u0103 din rom\u00e2ni. Un recens\u0103m\u00e2nt din anul 1767 enum\u0103r\u0103 urm\u0103toarele categorii sociale: magna\u0163i, cu 262 familii; nobili de r\u00e2nd, 25947 familii (primipili secui, boieri rom\u00e2ni […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19970"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19970"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19970\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19970"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19970"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19970"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}