{"id":19954,"date":"2011-03-31T16:26:00","date_gmt":"2011-03-31T16:26:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/batalia-de-la-pharsalus-48-ien-2"},"modified":"2011-03-31T16:26:00","modified_gmt":"2011-03-31T16:26:00","slug":"batalia-de-la-pharsalus-48-ien-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2011\/03\/31\/batalia-de-la-pharsalus-48-ien-2\/","title":{"rendered":"B\u0103t\u0103lia de la PHARSALUS (48 \u00ee.e.n.)"},"content":{"rendered":"
<\/div>
O \u00eencercare de rezolvare a crizei interne a statului sclavagist roman de la mijlocul secolului I \u00ee.e.n. a fost formarea triumviratului: Pompei, Crassus, Cezar. Ales consul, Cezar trebuie s\u0103 mearg\u0103 \u00eempotriva helve\u0163ilor, pe care-i \u00eenfr\u00e2nge \u00een anul 58 (\u00een acela\u015fi an el \u00eenvinge un trib german condus de Ariovistus), iar \u00een 57 cucere\u015fte Belgia. \u00cen anul 56, Imperiul roman este \u00eemp\u0103r\u0163it, pentru cinci ani, \u00eentre Cezar, care prime\u015fte Galia, Pompei \u2013 cele dou\u0103 provincii spaniole, \u015fi Crassus \u2013 Siria. Crassus, b\u0103tr\u00e2n si exilat, visa s\u0103 ocupe regatul part, Bactria \u015fi India \u015fi s\u0103 ajung\u0103 la, ceea ce se considera atunci, cap\u0103tul lumii. \u00cen anul 53, Crassus intr\u0103 \u00een campanie, traverseaz\u0103 Tigrul, este \u00eencercuit de Surenas la Carrhae \u015fi armata lui este distrus\u0103. Din 40000 de oameni c\u00e2\u0163i avea, 20000 au fost uci\u015fi iar 10000 f\u0103cu\u0163i prizonieri. Acesta este cel mai mare dezastru suferit de Roma dup\u0103 Cannae. \u00cen anul 52, galii se r\u0103scoal\u0103. Cezar \u00eentreprinde o nou\u0103 campanie \u00een Galia, care se \u00eencheie cu asediul Alesiei \u015fi cu capturarea lui Vercingetorix, \u015feful r\u0103scoalei.<\/span><\/div>\n
       Dispari\u0163ia lui Crassus punea problema delicat\u0103 a \u00eemp\u0103r\u0163irii puterii \u00eentre Cezar \u015fi Pompei. Cezar avea o pozi\u0163ie strategic\u0103 avantajoas\u0103, pentru c\u0103, prin st\u0103p\u00e2nirea Galiei, se afla \u00eentre Italia \u015fi Spania st\u0103p\u00e2nit\u0103 de Pompei. Dup\u0103 moarte lui Crassus, influen\u0163a lui Pompei cre\u015fte prin aceea c\u0103 o parte din legiunile aflate \u00een r\u0103s\u0103rit \u00eei erau devotate.<\/span><\/div>\n
        Supunerea Galiei r\u0103stoarn\u0103 raportul de for\u0163e \u00een favoarea lui Cezar. Victoriile \u00eei atrag simpatiile poporului roman, iar Galia \u00eei ofer\u0103 posibilitatea recrut\u0103rii unor trupe valoroase.  Dar senatul se teme firea autoritar\u0103 a lui Cezar \u015fi \u00eel prefer\u0103 pe Pompei, care este mai pu\u0163in energic. Dispropor\u0163ia de for\u0163e era \u00een favoarea senatului \u015fi a lui Pompei, care aveau opt legiuni \u00een Spania, dou\u0103 \u00een Italia, plus legiunile din Macedonia, Siria \u015fi Africa. \u00cen 26 noiembrie, 50 \u00ee.e.n., c\u00e2nd Cezar se hot\u0103r\u0103\u015fte s\u0103 porneasc\u0103 \u00eempotriva Romei nu avea la dispozi\u0163ia lui dec\u00e2t o legiune: 5000 pedestra\u015fi \u015fi 300 c\u0103l\u0103re\u0163i. Teoretic, Pompei dispunea \u00een Italia de dou\u0103 legiuni. Cunosc\u00e2nd aceast\u0103 situa\u0163ie \u015fi \u015ftiind c\u0103 poporul este de partea lui, Cezar trece Rubiconul \u015fi porne\u015fte asupra Romei. Pompei \u015fi senatul se refugiaz\u0103 la Capua, unde \u00eencearc\u0103 s\u0103 adune c\u00e2t mai multe trupe. O prim\u0103 \u015fi cea mai mare gre\u015feal\u0103. Pompei \u015fi senatul trebuiau sa-\u015fi concentreze for\u0163ele la Roma, nu \u00een sudul Italiei. La Corfinium, Pompei las\u0103 o parte din trupe pentru a-l opri pe Cezar. Acesta \u00eenainteaz\u0103 rapid spre sud \u015fi intercepteaz\u0103 drumul dintre Corfinium \u015fi Capua, izol\u00e2nd trupele l\u0103sate la Corfinium. Pompei, \u00een loc s\u0103 vin\u0103 \u00een ajutorul Corfiniumului, se refugiaz\u0103 cu senatul \u00een portul \u00eent\u0103rit de la Brindisium. Corfinium se pred\u0103 \u015fi Cezar \u00ee\u015fi poate continua drumul spre sud, \u00eempotriva lui Pompei. Aceast\u0103 ac\u0163iune a fost criticat\u0103. Cezar adopt\u0103 varianta mar\u015fului de apropiere, direct, dezv\u0103luind \u00een felul acesta obiectivul urm\u0103rit de el: o lupt\u0103 decisiv\u0103. \u00cen prima parete a ac\u0163iunii sale, o asemenea alternativ\u0103 era de dorit. Dup\u0103 ocuparea Romei \u015fi a Corfinium-ului, era de preferat apropierea de adversar prin mar\u015furi indirecte. \u00cen felul acesta i-ar fi ab\u0103tut aten\u0163ia si l-ar fi putut surprinde \u00eentr-o pozi\u0163ie critic\u0103, termin\u00e2nd luptele cu Pompei \u00eentr-o singur\u0103 campanie. Se poate c\u0103, datorit\u0103 firii impetuoase, Cezar s\u0103 fi ratat o asemenea alternativ\u0103, dar \u00een calculul s\u0103u se poate s\u0103 fi intrat elemente necunoscute nou\u0103. \u00cen fa\u0163a ofensivei lui Cezar, Pompei \u015fi senatul trec Adriatica \u00een Grecia. Cezar revine la Roma, \u00eel nume\u015fte pe Marc Antoniu comandantul trupelor din Ialia, trimite o legiune \u00een Sicilia, alta \u00een Sardinia pentru a asigura aprovizionarea Italiei, l\u00e2ng\u0103 Marsilia legiunile din Galia. Primul obiectiv militar: cucerirea Spaniei. Aici se afla temeiul puterii militare a lui Pompei. Dac\u0103 se angaja \u00een urm\u0103rirea adversarului \u00een Grecia, legiunile din Spania puteau veni pe mare fie \u00een Italia, fie \u00een Grecia. Plec\u00e2nd \u00een Spania, Cezar rezuma lapidar strategia lui: \u201eM\u0103 duc s\u0103 lupt cu o armat\u0103 f\u0103r\u0103 general, pentru a reveni ca s\u0103 lupt cu un general f\u0103r\u0103 armat\u0103”. El miza pe activitatea du\u015fmanului s\u0103u. Calculele sale nu l-au \u00een\u015felat. \u00cen Spania, unde comandau Afranius \u015fi Varron, doi locotenen\u0163i ai lui Pompei, reu\u015fe\u015fte s\u0103 c\u00e2\u015ftige campania prin manevre care duc la izolarea adversarului \u015fi imposibilitatea acestuia de a se aprovziona. Afranius capituleaz\u0103. Succesul lui Cezar se implic\u0103 prin caracterul r\u0103zboiului pe care \u00eel duce. Cum aprecia Napoleon: ca s\u0103 anihileze o armat\u0103 egal\u0103 cu a sa, este un rezultat care nu poate fi ob\u0163inut dec\u00e2t \u00een r\u0103zboaiele civile. Varron, cel de-al doilea locotenent a lui Pompei in Spania, se supune lui Cezar, pentru ca locuitorii \u015fi legiunile lui doreau acest lucru. Cezar las\u0103 patru legiuni \u00een Spania, revine \u00een sudul Galiei, asediaz\u0103 Marsilia \u015fi o supune.   Prin supunerea Spaniei, Cezar avea spatele acoperit \u015fi libertatea s\u0103 porneasc\u0103 \u00eempotriva lui Pompei care se afl\u0103 la Dyrrachium. Acesta reu\u015fe\u015fte s\u0103 str\u00e2ng\u0103 nou\u0103 legiuni (36.000 de oameni) \u2013 alte dou\u0103 legiuni veneau \u00een sprijinul s\u0103u din Siria – ,7.000 de c\u0103l\u0103re\u0163i, 3.000 de arca\u015fi \u015fi 1.200 pr\u0103\u015ftieri. Pentru a-l ataca pe Pompei, Cezar avea dou\u0103 posibilit\u0103\u0163i: s\u0103 porneasc\u0103 pe uscat sau pe mare. Drumul pe uscat \u00eei oferea avantajul c\u0103 se putea deplasa cu toate for\u0163ele \u00een siguran\u0163\u0103. Pe mare, flota lui Cezar era inferioar\u0103 numeric, nu putea transporta dec\u00e2t jum\u0103tate din trupele sale. Cezar, \u00een ciuda dezavantajelor, se hot\u0103r\u0103\u015fte s\u0103 traverseze Adriatica. <\/span><\/div>\n
4 ianuarie, anul 48 \u00ee.e.n. Cezar trece jum\u0103tate din armata lui (20.000 pedestra\u015fi \u015fi 600 de c\u0103l\u0103re\u0163i f\u0103r\u0103 provizii) \u015fi trimite flota s\u0103-l aduc\u0103 pe Marc Antoniu cu restul. Pompei nu-\u015fi imagina o ac\u0163iune at\u00e2t de \u00eendr\u0103znea\u0163\u0103. Revine la Dyrrachium cu cea mai mare parte a trupelor, dar nu-l atac\u0103 pe Cezar, cu toat\u0103 superioritatea numeric\u0103 a trupelor sale. \u00centre timp, o parte din flota lui Cezar este distrus\u0103; Marc Antoniu reu\u015fe\u015fte totu\u015fi s\u0103 se \u00eembarce \u015fi s\u0103-i aduc\u0103 lui Cezar legiunile r\u0103mase \u00een Italia. Pompei, lent, nu poate \u00eempiedica jonc\u0163iunea dintre cele dou\u0103 armate. Cezar \u00eencearc\u0103 s\u0103-l \u00eencercuiasc\u0103 pe adversarul s\u0103u cu valuri de p\u0103m\u00e2nt; ac\u0163iune dificil\u0103, pentru c\u0103 oastea acestuia era mai numeroas\u0103 si ocupa un spa\u0163iu prea mare pentru a putea fi izolat\u0103 complet de mare sau de restul \u0163\u0103rii. Pompei este constr\u00e2ns s\u0103 dea lupta \u015fi o c\u00e2\u015ftig\u0103 \u00een iulie 48 \u00ee.e.n. datorit\u0103 grabei cu care Cezar voia s\u0103-l bat\u0103. Pompei are acum \u015fanse s\u0103 treac\u0103 in Italia \u2013 flota lui Cezar fusese complet distrus\u0103 -, dar Cezar, sim\u0163ind pericolul, porne\u015fte \u00eempotriva lui Scipio, locotenentul lui Pompei, care se afl\u0103 \u00een Macedonia. Pompei \u00eel urm\u0103re\u015fte pe Cezar, face jonc\u0163iunea cu Scipio \u015fi la Pharsalus se hot\u0103r\u0103\u015fte s\u0103 primeasc\u0103 lupta decisiv\u0103 cu adversarul s\u0103u. Senatorii \u00eei cereau acest lucru. Victoria de la Dyrrachium constituia un \u00eendemn, ca \u015fi superioritatea numeric\u0103 a trupelor sale. Cezar avea 80 de cohorte ( 8 legiuni), adic\u0103 22.000 de pedestra\u015fi \u015fi 1.000 de c\u0103l\u0103re\u0163i. Pompei avea 45.000 de pedestra\u015fi \u015fi 7.000 de c\u0103l\u0103re\u0163i, adic\u0103 110 cohorte.<\/span><\/div>\n
C\u00e2teva cuvinte despre noua organizare a armatei romane. Marius a dat posibilitatea s\u0103 intre \u00een r\u00e2ndurile armatei voluntari recruta\u0163i din r\u00e2ndurile p\u0103turii servile, ca \u015fi dintre str\u0103ini. Se produc schimb\u0103ri \u00een organizarea legiunii. P\u00e2n\u0103 la Marius legiunea era dispus\u0103 pe trei r\u00e2nduri, unitatea de baz\u0103 constituind-o manipulum. Spa\u0163iul dintre unit\u0103\u0163i reprezenta totu\u015fi un inconvenient pe c\u00e2mpul de lupt\u0103. Marius organizeaz\u0103 legiunea \u00een trei linii formate din cohorte, o cohort\u0103 av\u00e2nd 5 manipule. O cohort\u0103 are 600 de solda\u0163i. O legiune (6.000 de oameni) are 10 cohorte. Cohortele erau dispuse: 4 \u00een prima linie, 3 \u00een linia a doua, trei \u00een linia a treia. Distan\u0163a dintre cohorte era mic\u015forat\u0103. Cavaleria legiunilor este desfiin\u0163at\u0103 \u015fi se formeaz\u0103 unit\u0103\u0163i noi, alc\u0103tuite din str\u0103ini. La Pharsalus, Cezar \u00ee\u015fi dispune trupele \u00een func\u0163ie de teren, dar \u015fi de superioritatea numeric\u0103, ,mai ales \u00een cavalerie, a adversarului s\u0103u. Las\u0103 dou\u0103 cohorte pentru ap\u0103rarea taberei, iar pe cele 78 de cohorte le a\u015feaz\u0103 \u00een modul urm\u0103tor: aripa st\u00e2ng\u0103 comandat\u0103 de Marc Antoniu se sprijin\u0103 pe r\u00e2ul Enipeus, care are maluri abrupte; pe aceast\u0103 parte nu se pot face manevre; la centru comand\u0103 Domi\u0163ius Calvinius, iar pe aripa dreapt\u0103 \u2013 Publius Sulla. Infanteria este a\u015fezat\u0103 pe trei r\u00e2nduri, r\u00e2ndul al treilea mai retras form\u00e2nd o rezerv\u0103 a \u00eentregii armate. Punctul nevralgic al frontului era aripa dreapt\u0103. Pe aici se putea manevra \u015fi Pompei \u00ee\u015fi a\u015fezase cavaleria \u00een fa\u0163a acestei aripi. Cezar se temea de un atac de \u00eenv\u0103luire dat de aceast\u0103 cavalerie. Pentru a pre\u00eent\u00e2mpina orice dezordine, \u00ee\u015fi a\u015feaz\u0103 propria cavalerie (1.000 de oameni) pe aceast\u0103 arip\u0103; \u00een spatele cavaleriei, oblic sunt a\u015fezate 6 cohorte de elit\u0103. Cezar d\u0103 instruc\u0163iuni speciale cavaleriei \u015fi acestei rezerve pe care adversarul nu avea cum s\u0103 o vad\u0103 (se afla \u00een spatele c\u0103l\u0103rimii), explic\u00e2ndu-le oamenilor c\u0103 soarta luptei depinde de felul cum se vor comporta ei. Era evident c\u0103 1.000 de c\u0103l\u0103re\u0163i cu greu puteau suporta \u015focul a 7.000, de aceea, \u00een momentul \u00een care ace\u015fti 1.000 de c\u0103l\u0103re\u0163i erau constr\u00e2n\u015fi s\u0103 se retrag\u0103, cele 6 cohorte trebuiau s\u0103 atace din flanc cavaleria inamic\u0103. De asemenea, Cezar d\u0103 dispozi\u0163iuni ca linia a treia s\u0103 nu intre \u00een ac\u0163iune dec\u00e2t la porunca lui. De altfel, \u00eentreaga armat\u0103 urma s\u0103 \u00eenceap\u0103 lupta la semnalul generalului s\u0103u. Aceast\u0103  organizare minu\u0163ioas\u0103 a frontului, faptul c\u0103 fiecare unitate \u015ftie exact ce misiune are, pun \u00een eviden\u0163\u0103 calit\u0103\u0163ile deosebite ca tactician pe care le are Cezar.<\/span><\/div>\n
Pompei \u00ee\u015fi a\u015feaz\u0103 oastea cu aripa dreapt\u0103 sprijinindu-se pe r\u00e2ul Enipeus, sub comanda lui Lentulus, centrul sub comanda lui Scipio \u015fi arpa st\u00e2ng\u0103 sub comanda lui Ahenobarbus. Pe aripa st\u00e2ng\u0103 este a\u015fezat\u0103 c\u0103l\u0103rimea, 7.000 de oameni plus arca\u015fii \u015fi arunc\u0103tori cu pra\u015ftia de sub comanda lui Labienus. Nici o dispozi\u0163ie special\u0103, \u00een privin\u0163a desf\u0103\u015fur\u0103rii b\u0103t\u0103liei. Superior numerice\u015fte, Pompei considera firesc s\u0103 \u00eenfr\u00e2ng\u0103 cavaleria inamic\u0103 \u015fi s\u0103 atace flancul \u015fi spatele armatei lui Cezar. Se a\u015ftepta s\u0103 ob\u0163in\u0103 o victorie comod\u0103. <\/span><\/div>\n
9 august, anul 48 \u00ee.e.n. Liniile lui Pompei stau imobile. Cezar, care se a\u015ftepta s\u0103 fie atacat, avanseaz\u0103 primele dou\u0103 lini, le opre\u015fte la jum\u0103tatea distan\u0163ei care dep\u0103\u015fea cele dou\u0103 armate \u015fi, v\u0103z\u00e2nd c\u0103 adversarul nu se clinte\u015fte porne\u015fte el, primul la atac. Abia acum \u015farjeaz\u0103 c\u0103l\u0103rime lui Pompei. C\u0103l\u0103re\u0163ii lui Cezar se retrag in ordine, cele \u015fase cohorte de elit\u0103 atac\u0103 \u00een flanc, din fa\u0163a \u015fi cavaleria lui Pompei este \u00eempr\u0103\u015ftiat\u0103. Arca\u015fii \u015fi pr\u0103\u015ftierii sunt masacra\u0163i. \u00centre timp cele dou\u0103 infanterii angajaser\u0103 lupta pe tot frontul. Pompei comite gre\u015feala \u015fi angajeaz\u0103 toat\u0103 pedestrimea. Solda\u0163ii lui Cezar, mai bine antrena\u0163i, mai rezisten\u0163i, se lupt\u0103 de la egal la egal cu un adversar mai numeros \u015fi c\u00e2nd oboseala cuprinde am\u00e2ndou\u0103 tabere, Cezar arunc\u0103 \u00een lupt\u0103 linia a treia, pe care o p\u0103strase \u00een rezerv\u0103. Din flanc atac\u0103 \u015fi cele \u015fase cohorte care participaser\u0103 ini\u0163ial la respingerea cavaleriei adverse. Centrul o\u015ftii lui Pompei cedeaz\u0103 \u015fi lupta este pierdut\u0103. Cu mult mai \u00eenainte Pompei fugise \u00een tab\u0103r\u0103. Cezar, neobosit, \u00ee\u015fi \u00eendeamn\u0103 oamenii sa-i urm\u0103reasc\u0103 pe fugari, sa-i \u00eencercuiasc\u0103 pe al\u0163ii; el pierde 200 de oameni, adversarul 15.000 de mor\u0163i \u015fi r\u0103ni\u0163i, restul caz\u00e2nd prizonieri sau supun\u00e2ndu-se \u00eenving\u0103torului. Pompei se suie pe o corabie \u015fi fuge \u00een Egipt, Cezar \u00eel urm\u0103re\u015fte, dar Pompei este asasinat. <\/span><\/div>\n
\u00cen Egipt, Cezar se amestec\u0103 \u00een luptele dinte Cleopatra \u015fi fratele s\u0103u, pierde mai multe luni \u00een mod inutil, timp pe care locotenen\u0163ii lui Pompei \u00eel folosesc pentru a forma noi armate cu care ocup\u0103 nordul  Africii \u015fi Spania. Cezar porne\u015fte cu pu\u0163ine trupe \u00een Africa, este \u00eencercuit la un moment dat de Labienus, duce lupt\u0103 de uzur\u0103 moral\u0103 \u015fi material\u0103 \u015fi \u00een fine la 6 aprilie 46 \u00ee.e.n. c\u00e2\u015ftig\u0103 lupta de la Thapsus. Labienus fuge \u00een Spania unde la Munda este b\u0103tut \u015fi omor\u00e2t pe data de 17 martie, anul 45 \u00ee.e.n. Regimul republican este \u00eenlocuit cu regimul dictatorial.<\/span><\/div>\n
Cezar pl\u0103nuia s\u0103 porneasc\u0103 \u00eempotriva Dacilor \u015fi Par\u0163ilor, dar la 15 martie anul 44 \u00ee.e.n. este ucis \u00een senat. \u00cen acela\u015fi an este ucis \u015fi Burebista.                        <\/span><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

O \u00eencercare de rezolvare a crizei interne a statului sclavagist roman de la mijlocul secolului I \u00ee.e.n. a fost formarea triumviratului: Pompei, Crassus, Cezar. Ales consul, Cezar trebuie s\u0103 mearg\u0103 \u00eempotriva helve\u0163ilor, pe care-i \u00eenfr\u00e2nge \u00een anul 58 (\u00een acela\u015fi an el \u00eenvinge un trib german condus de Ariovistus), iar \u00een 57 cucere\u015fte Belgia. \u00cen […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19954"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19954"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19954\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19954"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19954"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19954"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}