{"id":19894,"date":"2011-04-03T08:21:00","date_gmt":"2011-04-03T08:21:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/gheorhe-lazar-2"},"modified":"2011-04-03T08:21:00","modified_gmt":"2011-04-03T08:21:00","slug":"gheorhe-lazar-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2011\/04\/03\/gheorhe-lazar-2\/","title":{"rendered":"Gheorhe Lazar"},"content":{"rendered":"
<\/div>
Gheorhe Lazar s-a nascut \u00een Ardeal, la Avrig, \u00een anul 1779 (5 iunie) si a murit tot acolo, \u00een anul 1823 (17 Septembrie).Era fiu de tarani \u00eenstariti; fratele sau Oanea era, la 1823, primar al Avrigului. Scoala primara a facut-o la Avrig (1791-1798); gimnaziul la piaristii din Cluj (1798-1801), si la Sibiu (1801-1802); filosofia si dreptul la Cluj (1802-1806), la aceiasi piaristi.\u00cen 1806 i se ofera un stipendiu bisericesc, ca sa studieze teologia, la Viena, la universitate, unde se studia numai teologia catolica, cu profesori buni. Dar el se ocupa si cu alte studii, pe care \u00eensusi le numea secundare, \u00een comparative cu cele de cariera; secundare \u00eei erau: filozofia, dreptul, istoria etc. Gratie lor, el deveni un enciclopedist bine orientat \u00een stiintele veacului al XVIII. \u00cen timpul acesta \u00eencepuse sa si scrie: traduc\u00e2nd un catehism rusesc (de Platon), o scriere de morala pentru propunere \u00een scoli, o povestire populara-romantica, cetire pentru popor. Scrierile acestea descopereau predilectia sa pentru libertatea de cugetare, de care se conducea si \u00een studiile teologice. Parasind Viena (Decembrie 1809), Lazar a fost trimis de \u00eemparat si de consistorul sau (din Sibiu) sa se hirotoneasca la Carlovit, la mitropolitul s\u00e2rbesc St. Stratimirovici. Acesta a socotit ca liberalismul lui Lazar ar putea sa fie o primejdie pentru ortodoxie; si nu l-a hirotonit. Astfel i se \u00eenchise lui Lazar drumul catre episcopat. El ramase simplu profesor la o scoala elementara de teologie, din Sibiu (1811-1815). \u00cen Sibiu se alesese episcop (1810, Octombrie) Vasile Moga, un om dusmanos, care a cautat sa suprime independenta lui Lazar; sa opreasca de sub tipar (prin cenzura sa personala) scrierile amintite si altele mai noi; sa-i faca traiul nesuferit; astfel ca Lazar fuge la Brasov (1811), de unde a fost adus \u00eenapoi cu forta (1812, Ianuarie). Leafa i-a fost marita, dar viata ramase aceeasi, nesuferita. Amar\u00e2t el \u00eesi varsa focul \u00eentr-un discurs scurt, \u00een sanatatea lui Napoleon I, care era dusmanul monarhiei austriace. Acum \u00eel dusmanira si autoritatile civile: Lazar fiind destituit si aruncat \u00een drum, \u00eentr-o vreme \u00een care Ardealul ar fi vrut mai mare nevoie de el. Din toata stiinta lui bogata, \u00een Ardeal, n-au tras nici un folos, nici “bustenii” teologi din scoala sa, nici poporul, caruia nu i-a putut tipari scrierile sale suprimate. G.Lazar trece \u00een Tara-rom\u00e2neasca, \u00een casa boiereasca a Ecaterinei Barcanescu, ca profesor particular. Aici zabovi putin. Apoi se facu inginer sau geometru (cum li se mai zicea pe atunci \u00een Transilvania). Ca inginer, masur\u00e2ndu-i o mosie, Lazar a facut cunostinta cu boierul Constantin Balaceanu (1764-1831), care era si efor al scolilor din Muntenia. Cu el a discutat Lazar un plan scolar mare, o \u00eentemeiere \u00een Bucuresti a unui liceu \u00een felul acestora din Cluj, unde \u00eenvatase ingineria. Ioan Vacarescu, Iordache Golescu mitropolitul Dionisie si alti barbati de seama luptara energic, ca planul lui Lazar sa se realizeze. Divanul tarii \u00eentelese ca deschiderea scoalii rom\u00e2nesti nu se mai putea am\u00e2na; \u00eentre 10 Decembrie 1817 si 6 Martie 1818 se decretara formele \u00een care se va \u00eenfiinta scoala. Lazar deslusi organizarea noua \u00eentr-o “\u00eenstiintare”, care ramase un document clasic de constiinta dascalului despre a sa “de izvoana sadire si de mult poftita \u00eendreptare”, de stratificarea studiilor \u00een patru grade, av\u00e2nd la \u00eenceput scoala primara si la capat filosofia si dreptul. S-au gasit imediat dascalii sau profesorii cu care sa \u00eenceapa: popa Pavel, Eufrosin Poteca, Ion Eliade (Radulescu), Ladislau Erdeli, si ,fireste, Lazar. O catastrofa \u00eent\u00e2mplata scolilor grecesti arunca \u00een liceul din Sf. Sava elevi, carora Lazar le-a propus filozofia (Condillac si Kant), si ingineria (aceasta \u00een mod foarte practic). Intreprinderea a reusit; entuziasmul, cu care a fost \u00eent\u00e2mpinata, nu s-a racit: cultura rom\u00e2na avea acum o vatra calda. Cum s-a propus \u00een scoala dela Sf. Sava, nu se stie bine. Se poate judeca, \u00eensa, dupa Gramatica rom\u00e2neasca a lui I.Eliade si dupa Aritmetica si Trigonometria lui Lazar. Lazar \u00eensusi a propus de la 1818 (toamna) p\u00e2na \u00een Iulie 1822, cu o \u00eentrerupere pricinuita de revolutia lui Tudor (1821). El a propus aritmetica, geometrie, trigonometrie, filozofie, geografie, gramatica: avea vreo 20 de scolari regulati; dar avea si auditori. De dragul auditorilor, trebuia sa vorbeasca si popular, ce se si potrivea, mai ales c\u00e2nd trata chestiuni de istorie nationala sau de etica. Scolarii devenira barbati utili patriei, unii chiar celebritati nationale; auditorii \u00eei dusera faima si \u00een mediul \u00eenconjurator, care nu mai renunta la scoala rom\u00e2neasca superioara. Dar Gh.Lazar nu a fost un simplu dascal. El a fost si un mare Rom\u00e2n. La 1819, la \u00eenscaunarea mitropolitului Dionisie, se rosti un discurs al sau, \u00een care a t\u00e2snit durerea care o simtea de “lacrimile patriei” si “jugul robiei”, care apasa patria. \u00cen 1822 el scrise al doilea discurs, mult mai agresiv, contra Grecilor care umpleau \u00eenca tara si a caror expulzare era dorul lui otarit. Era firesc ca Lazar, cuget\u00e2nd astfel, sa se \u00eemprieteneasca si cu Tudor Vladimirescu, eroul revolutiei, care a st\u00e2rnit emanciparea politica a tarilor, d\u00e2nd paralela razboinica, s\u00e2ngeroasa la emanciparea culturala a lui Lazar. <\/div>\n
\u00cen anul 1822 marele dascal s-a \u00eembolnavit. La dorinta sa, fratele sau Oanea l-a luat, din Bucuresti, \u00een caruta sa, si l-a dus acasa, unde a murit dupa vreo doua luni de la sosire. <\/div>\n
\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Gheorhe Lazar s-a nascut \u00een Ardeal, la Avrig, \u00een anul 1779 (5 iunie) si a murit tot acolo, \u00een anul 1823 (17 Septembrie).Era fiu de tarani \u00eenstariti; fratele sau Oanea era, la 1823, primar al Avrigului. Scoala primara a facut-o la Avrig (1791-1798); gimnaziul la piaristii din Cluj (1798-1801), si la Sibiu (1801-1802); filosofia si […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19894"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19894"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19894\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19894"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19894"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19894"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}