{"id":19892,"date":"2011-04-03T08:24:00","date_gmt":"2011-04-03T08:24:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/giuseppe-verdi-2"},"modified":"2011-04-03T08:24:00","modified_gmt":"2011-04-03T08:24:00","slug":"giuseppe-verdi-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2011\/04\/03\/giuseppe-verdi-2\/","title":{"rendered":"Giuseppe Verdi"},"content":{"rendered":"
<\/div>
A fost un compo<\/span>zitor italian, n\u0103scut pe data de 10. oct. 1813, la Le Roncole, Parma. \u00cenc\u0103 din copil\u0103rie a dovedit aptitudini muzicale extraordinare, la 10 ani devenind organistul bisericii din sat. Din 1826 a \u00eenceput s\u0103 studieze muzica, mai \u00eent\u00e2i la catedrala din Busseto, apoi la Milano. \u00centre timp se c\u0103s\u0103tore\u015fte cu Margherita Barezzi \u015fi, \u00een 1838 se stabilesc la Milano. Prima sa oper\u0103,  \u201eOberto\u201d , a fost  jucat\u0103 \u00een 1839, dar cele care l-au  lansat pe Giuseppe Verdi ca \u015fi compozitor de oper\u0103 au fost reprezenta\u0163iile la \u201eNabuco\u201d (9 martie 1842) \u015fi \u201eLombardi\u201d (11 feb 1843). Succesul \u015fi faima i-au  fost asigurate de \u201eErnani\u201d jucat\u0103 pe 9 martie 1844. Au mai urmat o serie de opere, p\u00e2n\u0103 \u00een 1850, c\u00e2nd Verdi a intrat \u00eentr-o nou\u0103 faz\u0103. Lumea muzical\u0103 a fost uimit\u0103 de \u201e Rigoletto\u201d (produs\u0103 la Vene\u0163ia pe 11 martie 1851). Au urmat \u201e Trubadurul\u201d (19 ianuarie 1853) \u015fi \u201eTraviata\u201d (6 martie 1853). Triumful \u00een noul stil de muzic\u0103 a fost completat \u00een 1859 de \u201eBal mascat\u201d .<\/span><\/div>\n
Ceea ce s-a numit  al treilea stil al lui Verdi este reprezentat de \u201eDon Carlos\u201d (1867) \u015fi \u201eAida\u201d (1871) jucat\u0103 pentru prima dat\u0103 la Cairo.<\/span><\/div>\n
\u00centre timp Verdi a vizitat Anglia unde, \u00een 1862 el a dirijat la Teatrul Regal \u201eInne delle Nazioni\u201d . Zvonurilor conform c\u0103rora dup\u0103 \u201eAida\u201d nu va mai scrie nimic, Verdi le-a r\u0103spuns pe 5 februarie 1887, cu opera \u00een 4 acte \u201eOtello\u201d. Au urmat \u00een 1893 \u201eFalstaff\u201d reprezentat\u0103 la La Scala, \u00een Milano. Drept r\u0103splat\u0103 compozitorul a primit de la regele Italiei titlul de Marchiz de Busseto. \u00cen final el \u015fi-a ocupat locul \u00een muzic\u0103 ca un compozitor de oper\u0103 de prim rang \u015fi a influen\u0163at considerabil \u015ecoala Italian\u0103 de muzic\u0103 \u00een a doua jum\u0103tate a secolului XIX.<\/span><\/div>\n
Giuseppe Verdi merit\u0103 a fi recunoscut \u015fi ca unul dintre compozitorii de muzic\u0103 religioas\u0103: \u201eRecviem\u201d-ul s\u0103u (scris pentru comemorarea mor\u0163ii lui Manzoni) este o capodoper\u0103  care a fost prima dat\u0103 interpretat\u0103 la Milano pe 22 mai 1874. Alte compozi\u0163ii religioase sunt: \u201eTat\u0103l Nostru\u201d pentru cinci voci, \u201eAve Maria\u201d pentru sopran\u0103 solo, un \u201eTe Deum\u201d pentru cor ,voce \u015fi orchestr\u0103 \u015fi \u201eStabat Mater\u201d dedicat Fecioarei Maria.<\/span><\/div>\n
Profesorul Dickenson, \u00een cartea sa \u201eMuzica \u00een istoria bisericii occidentale\u201d scrie: \u201eVerdi a ar\u0103tat o devo\u0163iune filial\u0103 pentru biserica catolic\u0103 combinat\u0103 cu pasiune deosebit\u0103 dovedit\u0103 de inspira\u0163ia sa muzical\u0103\u201d. Prin testament Verdi a \u00eenfiin\u0163at un fond pentru o Cas\u0103 a muzicienilor b\u0103tr\u00e2ni.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n

Sim\u00f3n Bol\u00edvar<\/span><\/h2>\n
Sim\u00f3n Jos\u00e9 Antonio de la Sant\u00edsima Trinidad Bol\u00edvar  s-a n\u0103scut  pe 24 iulie 1783, p\u0103rin\u0163ii fiind don Juan Vicente Bol\u00edvar y Ponte \u015fi do\u00f1a Maria de la Concepci\u00f3n Palacios y Blanco. Aristocrat prin na\u015ftere, Sim\u00f3n Bol\u00edvar a primit o educa\u0163ie excelent\u0103 de la tutorii s\u0103i care l-a familiarizat cu operele iluministe, ca \u015fi cu cele ale Romei \u015fi Greciei antice. La v\u00e2rsta de 9 ani el a r\u0103mas orfan, iar la 15 ani a fost trimis \u00een Spania s\u0103-\u015fi continue educa\u0163ia. <\/span><\/div>\n
A ajuns la Madrid \u00een iunie 1799 \u015fi a stat la unchiul s\u0103u Esteban Palacios. \u00cen 1802 se c\u0103s\u0103tore\u015fte cu Maria Teresa Rodr\u00edguez del Toro y Alaysa. \u00cen anul urm\u0103tor fericitul cuplu se \u00eentoarce \u00een Venezuela unde Maria Teresa moare de febr\u0103 galben\u0103. Pierderea so\u0163iei l-a afectat enorm pe Bol\u00edvar care face leg\u0103m\u00e2nt s\u0103 nu se mai \u00eensoare niciodat\u0103. <\/span><\/div>\n
Anul 1804 \u00eel g\u0103se\u015fte pe Sim\u00f3n Bol\u00edvar din nou \u00een Europa unde asist\u0103 la proclamarea lui Napoleon Bonaparte ca \u00eemp\u0103rat al Fran\u0163ei \u015fi mai apoi, la Milano, ca rege al Italiei. Bol\u00edvar \u00ee\u015fi pierde respectul pentru Napoleon deoarece consider\u0103 c\u0103 acesta a tr\u0103dat idealurile republicane \u015fi, pe v\u00e2rful Monte de Aventin, la Roma, face jur\u0103m\u00e2nt s\u0103 nu-\u015fi g\u0103seasc\u0103 odihna p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd America nu va fi liber\u0103.<\/span><\/div>\n
            Bol\u00edvar se \u00eentoarce \u00een Venezuela \u00een 1807 dup\u0103 o scurt\u0103 vizit\u0103 \u00een Statele Unite. \u00cen 1808 Napoleon \u00eel instaleaz\u0103 pe fratele s\u0103u, Joseph, ca rege al Spaniei. Acest lucru a provocat o mare revolt\u0103 popular\u0103 \u00een Spania cunoscut\u0103 ca R\u0103zboiul peninsular. \u00cen America, ca \u015fi \u00een Spania, au fost formate junte regionale pentru a rezista noului rege. Spre deosebire de juntele spaniole, totu\u015fi, juntele americane au luptat \u00eempotriva puterii regelui spaniol, nu numai \u00eempotriva persoanei Joseph Bonaparte.<\/span><\/div>\n
\u00cen acel an, junta din Caracas \u00ee\u015fi declar\u0103 independen\u0163a fa\u0163\u0103 de Spania \u015fi Bol\u00edvar este trimis \u00een Anglia \u00eempreun\u0103 cu Andr\u00e9s Bello \u015fi Luis L\u00f3pez Mendez \u00eentr-o misiune diplomatic\u0103. Bol\u00edvar se \u00eentoarce \u00een Venezuela pe 3 iunie 1811 \u015fi \u0163ine un discurs \u00een favoarea independen\u0163ei la Societatea Patriotic\u0103. Pe 13 august for\u0163ele patriotice, sub comanda lui Francisco de Miranda, ies victorioase la Valencia.<\/span><\/div>\n
Pe 24 iulie 1812, totu\u015fi Miranda capituleaz\u0103 \u015fi Bol\u00edvar se retrage la Cartagena. Acolo el scrie faimosul \u201eManifest de la Cartagena\u201d \u00een care arat\u0103 c\u0103 Noua Granada trebuie s\u0103 ajute la eliberarea Venezuelei deoarece cauza lor a fost aceea\u015fi \u015fi libertatea Venezuelei o va asigura \u015fi pe aceea a Noii Granade. Bol\u00edvar prime\u015fte asisten\u0163\u0103 de la Noua Granada \u015fi \u00een 1813 invadeaz\u0103 Venezuela. El intr\u0103 \u00een Merida pe 23 mai \u015fi este proclamat \u201eLibertador\u201d de c\u0103tre popor. Pe 8 iunie proclam\u0103 \u201er\u0103zboi p\u00e2n\u0103 la moarte\u201d pentru libertate. Bol\u00edvar cucere\u015fte Caracas-ul pe 6 august \u015fi, dou\u0103 zile mai t\u00e2rziu, proclam\u0103 a doua republic\u0103 venezuelean\u0103.<\/span><\/div>\n
Dup\u0103 c\u00e2teva b\u0103t\u0103lii Bol\u00edvar este nevoit s\u0103 fug\u0103 din nou \u015fi ajunge \u00een Jamaica unde, \u00een 1815, scrie \u201eScrisoare din Jamaica\u201d. \u00cen 1817 el ob\u0163ine ajutor haitian \u015fi se \u00eentoarce pe continent s\u0103 continue lupta.<\/span><\/div>\n
B\u0103t\u0103lia de la Bovaca din 7 august 1819 a reprezentat o mare victorie pentru Bol\u00edvar \u015fi armata sa. \u00cen acel an el creeaz\u0103 Congresul Angostura care \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 Gran Colombia (o federa\u0163ie alc\u0103tuit\u0103 din Venezuela, Columbia, Panama \u015fi Ecuador-ul de azi). Bol\u00edvar este numit pre\u015fedinte \u015fi, dup\u0103 victoria lui Antonio Jos\u00e9 de Sucre \u00eempotriva for\u0163elor spaniole \u00een B\u0103t\u0103lia de la Pinchincha din 23 mai 1822, tot nordul Americii de Sud a fost eliberat.<\/span><\/div>\n
Dup\u0103 eliberarea Peru-ului, \u00een 1825 Sucre convoac\u0103 Congresul din Peru superior care proclam\u0103 Republica Bolivia \u00een onoarea lui Bol\u00edvar. Constitu\u0163ia Bolivian\u0103 din 1826 a fost scris\u0103 de \u00eensu\u015fi Bol\u00edvar dar nu a fost promulgat\u0103 niciodat\u0103. Tot \u00een 1826 Bol\u00edvar convoac\u0103 Congresul din Panama, prima conferin\u0163\u0103 multina\u0163ional\u0103 din America de Sud.<\/span><\/div>\n
Din 1827 izbucne\u015fte un r\u0103zboi civil datorat rivalit\u0103\u0163ilor personale dintre generalii revolu\u0163iei care distruge unitatea sud-american\u0103 pentru care luptase Bol\u00edvar.<\/span><\/div>\n
Dezam\u0103git \u015fi suferind de tuberculoz\u0103 El Libertador Sim\u00f3n Bol\u00edvar moare pe 13 decembrie 1830.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
\n<\/div>\n
            <\/span><\/div>\n
James Watt<\/span><\/b><\/div>\n
A tr\u0103it \u00eentre anii 1736 \u2013 1819 \u015fi a fost un inventator sco\u0163ian \u015fi inginer mecanic renumit pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irile aduse motorului cu aburi. <\/span><\/div>\n
Watt s-a n\u0103scut pe 19 ian 1736 \u00een Greenock, Sco\u0163ia.  El a lucrat la confec\u0163ionarea de instrumente matematice de la v\u00e2rsta de 19 ani \u015fi, cur\u00e2nd a devenit interesat de motoarele cu aburi inventate de inginerii englezi Thomas Savery \u015fi Thomas Newcomen, care erau utilizate \u00een acele timpuri la pomparea apei din mine.<\/span><\/div>\n
Watt a determinat propriet\u0103\u0163ile aburului, \u00een special dependen\u0163a dintre densitatea aburului \u015fi temperatura \u015fi presiunea lui, \u015fi a proiectat o camer\u0103 separat\u0103 de condensare pentru motorul cu aburi. Aceasta avea rolul de a mic\u015fora pierderile de aburi \u00een cilindru \u015fi de a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163i condi\u0163iile de vacuum. Primul patent al lui Watt, \u00een 1769, s-a referit la acest dispozitiv precum \u015fi la alte c\u00e2teva \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri aduse motorului lui Newcomen, cum ar fi: lubrifierea cu ulei \u015fi izolarea cilindrului cu scopul de a men\u0163ine temperaturile \u00eenalte necesare pentru eficien\u0163a maxim\u0103.<\/span><\/div>\n
\u00cen tot acest timp, Watt a fost partenerul inventatorului britanic John Roebuck, care a finan\u0163at cercet\u0103rile sale. \u00cen 1775, totu\u015fi, interesul lui Roebuck a sc\u0103zut \u015fi el a fost \u00eenlocuit de fabricantul Matthew Boulton, proprietar al firmei Soho Engineering Works din Birmingham. Acesta, \u00eempreun\u0103 cu Watt, a \u00eenceput s\u0103 produc\u0103 motoare cu aburi. Watt \u015fi-a continuat cercet\u0103rile \u015fi a patentat \u015fi alte inven\u0163ii importante, printre care motorul rotativ pentru antrenarea diferitelor tipuri de ma\u015fini, motorul cu dubl\u0103 ac\u0163iune, \u00een care admisia aburului se face alternativ prin ambele capete ale cilindrului, \u015fi indicatorul de abur care \u00eenregistreaz\u0103 presiunea aburului \u00een motor. El s-a retras de la firm\u0103 \u00een 1800 \u015fi s-a dedicat \u00een \u00eentregime muncii de cercetare.<\/span><\/div>\n
Eroarea care se face c\u00e2nd se consider\u0103 c\u0103 James Watt a fost inventatorul motorului cu aburi provine din faptul c\u0103 el a avut o contribu\u0163ie fundamental\u0103 la \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea  parametrilor \u015fi func\u0163ion\u0103rii acestuia. Watt a inventat \u015fi regulatorul de vitez\u0103 pentru motor, dispozitiv ce a fost construit pe principiul conexiunii inverse (al feedback-ului), leg\u00e2nd ie\u015firea cu intrarea, \u015fi care este conceptul de baz\u0103 al automatiz\u0103rii.<\/span><\/div>\n
Unitatea de m\u0103sur\u0103 pentru energia electric\u0103, wattul, a fost numit\u0103 \u00een onoarea inventatorului. Acesta a fost, de asemenea, \u015fi un renumit inginer de construc\u0163ii civile, el realiz\u00e2nd o serie de m\u0103sur\u0103ri topografice ale drumurilor \u015fi arterelor rutiere \u015fi de naviga\u0163ie. \u00cen 1767, Watt a inventat un dispozitiv care a adaptat telescoapele pentru utilizarea \u00een m\u0103surarea distan\u0163elor \u015fi tot el a introdus termenul de cal-putere.<\/span><\/div>\n
James Watt a murit \u00een Heathfield, Anglia, pe data de 19 august 1819.<\/span><\/div>\n
\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

A fost un compozitor italian, n\u0103scut pe data de 10. oct. 1813, la Le Roncole, Parma. \u00cenc\u0103 din copil\u0103rie a dovedit aptitudini muzicale extraordinare, la 10 ani devenind organistul bisericii din sat. Din 1826 a \u00eenceput s\u0103 studieze muzica, mai \u00eent\u00e2i la catedrala din Busseto, apoi la Milano. \u00centre timp se c\u0103s\u0103tore\u015fte cu Margherita Barezzi […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19892"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19892"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19892\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19892"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19892"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19892"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}