{"id":19889,"date":"2011-04-03T08:42:00","date_gmt":"2011-04-03T08:42:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/etapele-istorice-ale-imperiului"},"modified":"2011-04-03T08:42:00","modified_gmt":"2011-04-03T08:42:00","slug":"etapele-istorice-ale-imperiului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2011\/04\/03\/etapele-istorice-ale-imperiului\/","title":{"rendered":"ETAPELE ISTORICE ALE IMPERIULUI BIZANTIN"},"content":{"rendered":"
<\/div>
Civiliza\u0163ia \u015fi cultura bizantin\u0103 s-au constituit ca o \u201esintez\u0103 a tuturor elementelor politice, religioase, intelectuale ale lumii antice \u00een declin: tradi\u0163ia latin\u0103, elenism, cre\u015ftinism, cultura oriental\u0103\u201d. De-a lungul unei perioade de peste unsprezece secole, \u00een timp ce Occidentul tr\u0103ia o epoc\u0103 de dezagregare, construindu-\u015fi apoi cu greu o nou\u0103 cultur\u0103 \u015fi civiliza\u0163ie, Imperiul Bizantin \u015fi-a creat o monarhie absolut\u0103 \u015fi o administra\u0163ie puternic centralizat\u0103, a conservat tradi\u0163iile clasice – cultura greac\u0103 \u015fi dreptul roman – c\u0103rora le-a integrat elemente orientale \u015fi \u015fi-a extins ac\u0163iunea civilizatoare \u015fi cultural\u0103 \u00een \u0163\u0103rile Europei sud-estice \u015fi r\u0103s\u0103ritene devenind \u00een felul acesta o component\u0103 important\u0103 a culturii medievale europene \u00een totalitatea ei \u015fi singurul stat civilizat din Europa Evului Mediu timpuriu.v\u00cen prima perioad\u0103 a istoriei sale (330-610) caracterul civiliza\u0163iei \u015fi culturii bizantine este prevalent latin. Este perioada a\u015fa numitei diglosii greco-latine: latina era limba statului, a civiliza\u0163iei, \u00een timp ce greaca era limba culturii.<\/span><\/div>\n
Este o perioad\u0103 tipic de tranzi\u0163ie: \u00een primele sale secole istoria Bizan\u0163ului este de fapt istoria jum\u0103t\u0103\u0163ii r\u0103s\u0103ritene (Pars Orientalis) a Imperiului roman, dup\u0103 \u00eemp\u0103r\u0163irea hot\u0103r\u00e2t\u0103 de Teodosius I, \u00een 395. \u00cen 330, Constantin cel Mare inaugurase noua capital\u0103 a Imperiului, mutat\u0103 pe malul Bosforului, un ora\u015f nou construit pe locul anticului Byzantion – fondat de coloni\u015ftii greci din Megara \u00een secolul al VI-lea \u00ee.e.n. – c\u0103ruia, \u00een cinstea \u00eemp\u0103ratului fondator i se va spune Constantinopol, dar al c\u0103rui nume oficial era Noua Rom\u0103. Alegerea locului era genial\u0103; prin pozi\u0163ia sa geografic\u0103, situat\u0103 \u00een centrul Imperiului roman, noua capital\u0103 prezenta cele mai mari avantaje economice \u015fi strategice, – control\u00e2nd drumurile comerciale cu Orientul, dispun\u00e2nd eficient grani\u0163ele Imperiului contra atacurilor per\u015filor, ale popoarelor migratoare din stepele Rusiei \u015fi, mai t\u00e2rziu, ale arabilor.<\/span><\/div>\n
\u00cen succesiunea lor cronologic\u0103, evenimentele cele mai importante pe plan politic \u015fi militar au fost: primirea go\u0163ilor (332) \u015fi a vizigo\u0163ilor (382) ca federali\u015fti, invaziile persane \u00een Siria \u015fi Mesopotamia (337-363), apari\u0163ia la grani\u0163e a hunilor (cca. 375), domnia lui Arcadius ca \u00eemp\u0103rat al Imperiului de R\u0103s\u0103rit (393), construirea zidului lui Theodosius II care va ap\u0103ra capitala dinspre uscat (413).<\/span><\/div>\n
Dup\u0103 c\u0103derea Imperiului Roman de Apus (476) \u00eemp\u0103ra\u0163ii bizantini r\u0103m\u00e2n singurii s\u0103i succesori legitimi; \u00een Italia se constituie regatul ostrogot al lui Theoderic (493); \u00een timp ce \u00een Imperiul de R\u0103s\u0103rit au loc repetate r\u0103scoale populare (491-518), iar slavii ajung amenin\u0163\u0103tor p\u00e2n\u0103 sub zidurile Constantinopolului (517). Cu anul 518 \u00eencepe a\u015fa numita \u201eepoc\u0103 a lui Iustinian\u201d, – unul din cei mai cul\u0163i oameni ai vremii sale, – a c\u0103rui domnie (527-565) a \u00eensemnat perioada de apogeu a Imperiului, at\u00e2t pe plan economic, c\u00e2t mai ales pe plan cultural, politic \u015fi militar. \u00cemp\u0103ratul patroneaz\u0103 marea oper\u0103 legislativ\u0103, care \u00eei va purta numele, \u015fi intervine direct \u00een problemele Bisericii, pe care o va dirija efectiv. Generalii s\u0103i, Belizarie \u015fi Narses, recuceresc teritoriile pierdute din Occident – din nordul Africii de la vandali (534), din Italia de la ostrogo\u0163i (555), din Spania de la vizigo\u0163i (554) – realiz\u00e2nd pentru ultima oar\u0103 (de\u015fi pentru scurt timp) unitatea mediteranean\u0103 a Imperiului roman, r\u0103zboaie care \u00eens\u0103 au costat sacrificii umane, financiare \u015fi militare imense, epuiz\u00e2nd catastrofal resursele \u015fi for\u0163a Bizan\u0163ului. La aceasta au mai contribuit, dup\u0103 domnia lui Iustinian: pierderea treptat\u0103 a regiunilor occidentale recent recucerite (\u00eencep\u00e2nd din 568), un \u00eendelungat conflict cu per\u015fii (572-591), invazia avaro-slavilor coaliza\u0163i (586-587) \u015fi respectivele r\u0103zboaie de ap\u0103rare a grani\u0163elor (592-602), p\u0103trunderea \u015fi stabilirea slavilor la sud de Dun\u0103re (602), invaziile avarilor (604) \u015fi per\u015filor (605-609).<\/span><\/div>\n
\u00cen domeniul culturii \u015fi al vie\u0163ii religioase s-au \u00eenregistrat, de asemenea, fapte \u015fi opere care, \u00eenc\u0103 din aceast\u0103 perioad\u0103 istoric\u0103 de tranzi\u0163ie, vor conferi un profil original noii culturi a Bizan\u0163ului. Seria dezbaterilor teologice – intim legate de ideologia politic\u0103 a Imperiului- \u00eencepe cu primele dou\u0103 Concilii ecumenice (din Niceea, 325, \u015fi Constantinolpol, 381), \u00een care arianismul este condamnat ca erezie.<\/span><\/div>\n
Aici se stabilesc dogme \u015fi canoane ale ortodoxiei cre\u015ftine, sistematizate \u00een a doua jum\u0103tate a secolul al IV-lea de primii P\u0103rin\u0163i ai Bisericii orientale: Vasile cel Mare din Cezareea (cca. 329-379), Grigorie din Nysa (cca. 335-395), Grigorie din Nazianz (cca. 329-391) \u015fi Ioan Crysostomul. \u00cen 381 cre\u015ftinismul este proclamat, prin edict imperial, religie oficial\u0103 de stat – pentru ca, zece ani mai t\u00e2rziu, toate cultele p\u0103g\u00e2ne din Imperiu s\u0103 fie intezise. \u00centre 330-360 se construie\u015fte marea biseric\u0103 Sf. Sofia din constantinopol – distrus\u0103 \u00een timpul marei r\u0103scoale populare Nika \u015fi reconstruit\u0103 de Iustinian (532-537). \u00cen 425 se fondeaz\u0103 universitatea din Constantinopol, cu 31 de catedre, \u00een care limba greaca are acum preeminen\u0163\u0103 asupra celei latine. Al treilea Conciliu ecumenic (din Efes, 431) condamn\u0103 nestorianismul. \u00cen anul 438, cei doi \u00eemp\u0103ra\u0163i romani (din Constantinopol \u015fi din Ravenna) promulg\u0103 \u015fi public\u0103 Codul Theodosian.<\/span><\/div>\n
A doua perioad\u0103 a istoriei bizantine (610-1081) este epoca clasic\u0103 a acestei civiliza\u0163ii – care \u00ee\u015fi c\u00e2\u015ftig\u0103 acum pe deplin un caracter grecesc (incluz\u00e2nd importante contribu\u0163ii orientale), un caracter original propriu-zis \u201ebizantin\u201d. Perioada \u00eencepe cu domnia lui Heraselios (610-641); \u00een cele cinci secole care au urmat au avut loc transform\u0103ri profunde \u00een toate domeniile vie\u0163ii statului. \u00cen timp ce politica extern\u0103 a Imperiului i-a sporit prestigiul, victoriile sale militare – \u00eendeosebi asupra arabilor – au contribuit considerabil la ap\u0103rarea civiliza\u0163iei europene, iar influen\u0163a sa asupra vie\u0163ii culturale – din spa\u0163iul r\u0103s\u0103ritean, sud-est european \u015fi chiar occidental – a fost substan\u0163ial\u0103.<\/span><\/div>\n
Acum se pun \u015fi se consolideaz\u0103 bazele statului bizantin feudal cu accentuate tendin\u0163e de dezvoltare \u00een sens feudal. Este promovat\u0103 mica proprietate a unei \u0163\u0103r\u0103nimi libere, care, \u00eens\u0103, \u00eencep\u00e2nd din secolul al IX-lea va fi progresiv aservit\u0103 marilor proprietari funciari. Apare noua structur\u0103 administrativ\u0103 a themei, care va dura p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul Imperiului; \u00een organizarea armatei, locul mercenarilor va fi luat de \u0163\u0103ranii-solda\u0163i din theme.<\/span><\/div>\n
Dup\u0103 pierderea teritoriilor din Occident, baza vital\u0103 a Imperiului r\u0103m\u00e2ne Asia Mic\u0103 – de unde vin \u015fi impulsurile iconoclasmului care a agitat via\u0163a Imperiului timp de peste un secol (726-843). Herakleios \u00eenvinge definitiv redutabilele for\u0163e persane (622-628), expedi\u0163iile arabilor contra Constantinopolului sunt respinse (674-678, 717-718), \u00een timp ce, la nord, grani\u0163ele sunt mereu atacate de slavo-avari, ru\u015fi \u015fi \u00eendeosebi de bulgari (\u00eencep\u00e2nd din anul 679, c\u00e2nd p\u0103trund \u00een Dobrogea bizantin\u0103). Suprema\u0163ia arabilor \u00een Mediteran\u0103 provoac\u0103 o dec\u0103dere economic\u0103 de moment a ora\u015felor bizantine, care \u00een secolele al IX-lea \u015fi al X-lea vor \u00eenflori din nou.<\/span><\/div>\n
\u00cen aceste secole<\/p>\n

, pe plan politico-militar, Imperiul trece la o politic\u0103 expansionist\u0103 \u00eendreptat\u0103, \u00een special, spre regiunea Balcanilor, \u015fi la recucerirea Siriei, Armeniei \u015fi Mesopotamiei.<\/span><\/div>\n

Spre sf\u00e2r\u015fitul acestei perioade (1025-1081) Imperiul trece printr-o grav\u0103 criz\u0103. Luptele pentru domnie aduc pe tron \u00eemp\u0103ra\u0163i care se dovedesc foarte slabi, \u0163\u0103r\u0103nimea liber\u0103 este ruinat\u0103, statul \u00eenceteaz\u0103 de a mai fi o putere mondial\u0103.<\/span><\/div>\n
\u00cen schimb, crea\u0163ia cultural\u0103 marcheaz\u0103 momente importante – cu marele poet profan Georgios Pisides (secolul al VII-lea) \u015fi cu patriarhul Photios (820-cca.891), cel mai mare \u00eenv\u0103\u0163at al vremii, autorul unei deosebit de pre\u0163ioase opere enciclopedice. Apar acum (726) Edoga, Codul de legi al lui Leon al III-lea \u015fi Basilicele (887-893), cel mai mare monument juridic bizantin.<\/span><\/div>\n
\u00cen secolul al VII-lea tr\u0103ie\u015fte marele teolog al secolului, Maximos M\u0103rturisitorul, iar cel urm\u0103tor, Ioan Damaschinul (cca.650 – cca.750), autorul unei imense opere teologice, care include \u015fi poezii. Este epoca unei adev\u0103rate rena\u015fteri artistice, \u00een arhitectur\u0103, mozaic \u015fi \u00een pictura monumental\u0103, c\u00e2nd se elaboreaz\u0103 (secolul X-XII) capodopera literaturii bizantine, romanul \u00een versuri Dighenis Akritas \u015fi c\u00e2nd via\u0163a intelectual\u0103 atinge momentul s\u0103u de culme prin reorganizarea Universit\u0103\u0163ii din Constantinopol, av\u00e2nd \u00een fruntea ei marea personalitate a istoricului \u015fi omului de \u015ftiin\u0163\u0103 Mihail Psellos (1081-1078).<\/span><\/div>\n
Ultima perioad\u0103, de aproape patru secole (1081-1453), a \u00eensemnat o epoc\u0103 de declin progresiv \u015fi general.<\/span><\/div>\n
\u00cencep\u00e2nd cu dinastia Comnenilor, inaugurat\u0103 de domnia reprezentantului aristocrat Alexios (1081-1118), structurile centralizate ale statului sunt continuu subminate de procesul rapid de feudalizare, care va duce la dispari\u0163ia micii propriet\u0103\u0163ii a \u0163\u0103ranilor liberi \u015fi la cre\u015fterea puterii economice \u015fi politice a nobilimii \u015fi a militarilor. Noua dinastie se sprijin\u0103 pe aristocra\u0163ia feudal\u0103. Concesiile \u015fi privilegiile acordate de Imperiu negustorilor vene\u0163ieni \u015fi genovezi diminueaz\u0103 considerabil resursele financiare ale statului. Domina\u0163ia bizantin\u0103 \u00een Peninsula Balcanic\u0103 prime\u015fte acum o serioas\u0103 lovitur\u0103 prin \u00eenfiin\u0163area statelor bulgar \u015fi s\u00e2rb. Cruciadele occidentalilor – \u015fi \u00een primul r\u00e2nd planurile regilor normanzi din Sicilia, precum \u015fi ale \u00eemp\u0103ra\u0163ilor romano-germani – vizau, \u00een fond, cucerirea teritoriilor Imperiului, amenin\u0163\u00e2ndu-i greu existen\u0163a politic\u0103. \u00cen 1204, Constantinopolul este – pentru prima oar\u0103 \u00een decursul \u00eendelungatei sale istorii – cucerit \u015fi jefuit cumplit de cre\u015ftinii cruciadei a IV-a. Ia fiin\u0163\u0103 \u201eImperiul latin al Constantinopolului\u201d; Bandonin, conte de Flandra, este ales \u015fi \u00eencoronat ca \u00eemp\u0103rat; vene\u0163ienii impun ca patriarh latin al Constantinopolului un protejat al lor, Morosini, asigur\u00e2ndu-\u015fi astfel controlul asupra unei institu\u0163ii \u00eensemnate, fundamental\u0103 \u00een via\u0163a Imperiului, cum era Biserica. Din teritoriile cucerite de la bizantini, un sfert \u00eei revine lui Bandonin, o parte – cea mai consistent\u0103 \u015fi mai important\u0103 – Vene\u0163iei, iar restul este \u00eemp\u0103r\u0163it \u015fi dat ca feude cavalerilor latini. Pe teritoriul r\u0103mas \u00een afara sferei de autoritate direct\u0103 a \u00eemp\u0103ratului latin au luat fiin\u0163\u0103 c\u00e2teva forma\u0163ii politice grece\u015fti – dintre care mai importante au fost \u201eimperiile\u201d din Niceea (1205-1261), Thesalonic (1228-1241) \u015fi Trapezunt (1204-1465).<\/span><\/div>\n
\u00cen anul 1261, \u00eemp\u0103ratul Niceei, Mihail al VIII-lea Paleologos recucere\u015fte Constantinopolul, fond\u00e2nd dinastia care va domni p\u00e2n\u0103 \u00een 1453.<\/span><\/div>\n
\u00cen secolele care au urmat cuceririi din 1204 agonia Imperiului a fost agravat\u0103 de r\u0103zboaie civile, de pauperizarea popula\u0163iei \u00een profitul aristocra\u0163iei funciare, de ocuparea majorit\u0103\u0163ii posesiunilor din Peninsula Balcanic\u0103 de c\u0103tre Serbia (sub \u015etefan Du\u015fan), de pierderea Asiei Mici \u00een fa\u0163a otomanilor (care \u00een 1365 \u00ee\u015fi vor muta capitala de la Brussa la Adrianopol), precum \u015fi de grava criz\u0103 economic\u0103 provocat\u0103 de controlul exercitat de republicile marinare italiene.<\/span><\/div>\n
Turcii, dup\u0103 ce distrug statul bulgar \u015fi pe cel s\u00e2rb (\u00een 1389) \u015fi \u00eei \u00eenving pe crucia\u0163ii occidentali la Nicopole (1386) \u015fi Varna (1444), dup\u0103 ce \u00een 1397 asediaz\u0103 Constantinopolul, iar \u00een 1430 cuceriser\u0103 Thesalonicul, se preg\u0103tesc acum s\u0103 dea ultima lovitur\u0103 Imperiului bizantin (care la acea dat\u0103 se reducea la teritoriul capitalei \u015fi al \u00eemprejurimilor ei). \u00cemp\u0103ra\u0163ii fac apel la ajutorul puterilor din Occident – ale c\u0103ror interese comerciale, \u00eens\u0103, le f\u0103ceau s\u0103 doreasc\u0103 tocmai sf\u00e2r\u015fitul Bizan\u0163ului.<\/span><\/div>\n
\u00cen 1453, dup\u0103 o ap\u0103rare disperat\u0103 de \u015fapte s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, Constantinopolul este ocupat \u015fi jefuit de uria\u015fa armat\u0103 a lui Mohamed al II\u2011lea.<\/span><\/div>\n
Aceast\u0103 perioad\u0103 de declin a istoriei \u015fi civiliza\u0163iei bizantine a cunoscut, \u00eens\u0103, momente de prestigioas\u0103 afirmare pe plan cultural.<\/span><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Civiliza\u0163ia \u015fi cultura bizantin\u0103 s-au constituit ca o \u201esintez\u0103 a tuturor elementelor politice, religioase, intelectuale ale lumii antice \u00een declin: tradi\u0163ia latin\u0103, elenism, cre\u015ftinism, cultura oriental\u0103\u201d. De-a lungul unei perioade de peste unsprezece secole, \u00een timp ce Occidentul tr\u0103ia o epoc\u0103 de dezagregare, construindu-\u015fi apoi cu greu o nou\u0103 cultur\u0103 \u015fi civiliza\u0163ie, Imperiul Bizantin \u015fi-a […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19889"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19889"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19889\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19889"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19889"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19889"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}