{"id":19886,"date":"2011-04-03T08:50:00","date_gmt":"2011-04-03T08:50:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/integrarea-geto-dacilor-in-lumea-romana-2"},"modified":"2011-04-03T08:50:00","modified_gmt":"2011-04-03T08:50:00","slug":"integrarea-geto-dacilor-in-lumea-romana-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2011\/04\/03\/integrarea-geto-dacilor-in-lumea-romana-2\/","title":{"rendered":"Integrarea geto-dacilor \u00een lumea roman\u0103"},"content":{"rendered":"<div style=\"margin-top: 0px; margin-bottom: 0px;\" class=\"sharethis-inline-share-buttons\" ><\/div><div style=\"text-align: justify;\"><u><span lang=\"RO\">Dacia \u00een timpul st\u0103p\u00e2nirii romane (106-271) <\/span><\/u><span lang=\"RO\">Pe timpul st\u0103p\u00e2nirii romane Dacia era condus\u0103 de un guvernator cu titlul de <i>legatus Augusti praetore<\/i>, iar capitala a fost stabilit\u0103 la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, care con\u0163inea at\u00e2t numele cuceritorului, c\u00e2t \u015fi denumirea vechii capitale a Daciei, Sarmizegetusa. <u>&nbsp;<\/u>\u00cen timpul \u00eemp\u0103ratului Hadrian Dacia a fost \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een Dacia Superioar\u0103, care con\u0163inea Transilvania propriu-zis\u0103 \u015fi Banatul, Dacia Inferioar\u0103, adic\u0103 Oltenia \u015fi col\u0163ul sud-estic al Transilvaniei \u015fi Dacia Porolissensis, nordul Daciei Superioare. mai t\u00e2rziu Marcus Aurelius a men\u0163inut Dacia Pororolissensis, dar Dacia superioar\u0103 devine Dacia Apulensis, iar cea inferioar\u0103 Dacia Malvensis. <u>&nbsp;<\/u>\u00cen ceea ce prive\u015fte organizarea militar\u0103, armata era alc\u0103tuit\u0103 din dou\u0103 legiuni romane, din care f\u0103ceau parte doar cet\u0103\u0163eni romani \u015fi numeroase trupe auxiliare, din care f\u0103ceau parte autohtonii, dacii. Armata \u00ee\u015fi avea garnizoana \u00een castre, tabere \u00eent\u0103rite, ap\u0103rate de unu sau dou\u0103 \u015fan\u0163uri, val de p\u0103m\u00e2nt sau zid de piatr\u0103. <u><\/u><\/span><\/div>\n<div style=\"text-align: justify;\"><span lang=\"RO\">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Ocupa\u0163iile dacilor nu se modific\u0103 fundamental. Ei continu\u0103 s\u0103 practice agricultura, o noutate fiind apari\u0163ia fermelor agricole, care aveau \u00een centru un ansamblu gospod\u0103resc denumit villa rustica, cre\u015fterea animalelor, extragerea bog\u0103\u0163iilor solului (aurul era proprietatea statului roman), me\u015fte\u015fugurile, me\u015fte\u015fugarii sunt organiza\u0163i \u00een asocia\u0163ii denumite colegii (ex: \u201eColegiul Faurilor\u201d). <\/span><\/div>\n<div style=\"text-align: justify;\"><span lang=\"RO\">\u00cen ceea ce prive\u015fte ora\u015fele, acestea erau \u00eemp\u0103r\u0163ite de-acum \u00een municipii, ora\u015fe mai pu\u0163in dezvoltate (Dierna, Tibiscum, Ampelum) \u015fi colonii, ora\u015fe mult mai dezvoltate, mai \u00eentinse, adev\u0103rate focare de romanizare (Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Napoca, Drobeta, Apulum, Romula).<\/span><\/div>\n<div style=\"text-align: justify;\"><span lang=\"RO\">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Via\u0163a spiritual\u0103 a Daciei cunoa\u015fte o diversitate impresionant\u0103. Al\u0103turi de cultele oficiale ale zeilor romani (Jupiter, Junona, Silvanus, Venus), \u00een Dacia sunt atestate o serie de divinit\u0103\u0163i orientale (Mithras \u2013 \u201ezeul soarelui nebiruit\u201d). Continu\u0103 s\u0103-\u015fi adore propriile divinit\u0103\u0163i, \u201eCavalerii danubieni\u201d, un vechi cult tracic, preroman. \u00cen provincia Dacic\u0103 predomin\u0103 fenomenul de sincretism, (contopirea unor divinit\u0103\u0163i asem\u0103n\u0103toare dar de origine diferit\u0103 \u00een una singur\u0103). <\/span><\/div>\n<div style=\"text-align: justify;\"><span lang=\"RO\">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; St\u0103p\u00e2nirea roman\u0103 \u00een Dacia s-a men\u0163inut p\u00e2n\u0103 \u00een anul 271, c\u00e2nd \u00eemp\u0103ratul Aurelian s-a f\u0103cut obligat s\u0103 retrag\u0103 armata \u015fi administra\u0163ia roman\u0103, ca urmare a intensific\u0103rii atacurilor go\u0163ilor. A avut dou\u0103 op\u0163iuni: s\u0103 p\u0103streze Dacia, dar cu pre\u0163ul c\u0103 cet\u0103\u0163ile romane de la sud de Dun\u0103re s\u0103 fie devastate de migratori sau s\u0103 se retrag\u0103 din Dacia. A ales a doua op\u0163iune, Dun\u0103rea devenind grani\u0163a dintre Dacia \u015fi Imperiul Roman. \u00cen Dacia r\u0103m\u00e2ne o popula\u0163ie puternic romanizat\u0103. Dobrogea a fost anexat\u0103 \u00een 46 provinciei Moesia, \u015fi a fost st\u0103p\u00e2nit\u0103 de Imperiul Roman p\u00e2n\u0103 \u00een 602. <\/span><\/div>\n<div style=\"text-align: justify;\">\n<\/div>\n<p><span lang=\"RO\" style=\"font-family: &quot;Times New Roman&quot;; font-size: 12pt;\"><br clear=\"all\" style=\"page-break-before: always;\" \/> <\/span>  <\/p>\n<h1><u><span lang=\"RO\" style=\"font-weight: normal;\">Dacii liberi<\/span><\/u><\/h1>\n<div>\n<\/div>\n<div class=\"MsoBodyText\"><span lang=\"RO\">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Dacii liberi au locuit \u00een nordul \u015fi centrul Moldovei, \u00een Cri\u015fana, Maramure\u015f, iar \u00een anumite perioade sudul Moldovei \u015fi Muntenia. Carpii \u015fi costobocii au tr\u0103it organiza\u0163i \u00een triburi. \u00cen izvoarele antice sunt men\u0163ionate numeroase atacuri ale dacilor liberi asupra limesului roman. \u00cen vremea lui Filip Arabul (244-249) carpii au distrus multe centre urbane din Dacia roman\u0103. <\/span><\/div>\n<div class=\"MsoBodyText\"><span lang=\"RO\">Fiind \u00een vecin\u0103tatea Daciei romanizate dacii liberi au suferit acela\u015fi proces de romanizare, prin desfiin\u0163area grani\u0163elor \u015fi transferul de popula\u0163ie, dar mai lent. <\/span><\/div>\n<div class=\"MsoBodyText\">\n<\/div>\n<div class=\"MsoBodyText\"><u><span lang=\"RO\">Romanizarea geto-dacilor<\/span><\/u><\/div>\n<div class=\"MsoBodyText\">\n<\/div>\n<div class=\"MsoBodyText\"><span lang=\"RO\">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; <u>Romanizarea<\/u><\/span><span lang=\"RO\"> este un proces complex \u015fi de lung\u0103 durat\u0103 prin care elementele culturii materiale \u015fi spirituale romane au p\u0103truns \u00een toate compartimentele vie\u0163ii unei provincii. <\/span><\/div>\n<div class=\"MsoBodyText\"><span lang=\"RO\">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Dovezi privind continuitatea dacic\u0103 au fost: de tip literar, Casius Dio, Eutropius, Iordanes au vorbit despre continuitatea dacic\u0103, epigrafice, care confirm\u0103 supunerea dacilor \u015fi nu exterminarea lor, numismatice, legende \u015fi reprezent\u0103ri de pe monede, lingvistice (cuvintele tracice, hidronime, toponime), arheologice, etc. <\/span><\/div>\n<div class=\"MsoBodyText\"><span lang=\"RO\">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; Factorii romaniz\u0103rii sunt: colonizarea, care a avut un caracter masiv \u015fi organizat (coloni\u015ftii au fot adu\u015fi din toate provinciile romane, erau oameni cu cet\u0103\u0163enie roman\u0103, vorbeau limba latin\u0103, \u015ftiau obiceiurile, tradi\u0163iile romane), limba latin\u0103, care a fost factorul principal al romaniz\u0103rii, pentru c\u0103 era vorbit\u0103 \u00een administra\u0163ie, armat\u0103, \u015fcoli, justi\u0163ie, \u00een \u00eentregul imperiu, cultur\u0103 material\u0103, reprezentat\u0103 de moneda roman\u0103 (denar), obiecte de uz gospod\u0103resc, obiecte de ceramic\u0103, plugul roman, unelte pentru minerit, podoabe, etc. , veteranii erau vorbitori de limb\u0103 latin\u0103 \u015fi cunosc\u0103tori ai legilor romane, erau \u00eempropriet\u0103ri\u0163i \u00een teritoriul unde \u015fi-a f\u0103cut stagiul militar, contractau c\u0103s\u0103torii cu femei autohtone, etc, \u00een armat\u0103 ordinele erau date \u00een limba latin\u0103, via\u0163a cultural\u0103 \u015fi religioas\u0103, dacii au \u00eenceput s\u0103 adore zeit\u0103\u0163i romane.<\/span><\/div>\n<div class=\"MsoBodyText\"><span lang=\"RO\">Prin romanizare s-a produs sinteza daco-roman\u0103; predominante fiind elementele de cultur\u0103 material\u0103 \u015fi spiritual\u0103 romane. <\/span><\/div>\n<div><span lang=\"RO\">&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp;&nbsp; <\/span><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Dacia \u00een timpul st\u0103p\u00e2nirii romane (106-271) Pe timpul st\u0103p\u00e2nirii romane Dacia era condus\u0103 de un guvernator cu titlul de legatus Augusti praetore, iar capitala a fost stabilit\u0103 la Ulpia Traiana Sarmizegetusa, care con\u0163inea at\u00e2t numele cuceritorului, c\u00e2t \u015fi denumirea vechii capitale a Daciei, Sarmizegetusa. &nbsp;\u00cen timpul \u00eemp\u0103ratului Hadrian Dacia a fost \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een Dacia Superioar\u0103, [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19886"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19886"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19886\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19886"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19886"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19886"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}