{"id":19880,"date":"2011-04-03T09:10:00","date_gmt":"2011-04-03T09:10:00","guid":{"rendered":"http:\/\/trainingsnews.com\/istoria-constitutionala-romaniei-2"},"modified":"2011-04-03T09:10:00","modified_gmt":"2011-04-03T09:10:00","slug":"istoria-constitutionala-romaniei-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/2011\/04\/03\/istoria-constitutionala-romaniei-2\/","title":{"rendered":"ISTORIA CONSTITU\u0162IONAL\u0102 A ROM\u00c2NIEI"},"content":{"rendered":"
<\/div>
<\/div>\n
Parcurgerea chiar succint\u0103 a evolu\u0163iei constitu\u0163ionale a Rom\u00e2niei, de la Unirea Principatelor la 24 ianuarie 1859 p\u00e2n\u0103 la Revolu\u0163ia Rom\u00e2n\u0103 din 16-22 decembrie 1989, impune de la sine o \u00eemp\u0103r\u0163ire \u00een patru perioade distincte. O prim\u0103 perioad\u0103, cea de a\u015fezare a institu\u0163iilor constitu\u0163ionale \u00een \u0163ara noastr\u0103, precedat\u0103 de lucr\u0103rile Adun\u0103rilor Ad-Hoc, are ca punct de plecare Unirea Principatelor la 24 ianuarie 1859 \u015fi ca punct final Constitu\u0163ia din 1 iulie 1866. O a doua perioad\u0103, care \u00eencepe cu Constitu\u0163iunea din 1 iulie 1866 \u015fi se \u00eencheie cu lovitura de stat a lui Carol al II-lea de la 20 februarie 1938, este perioada deplinei continuit\u0103\u0163i constitu\u0163ionale a Rom\u00e2niei. Ea coincide din punct de vedere istoric cu marile realiz\u0103ri politice, Independen\u0163a na\u0163ional\u0103 la 10 mai 1877 \u015fi \u00centregirea neamului la 1 decembrie 1918 \u015fi totodat\u0103 cu atingerea maximei dezvolt\u0103ri economice, sociale \u015fi culturale. A treia perioad\u0103, cea mai fr\u0103m\u00e2ntat\u0103 din punct de vedere politic, cu dese schimb\u0103ri politice structurale, s-ar putea numi \u201eperioada loviturilor de stat\u201d. Ea debuteaz\u0103 cu lovitura de stat a lui Carol al II-lea, la 20 februarie 1938 \u015fi se \u00eencheie cu lovitura de stat din 30 decembrie 1947. E perioada marilor dezastre na\u0163ionale.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            A patra perioad\u0103, cea mai \u00eentunecat\u0103 din istoria Rom\u00e2niei, \u00eencepe cu acea nefast\u0103 lovitur\u0103 de stat din 30 decembrie 1947 \u015fi se \u00eencheie cu Revolu\u0163ia Rom\u00e2n\u0103 de la 16-22 decembrie 1989. Este perioada dictaturii comuniste, a aservirii totale a \u0163\u0103rii p\u00e2n\u0103 \u00een 1964 fa\u0163\u0103 de Uniunea Sovietic\u0103, mai nuan\u0163at\u0103 dup\u0103 aceast\u0103 dat\u0103, dar caracterizat\u0103  printr-o represiune intern\u0103 continu\u0103 \u015fi o desconsiderare total\u0103 a normelor constitu\u0163ionale a drepturilor omului.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Desigur, de la 22 deecmbrie 1989 a \u00eenceput o nou\u0103 perioad\u0103 a istoriei constitu\u0163ionale a Rom\u00e2niei, ale c\u0103rei tr\u0103s\u0103turi au deocamdat\u0103 un caracter tranzitoriu, dar ac\u0163iunile puterii instalate pot fi apreciate prin prisma concordan\u0163ei lor cu regulile statului de drept.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Pentru detalierea acestor perioade este necesar\u0103 analizarea fiec\u0103rui act fundamental. Este necesar\u0103 prezentarea modului de adaptare a actului, prevederile \u015fi revizuirea sa.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>\n
            PRIMA CONSTITU\u0162IE A ROM\u00c2NIEI<\/u><\/b><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>\n
            Dup\u0103 primirea dolean\u0163elor exprimate de cele dou\u0103 Adun\u0103ri Ad-Hoc, puterile garante au elaborat un act fundamental pentru \u0163\u0103rile rom\u00e2ne, denumit Conven\u0163iunea pentru organizarea definitiv\u0103 a Principatelor Dun\u0103rene ale Moldovei \u015fi Valahiei, <\/i>care, pe l\u00e2ng\u0103 prevederile citate privind rela\u0163iile dintre cele dou\u0103 Principate, organiza \u015fi puterile de stat \u015fi asigura drepturile cet\u0103\u0163enilor, a\u015fadar era o adev\u0103rat\u0103 constitu\u0163ie.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Conven\u0163iunea <\/i>pune la baza organiz\u0103rii Principatelor Unite principiul separa\u0163iei puterilor \u00een stat, \u00eencredin\u0163\u00e2nd Domnului puterea executiv\u0103, iar puterea legislativ\u0103 \u00een mod colectiv Domnului, c\u00e2te unei Adun\u0103ri Elective de fiecare Principat \u015fi unei Comisii Centrale    comune.    Puterea    judec\u0103toreasc\u0103    era    \u00eencredin\u0163at\u0103    magistra\u0163ilor ,   dar<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>\n
inamovibilitatea judec\u0103torilor era prev\u0103zut\u0103 numai pentru magistra\u0163ii \u00cenaltei Cur\u0163i de Justi\u0163ie \u015fi Casa\u0163ie, care era comun\u0103 celor dou\u0103 Principate. Aceast\u0103 limitare era justificat\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 de lipsa de juri\u015fti preg\u0103ti\u0163i, la nivel local.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Domnul era ales pe via\u0163\u0103, trebuia s\u0103 fie p\u0103m\u00e2ntean \u015fi guverna cu ajutorul mini\u015ftrilor.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Adunarea Electiv\u0103 era aleas\u0103 pe o durat\u0103 de 7 ani, care era \u015fi durata mandatului membrilor Comisiei Centrale.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Se prevedea egalitatea \u00een fa\u0163a legii, se garantau libertatea individual\u0103, proprietatea, drepturile civile \u015fi politice, se desfiin\u0163au privilegiile.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Forma de guvern\u0103m\u00e2nt era monarhia electiv\u0103. Al.I.Cuza se intitula \u00een actele oficiale \u201eA.I.  I, Din mila lui Dumnezeu \u015fi voin\u0163a na\u0163ional\u0103 Domn Principatelor Unite Rom\u00e2ne\u201d \u015fi continua cu \u201eLa to\u0163i de fa\u0163\u0103 \u015fi viitori, S\u0103n\u0103tate!\u201d<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Conven\u0163iunea<\/i> avea mai multe anexe, dar cea mai important\u0103 era cea de-a doua. Aceasta se intitula \u201eStipula\u0163iuni electorale anexate la Conven\u0163iunea din 19 august 1858\u201d \u015fi era o adev\u0103rat\u0103 lege electoral\u0103.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Scrutinul era secret, iar votul cenzitar, deci \u00een func\u0163ie de venituri. De altfel, sufragiul universal la acea vreme era o raritate \u00een Europa. Aleg\u0103torii puteau fi, \u00een func\u0163ie tot de cens, primari, care alegeau printr-un delegat \u015fi direc\u0163i care alegeau nemijlocit. Celelalteprevederi ale anexei se refer\u0103 la procedura alegerii.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Adun\u0103rile Elective constituite func\u0163ionau ca orice parlament, votau \u015fi adoptau legile, care apoi erau supuse sanc\u0163iunii domne\u015fti.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            C\u00e2t prive\u015fte forma de stat a Principatelor Unite Rom\u00e2ne, aceasta a fost la \u00eenceput o uniune personal\u0103<\/i>. Singurele puteri constituite erau persoana Domnitorului, impus de Adun\u0103rile Elective \u00eempotriva inten\u0163iei puterilor garante, Comisia Central\u0103 \u015fi \u00cenalta Curte de Justi\u0163ie \u015fi Casa\u0163ie, dar existau c\u00e2te un guvern separat, c\u00e2te o adunare electiv\u0103 separat\u0103 \u00een fiecare Principat \u015fi dou\u0103 capitale, Bucure\u015fti \u015fi Ia\u015fi.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Prin st\u0103ruin\u0163\u0103 \u015fi abilitate politic\u0103, Al.Ioan I. Reu\u015fe\u015fte s\u0103 ob\u0163in\u0103 de la puterile garante ca aceast\u0103 uniune personal\u0103 s\u0103 se transforme \u00eentr-o uniune real\u0103<\/i>, cu un singur guvern, o singur\u0103 adunare legislativ\u0103 \u015fi o singur\u0103 capital\u0103, Bucure\u015fti, dar numai pe timpul vie\u0163ii sale. La 22 ianuarie \/ 3 februarie 1862 se formeaz\u0103 primul guvern unitar rom\u00e2n, \u00een frunte cu Barbu Catargiu, iar la 24 ianuarie \/ 5 februarie 1862 cele dou\u0103 Adun\u0103ri Elective se contopesc \u00eentr-o Adunare General\u0103.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            \u0162ara este guvernat\u0103 \u00een mod democratic, pe baza principiului separa\u0163iei puterilor \u00een stat, conform Conven\u0163iunii,<\/i> p\u00e2n\u0103 \u00een prim\u0103vara anului 1864, c\u00e2nd o disput\u0103 \u00eentre puterea executiv\u0103, domn \u015fi guvern, pe de o parte, \u015fi puterea legiuitoare, Adunarea General\u0103, pe de alt\u0103 parte, provoac\u0103 o criz\u0103 politic\u0103.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Guvernul condus de Mihail Kog\u0103lniceanu propune o lege agrar\u0103, care se love\u015fte \u00eens\u0103 de \u00eempotrivirea Adun\u0103rii Generale. Aceasta, la 10 aprilie 1864, d\u0103 vot de blam guvernului. Constitu\u0163ional, guvernul trebuia fie s\u0103 demisioneze, fie s\u0103 propun\u0103 domnitorului dizolvarea Adun\u0103rii \u015fi \u0163inerea de noi alegeri pe baza aceleia\u015fi legi electorale. Sus\u0163inut de domnitor guvernul nu demisioneaz\u0103, iar Al.Ioan I, care devenea arbitru, nu-l demite \u015fi nici nu dizolv\u0103 Adunarea. \u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie, Adunarea General\u0103, la  13  aprilie  1865,  dezaprob\u0103  guvernul  \u015fi  declar\u0103  c\u0103  nu mai poate lucra cu el. Criza    <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>\n
constitu\u0163ional\u0103 era deschis\u0103, deoarece colaborarea dintre puterea executiv\u0103, Guvern \u015fi puterea legislativ\u0103, Adunarea General\u0103, era blocat\u0103.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Sprijinind guvernul \u00een continuare, Al.Ioan I prorog\u0103 mai \u00eent\u00e2i lucr\u0103rile Adun\u0103rii Generale p\u00e2n\u0103 la 2 mai 1864, sub prezextul s\u0103rb\u0103torilor Pa\u015ftelui. La redeschiderea lucr\u0103rilorAdun\u0103rii, aceasta este \u00eens\u0103 dizo\u015fvat\u0103 prin decretul din 2 mai 1864. Prin acela\u015fi decret, domnitorul supune aprob\u0103rii poporului Statutul Desvolt\u0103tor Conven\u0163iunii din 7 \/ 19 august 1858<\/i> \u015fi reforma legii electorale, chem\u00e2nd poporul s\u0103 se pronun\u0163e prin da<\/i> sau nu<\/i> asupra lor. Votul era \u00eens\u0103 oral, deschis \u015fi nominal, cu liste separate pentru opozan\u0163i.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Statutul <\/i> \u015fi A\u015fez\u0103m\u00e2ntul electoral<\/i>, cum este denumit\u0103 ini\u0163ial noua lege electoral\u0103, sunt aprobate \u00een bloc prin plebiscit \u00een zilele de 10 \/ 22 mai 1864.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Statutul <\/i>nu intr\u0103 \u00eens\u0103 automat \u00een vigoare o dat\u0103 cu aprobarea lui prin plebiscit, deoarece el trebuia s\u0103 fie aprobat \u015fi de puterile garante, care, cu unele rezerve, \u00ee\u015fi dau acordul prin Protocolul Conferin\u0163ei de la Paris din 16 \/ 28 iunie 1864, concretizat \u00eentr-un Act adi\u0163ional la Conven\u0163ia din 7 \/ 19 august 1858<\/i>.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Statutul Desvolt\u0103tor Conven\u0163iunii din 7 \/ 19 august 1858<\/i>, \u00eempreun\u0103 cu  Modifica\u0163iuni \u00cendeplin\u0103toare Statutului<\/i>, care cuprindea rezervele puterilor garante la unele dispozi\u0163ii ale acestuia, \u015fi cu noua lege electoral\u0103 sunt promulgate de Domnitorul Alexandru Ioan I la 3 \/ 15 iulie 1864.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Statutul Desvolt\u0103tor Conven\u0163iunii din 7 \/ 19 august 1858<\/i> este cunoscut \u00eendeob\u015fte sub numele de Statutul lui Cuza <\/i>\u015fi este considerat de unii ca un act de sine st\u0103t\u0103tor. Mai mult, unii \u00eel consider\u0103 prima Constitu\u0163ie a Rom\u00e2niei, f\u0103c\u00e2nd implicit aluzie la caracterul str\u0103in al Conven\u0163iunii.<\/i> \u00cens\u0103, Statutul <\/i>este numai un act adi\u0163ional la Conven\u0163iune, <\/i>care continu\u0103 s\u0103 fie Constitu\u0163ia Rom\u00e2niei p\u00e2n\u0103 la 1 iulie 1866, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00een vigoare \u00een  m\u0103sura \u00een care Statutul <\/i>nu o modifica.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Statutul <\/i>prevedea c\u0103 \u201eputerile publice sunt \u00eencredin\u0163ate Domnului, unei Adun\u0103ri Ponderatice \u015fi Adun\u0103rii Elective\u201d, care exercit\u0103 \u00een mod colectiv puterea legiuitoare, dar numai Domnul are ini\u0163iativa legilor. Se introduce deci sistemul bicameral, prin \u00eenfiin\u0163area unei a doua adun\u0103ri, care \u00een Statut <\/i>este numit\u0103 c\u00e2nd Adunare Ponderatic\u0103, c\u00e2nd Corp Ponderator, iar \u00een Modifica\u0163iunile \u00cendeplin\u0103toare Statutului <\/i>pur \u015fi simplu Senat.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Constitu\u0163ia cap\u0103t\u0103 prin aceste modific\u0103ri \u015fi \u00eenc\u0103 altele un caracter autoritar, deoarece sporea mult prerogativele puterii executive \u00een dauna puterii legiuitoare.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            O lege important\u0103 din punct de vedere constitu\u0163ional, adoptat\u0103 sub imperiul Statutului Desvolt\u0103tor Conven\u0163iunii din 7 \/ 19 august 1858, <\/i>a fost Legea pentru organizarea judec\u0103toreasc\u0103. Conven\u0163iunea <\/i>prevedea inamovibilitatea numai pentru magistra\u0163ii \u00cenaltei Cur\u0163i de Justi\u0163ie \u015fi Casa\u0163ie. Noua lege, prefigur\u00e2nd crearea unor juri\u015fti competen\u0163i, prevede posibilitatea extinderii treptate a inamovibilit\u0103\u0163ii \u015fi la magistra\u0163ii de la cur\u0163ile de apel \u015fi de la tribunale, desigur \u00een m\u0103sura \u00een care posturile respective aveau s\u0103 poat\u0103 fi ocupate de juri\u015fti competen\u0163i.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            De asemenea, \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 a avut loc o activitate rodnic\u0103 de modernizare a legisla\u0163iei rom\u00e2ne. \u00cen primul r\u00e2nd, se pune \u00een vigoare, la 1 decembrie 1865, Codul civil rom\u00e2n, tradus \u00een cea mai mare parte dup\u0103 Codul lui Napoleon din 21 martie 1804. Adaptat\u0103 \u00een oarecare m\u0103sur\u0103 legisla\u0163iei civile anterioare, aceast\u0103 mare oper\u0103 legislativ\u0103, <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>\n
cu unele modific\u0103ri, a r\u0103mas \u00een vigoare p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi. Tot la 1 decembrie s-a pus \u00een vigoare \u015fi Codul de procedur\u0103 civil\u0103, av\u00e2nd ca model procedura civil\u0103 din 1819 a cantonului Geneva din Elve\u0163ia. Acesta a fost modificat de nenum\u0103rate ori \u00een mod substan\u0163ial (1879, 1900, 1921, 1948, 1952), dar multe texte din forma sa ini\u0163ial\u0103 sunt \u015fi ast\u0103zi \u00een vigoare. Tot \u00een aceast\u0103 scurt\u0103 perioad\u0103, s-au pus \u00een vigoare un Cod penal \u015fi un Cod de procedur\u0103 penal\u0103, care s-au aplicat p\u00e2n\u0103 la 20 mai 1937.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            CONSTITU\u0162IUNEA DIN IULIE 1866 <\/u><\/b><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>\n
            Ca urmare at\u00e2t a promulg\u0103rii Statutului, <\/i>c\u00e2t \u015fi a Legii agrare <\/i>adoptate subsecvent, antagonismul dintre sus\u0163in\u0103torii domnului \u015fi adversarii s\u0103i se ad\u00e2ncea continuu \u015fi totodat\u0103 se accentua tendin\u0163a spre un regim autoritar al puterii executive.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            La 11 \/ 23 februarie 1866, \u00een urma loviturii de stat, Cuza este obligat s\u0103 abdice \u015fi s\u0103 plece \u00een exil. Se constituie o locotenen\u0163\u0103 domneasc\u0103, format\u0103 din trei persoane, generalul Nicolae Golescu, Lasc\u0103r Catargiu \u015fi colonelul N.Haralambie, care reia vechea dolean\u0163\u0103 a Adun\u0103rilor Ad-Hoc de a aduce pe tron un prin\u0163 dintr-o dinastie domnitoare din Europa apusean\u0103.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Proced\u00e2nd imediat la \u00eendeplinirea scopului pentru care d\u0103duse lovitura de stat, locotenen\u0163e domneasc\u0103 adreseaz\u0103 propunerea de a urca pe tronul Rom\u00e2niei contelui Filip de Flandra, din dinastia domnitoare a Belgiei, pe care Adunarea Electiv\u0103 \u00eel \u015fi proclam\u0103 domn sub numele de Filip I. Deoarece oferta este declinat\u0103, locotenen\u0163a domneasc\u0103 propune pe principele Carol-Ludovic de Hohenzollern \u015fi cheam\u0103 na\u0163iunea s\u0103-\u015fi exprime adeziunea printr-un plebiscit.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Dup\u0103 validarea mandatelor deputa\u0163ilor, \u00een \u015fedin\u0163a din 1 mai 1866, Adunarea Constituant\u0103 proclam\u0103 pe principele Carol Ludovic de Hohenzollern-Sigmaringen principe ereditar al Rom\u00e2niei sub numele de Carol I \u015fi, ca r\u0103spuns la obiec\u0163iile puterilor garante, exprim\u0103 totodat\u0103 voin\u0163a nestr\u0103mutat\u0103 a na\u0163iunii de a r\u0103m\u00e2ne pururi unit\u0103, sub acest principe str\u0103in \u015fi cu o monarhie ereditar\u0103.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Prima m\u0103sur\u0103 luat\u0103 de noul domn a fost amnistierea crimelor \u015fi delictelor politice. \u00cenc\u0103 \u00een drum spre Bucure\u015fti, la Pite\u015fti, prin\u0163ul \u00ee\u015fi manifest\u0103 dorin\u0163a de a se situa mai presus de conflictele politice dintre oamenii de stat, \u00eendeplinind rolul de arbitru. M\u0103sura se referea \u00een primul r\u00e2nd la ultimul guvern al lui Alexandru Ioan I ai c\u0103rui membrii fuseser\u0103 trimi\u015fi la judecata \u00cenaltei Cur\u0163i de Justi\u0163ie \u015fi Casa\u0163ie prin decretul din 29 martie 1866 al Locotenen\u0163ei domne\u015fti. Bine informat, prin\u0163ul a luat o m\u0103sur\u0103 care prevenea eventualele conflicte politice.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Abia dup\u0103 aceea, prin\u0163ul Carol I prime\u015fte demisia Locotenen\u0163ei domne\u015fti \u015fi nume\u015fte noul Consiliu de Mini\u015ftrii, prezidat de Lasc\u0103r Catargiu.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            La mai pu\u0163in de dou\u0103 luni de la depunerea jur\u0103m\u00e2ntului noului domn, la 29 iunie \/ 1 iulie 1866, Adunarea Constituant\u0103 voteaz\u0103 \u015fi adopt\u0103 o nou\u0103 constitu\u0163ie, inspirat\u0103 din Constitu\u0163ia belgian\u0103 din 7 februarie 1831, una din cele mai liberale din Europa, adaptat\u0103 de \u00eens\u0103\u015fi na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103, prin reprezentan\u0163ii ei ale\u015fi prin vot secret \u015fi liber, la realit\u0103\u0163ile vie\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Constitu\u0163ia a fost promulgat\u0103 de Domnitorul Carol I la 30 iunie 1866 \u015fi a intrat \u00een<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>\n
vigoare la 1 iukie 1866, data public\u0103rii \u00een Monitorul oficial.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Calificativul de indivizibil <\/i>era un r\u0103spuns la insisten\u0163a puterilor garante ca Principatele s\u0103 se separeu prin alegerea unui nou domn. De asemenea, denumirea de Rom\u00e2nia<\/i>, \u00een contradic\u0163ie cu prevederile Conven\u0163iunii de la Paris, <\/i>sublinia hot\u0103r\u00e2rea   de-a aduce la \u00eendeplinire toate dolean\u0163ele exprimate de Adun\u0103rile Ad-Hoc.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Ca form\u0103 de guvern\u0103m\u00e2nt, Rom\u00e2nia se transforma dintr-o monarhie electiv\u0103   \u00eentr-o monarhie ereditar\u0103.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Se enun\u0163a principiul c\u0103 toate puterile statului eman\u0103 de la na\u0163iune \u015fi era dezvoltat principiului separa\u0163iei puterilor \u00een stat. Puterea era \u00eencredin\u0163at\u0103 domnului, puterea legislativ\u0103 \u00een mod colectiv domnului \u015fi Reprezentan\u0163ei Na\u0163ionale, iar puterea judec\u0103toreasc\u0103 tribunalelor \u015fi cur\u0163ilor.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Reprezentan\u0163a Na\u0163ional\u0103 se compunea din Senat \u015fi Adunarea Deputa\u0163ilor. Se adopta deci sistemul bicameral.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Titlul II, prevedea cele mai largi libert\u0103\u0163i: libertatea con\u015ftiin\u0163ei, a presei, a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, a \u00eentrunirilor. Privilegiile \u015fi titlurile de noble\u0163e str\u0103ine erau desfiin\u0163ate. Inviolabilitatea persoanei \u015fi a domiciliului erau garantate. Se interzicea pedeapsa cu moartea \u015fi confiscarea averii. Se asigura secretul coresponden\u0163ei.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Libertatea presei era garantat\u0103 foarte eficient, specific\u00e2ndu-se c\u0103 ziarele n-aveau nevoie de autoriza\u0163ie pentru a se ap\u0103rea, nu puteau fi puse sub regimul avertismentelor \u015fi nici nu puteau fi suprimate sau suspendate. De asemenea nu se puteau vota legi excep\u0163ionale \u00een materie de pres\u0103.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            O singur\u0103 interdic\u0163ie era pus\u0103 cet\u0103\u0163eanului rom\u00e2n, aceea de a nu intra \u00een serviciul altui stat f\u0103r\u0103 autoriza\u0163ia guvernului, sub sanc\u0163iunea pierderii cet\u0103\u0163eniei rom\u00e2ne \u015fi o singur\u0103 discriminare era impus\u0103 cet\u0103\u0163enilor str\u0103ini: numai cei de rit cre\u015ftin puteau cere \u00eemp\u0103m\u00e2ntenirea.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Drepturile electorale se bazau tot pe cens, aleg\u0103torii fiind \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i \u00een patru colegii electorale \u00een func\u0163ie de venit, profesiune \u015fi demnit\u0103\u0163i de\u0163inute.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            \u00cen afar\u0103 de cur\u0163ile \u015fi tribunalele ordinare, mai erau \u00eenfiin\u0163ate \u015fi cur\u0163ile cu juri (jura\u0163i), care  judecau crimele, precum \u015fi delictele politice \u015fi de pres\u0103. Se interzicea \u00eenfiin\u0163area de tribunale excep\u0163ionale.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            \u00cen mod numai aparent surprinz\u0103tor, \u00een aceast\u0103 constitu\u0163ie liberal\u0103 era omis\u0103 inamovibilitatea \u015fi stabilitatea judec\u0103torilor.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Erau enumerate prerogativele domnului \u015fi se prevedea \u00een mod expres c\u0103 \u201eDomnul nu are alte puteri, dec\u00e2t acelea date lui prin Constitu\u0163ie\u201d.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Se prev\u0103d imunitatea \u015fi inviolabilitatea deputa\u0163ilor \u015fi senatorilor, precum \u015fi r\u0103spunderea ministerial\u0103, cu interdic\u0163ia ca domnul s\u0103 poat\u0103 ap\u0103ra de r\u0103spundere pe un ministru, prin ordin verbal sau scris.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            O prevedere important\u0103 a noii Constitu\u0163ii era modalitatea de revizuire a ei.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Pentru a se evita ca reprezentan\u0163a na\u0163ional\u0103 ordinar\u0103 s\u0103 ac\u0103 propuneri din motive de oportunitate politic\u0103, se prevede c\u0103 propunerea de revizuire trebuie citit\u0103 de trei ori din 15 \u00een 15 zile \u00een \u015fedin\u0163\u0103 politic\u0103 \u015fi s\u0103 fie adoptat\u0103 de ambele adun\u0103ri.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            La 23 octombrie 1866, \u00cenalta Poart\u0103 recunoa\u015fte alegerea lui Carol I ca Domn      al  Principatelor Unite Rom\u00e2ne \u015fi totodat\u0103 accept\u0103 unirea definitiv\u0103. Din acest moment , <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>\n
                                                                                    Rom\u00e2nia are o Constitu\u0163ie proprie \u015fi se emancipeaz\u0103 de sub tutela puterilor garante.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Aceast\u0103 constitu\u0163ie a suportat o serie de revizuiri: cea de la 12 octombrie 1879, cea de la 8 iunie 1917. A existat \u015fi o tentativ\u0103 de revizuire \u00een 1914.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>\n
CONSTITU\u0162IA DIN 29 MARTIE 1923<\/span><\/u><\/b><\/div>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>\n
Noua situa\u0163ie social\u0103, economic\u0103 \u015fi politic\u0103 a \u0163\u0103rii impunea un nou pact fundamental.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Constitu\u0163iunea din 29 martie 1923 care a fost \u00een cele din urm\u0103 acceptat\u0103 \u00een mod unanim \u015fi aplicat\u0103 de to\u0163i factorii politici.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
O compara\u0163ie \u00eentre textul Constitu\u0163iunii de la 29 martie 1923 \u015fi cel al Constitu\u0163iunii  din 1 iulie 1866 este necesar\u0103 spre a determina dac\u0103 s-a instituit o nou\u0103 ordine constitu\u0163ional\u0103.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Constitu\u0163ia revizuit\u0103 are 87 de articole vechi, intacte sau nesemnificativ schimbate, 21 de articole revizuite \u00een fond \u015fi 24 de articole noi, dar \u00een urma renumerot\u0103rii \u015fi a contopirii unor articole, concomitent cu divizarea altora, ea are 130 de articole de fond \u015fi 8 dispozi\u0163ii tranzitorii \u015fi suplimentare.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Dreptul de proprietate \u00eenceteaz\u0103 de a fi un drept absolut, ca sub inciden\u0163a textului din 1866, c\u0103p\u0103t\u00e2nd \u015fi o func\u0163ie de utilitate social\u0103. Pe aceast\u0103 idee, bog\u0103\u0163iile subsolului sunt declarate proprietate de stat, iar c\u0103ile de comunica\u0163ie, apele navigabile \u015fi flotabile \u015fi spa\u0163iul atmosferic sunt incluse \u00een domeniul public.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00cen unele articole se insereaz\u0103 o precizare, impus\u0103 prin tratatele de pace: \u201ef\u0103r\u0103 deosebire de origine etnic\u0103, de limb\u0103 \u015fi de religie\u201d.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Se garanteaz\u0103 astfel drepturile minorit\u0103\u0163ilor na\u0163ionale, dar \u00een acela\u015fi timp s-a considerat necesar, ca o contrapondere \u015fi o m\u0103sur\u0103 preventiv\u0103 \u00een eventualitatea unor tendin\u0163e separatiste, s\u0103 se enun\u0163e \u00een alt mod caracteristicile statului rom\u00e2n: \u201eRegatul Rom\u00e2niei este un stat  na\u0163ional, unitar <\/i>\u015fi indivizibil.\u201d<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Deci \u00een 1866, se accentua caracterul indivizibil al statului rom\u00e2n, deoarece puterile garante insistau asupra men\u0163inerii diviziunii celor dou\u0103 Principate, acum era necesar s\u0103 se insiste asupra caracterului na\u0163ional, \u00een contrast cu plurina\u0163ional \u015fi unitar, \u00een contrast cu statul federativ.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00cen domeniul organiz\u0103rii administrative teritoriale, nu mai sunt prev\u0103zute pl\u0103\u015file, ca unit\u0103\u0163i teritoriale intermediare \u00eentre comun\u0103 \u015fi jude\u0163.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Se acord\u0103 un statut aparte bisericii greco-catolice, preciz\u00e2ndu-se c\u0103 este o biseric\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, av\u00e2nd \u00eent\u00e2ietate fa\u0163\u0103 de alte culte.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Se adaug\u0103 dou\u0103 aliniate, care stabilesc deplina egalitate \u00eentre sexe \u015fi preconizeaz\u0103 legiferarea prin legi speciale a drepturilor femeilor.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Libertatea presei este men\u0163inut\u0103 \u00eentru-totul.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00cen Titlul II mai g\u0103sim dou\u0103 revizuiri: se suprim\u0103 obligativitatea c\u0103s\u0103toriei religioase \u015fi se generalizeaz\u0103 obligativitatea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului primar, deoarece \u00eentre timp se realizase sarcina de a se \u00eenfiin\u0163a \u015fcoli \u00een toate comunele.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\u00cen ceea ce prive\u015fte puterea executiv\u0103, se reglementeaz\u0103 guvernul ca un corp distinct.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>\n
            \u00cen privin\u0163a puterii legislative, \u00een afara importan\u0163ei revizuirii prin introducerea sufragiului universal, schimb\u0103rile nu sunt de esen\u0163\u0103.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            O important\u0103 modificare \u00een leg\u0103tur\u0103 cu activitatea legislativ\u0103 o constituie \u00eenfiin\u0163area Consiliului Legislativ.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Un  capitol mai amplu revizuit, din titlul III \u201eDespre puterile statului\u201d, este capitolul IV \u201eDespre puterea judec\u0103toreasc\u0103\u201d. Se specific\u0103 faptul c\u0103 nu se pot crea comisii \u015fi tribunale extraordinare \u201e\u00een vederea unor anume procese, fie civile, fie penale, sau \u00een vederea judec\u0103rii unor anume persoane\u201d. Se mai men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 vechea Curte de Casa\u0163ie devine acum Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie. S-au introdus articole legate de jurisdic\u0163ia ordinar\u0103, acestea privesc controlul judec\u0103toresc al constitu\u0163ionalit\u0103\u0163ii legilor,  inamovibilitatea magistra\u0163ilor, \u00eenfiin\u0163area justi\u0163iei militare \u015fi privind contenciosul administrativ.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Legea electoral\u0103 din 27 martie 1926<\/i><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            <\/span><\/i>Dup\u0103 adoptarea Constitu\u0163iei din 29 martie 1923, s-a adoptat \u015fi o nou\u0103 Lege electoral\u0103 pentru Adunarea Deputa\u0163ilor \u015fi Senat, legea din 27 martie 1926, <\/i>care reducea \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 efectele sufragiului universal asupra unei reprezent\u0103ri propor\u0163ionale a na\u0163iunii \u00een Parlament.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Aceast\u0103 lege a introdus a\u015fa-numita \u201eprim\u0103 electoral\u0103\u201d, iar repartizarea mandatelor se f\u0103cea \u00eentr-un mod ingenios, dar complicat.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Mai \u00eent\u00e2i se totalizau rezultatele alegerilor pe \u0163ar\u0103 \u015fi se calcula procentul ob\u0163inut de fiecare grupare politic\u0103. Gruparea politic\u0103 ce ob\u0163inea cel mai mare procent, dar nu mai mic de 40%, era declarat\u0103 grupare majoritar\u0103, iar celelalte se numeau grup\u0103ri minoritare.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Se calculau apoi procentele ob\u0163inute \u00een fiecare circumscrip\u0163ie, iar acolo unde una dintre grup\u0103rile politice ob\u0163inea majoritatea absolut\u0103 (deci cel pu\u0163in 50%) acea grupare primea \u00een acea circumscrip\u0163ie num\u0103rul de mandate conform procentului realizat. Se sc\u0103dea din num\u0103rul total al mandatelor pe \u0163ar\u0103 num\u0103rul mandatelor atribuite \u00een circumscrip\u0163iile \u00een care se realizase o majoritate absolut\u0103, iar mandatele r\u0103mase din aceste circumscrip\u0163ii, \u00eempreun\u0103 cu mandatele din circumscrip\u0163iile \u00een care nici o grupare nu realizase majoritatea absolut\u0103, se totalizau \u015fi se \u00eemp\u0103r\u0163eau astfel: gruparea declarat\u0103 majoritar\u0103 primea 50% din aceste mandate, \u201eprima electoral\u0103\u201d, iar celelalte 50% erau \u00eemp\u0103r\u0163ite propor\u0163ional \u00eentre toate grup\u0103rile, inclusiv cea majoritar\u0103. Grup\u0103rile politice care nu ob\u0163ineau cel pu\u0163in 2% pe \u0163ar\u0103 nu luau parte la aceast\u0103 \u00eemp\u0103r\u0163eal\u0103, dar primeau, mandatele din circumscrip\u0163iile \u00een care avuseser\u0103 majoritatea absolut\u0103.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Prin acest sistem se putea realiza \u00een mod teoretic \u015fi o adev\u0103rat\u0103 reprezentare propor\u0163ional\u0103 strict\u0103, \u00een cazul \u00een care \u00een toate circumscrip\u0163iile una din grup\u0103ri ob\u0163inea o majoritate absolut\u0103. De asemenea, prima electoral\u0103 putea fi neglijabil\u0103, dac\u0103 num\u0103rul circumscrip\u0163iilor \u00een care nu se ob\u0163inuse o majoritate absolut\u0103 era mic.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>\n
            CONSTITU\u0162IUNEA DIN 27 FEBRUARIE 1938<\/u><\/b><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>\n
            Prin Decretul regal din 27 februarie 1938, Carol al II-lea a promulgat noua Constitu\u0163ie.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Noua Constitu\u0163ie reprezenta un abuz. Aceasta \u201eabrog\u0103\u201d de ls data promulg\u0103rii ei \u201eConstitu\u0163ia promulgat\u0103 de Decretulregal din 28 martie 1923\u201d,.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            \u00cen fond, de\u015fi reproduce din vechea Constitu\u0163ie un mare num\u0103r de texte referitoare la drepturile rom\u00e2nilor, cu multe restric\u0163ii \u00eens\u0103, principiile sale nu sunt c\u00e2tu\u015fi de pu\u0163in liberale. Rostul unei constitu\u0163ii este s\u0103 garanteze drepturile cet\u0103\u0163enilor \u00een caz de abuzuri ale puterii, iar nu s\u0103 le impun\u0103 datorii. Datoriile se stabilesc prin legea ordinar\u0103, care trebuie respectat\u0103 de to\u0163i cet\u0103\u0163enii.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Separa\u0163ia puterilor \u00een stat era de fapt desfiin\u0163at\u0103 \u015fi se produce o concentrare masiv\u0103 a puterii \u00een m\u00e2inile regelui, care devine capul statului.<\/i> Puterea legislativ\u0103 se exercit\u0103 de rege prin reprezenta\u0163iunea na\u0163ional\u0103, iar puterea executiv\u0103 este \u00eencredin\u0163at\u0103 tot regelui care o exercit\u0103 prin guvernul s\u0103u, preponderen\u0163a regelui fiind clar formulat\u0103.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Ini\u0163iativa legislativ\u0103 este tot de competen\u0163a regelui, limit\u00e2nd ini\u0163iativa parlamentar\u0103 numai la legile de interes ob\u015ftesc.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Regele putea convoca, \u00eenchide, dizolva ambele Adun\u0103ri sau numai una din ele, desigur cea mai pu\u0163in obedient\u0103, \u015fi le putea am\u00e2na lucr\u0103rile.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Senatorii erau fie numi\u0163i de rege, cei de drept (deci nu mai erau de drept!), fie ale\u015fi de corpurile constituite \u00een stat, ceea ce \u00eensemna c\u0103 erau subordona\u0163i organelor puterii executive care \u00eei alegea.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            \u00cen materie judec\u0103toreasc\u0103, se desfiin\u0163eaz\u0103 Cur\u0163ile de Juri, iar inamovibilitatea judec\u0103torilor urma s\u0103 fie statornicit\u0103 prin legi speciale, \u00eencet\u00e2nd deci de a mai fi principiu constitu\u0163ional, fiind l\u0103sat\u0103 la discre\u0163ia legiuitorului ordinar. Ea avea s\u0103 fie \u00eens\u0103 recunoscut\u0103 prin articolul 96 din Legea pentru organizarea judec\u0103toreasc\u0103 <\/i>din 20 august 1938.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            \u00cen privin\u0163a \u00eemp\u0103r\u0163irii administrative a \u0163\u0103rii, se suprim\u0103 \u00eemp\u0103r\u0163irea pe jude\u0163e, precum \u015fi toate articolele care se refereau la aceast\u0103 materie, fiind \u00eenlocuite cu un singur articol prin care \u00eemp\u0103r\u0163irea administrativ\u0103 trecea \u00een competen\u0163a legilor ordinare.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Puterea politic\u0103 nu se mai genereaz\u0103 de jos \u00een sus, prin mandatarea reprezentan\u0163ilor na\u0163iunii de c\u0103tre aceasta, ci se impune de sus \u00een jos, prin obligarea cet\u0103\u0163enilor la obedien\u0163\u0103, instituindu-se o disciplin\u0103 sever\u0103 pe plan na\u0163ional. Dup\u0103 desfiin\u0163area partidelor politice, avea s\u0103 se introduc\u0103 partidul unic, la \u00eenceput Frontul Rena\u015fterii Na\u0163ionale, apoi Partidul Na\u0163iunii.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Chiar dac\u0103 nu se poate vorbi de o monarhie absolut\u0103 (condi\u0163iile istorice nu mai f\u0103ceau posibil un asemenea sistem de guvern\u0103m\u00e2nt), era totu\u015fi o monarhie autoritar\u0103, \u00een care regele nu numai c\u0103 domnea, dar \u015fi guverna.Dac\u0103 \u00een fapt Carol al II-lea a pus cap\u0103t unei continuit\u0103\u0163i constitu\u0163ionale de aproape 72 de ani, \u00een drept Constitu\u0163iunea din 1 iulie 1866, revizuit\u0103 la 29 martie 1923, r\u0103m\u00e2nea singura legitim\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t a putut fi repus\u0103 \u00een vigoare printr-un simplu decret regal, la 31 august 1944.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Numai dup\u0103 doi ani \u015fi c\u00e2teva luni de la promulgarea Constitu\u0163iei lui Carol al II-lea, se produce dezastru na\u0163ional declan\u015fat de nota ultimativ\u0103 din 26 iunie 1940, prin care guvernul sovietic cerea Rom\u00e2niei \u201es\u0103 \u00eenapoieze cu orice pre\u0163 Uniunii Sovietice Basarabia\u201d \u015fi \u201es\u0103 transmit\u0103 Uniunii Sovietice partea de nord a Bucovinei cu hotarele sale potrivit cu harta al\u0103turat\u0103\u201d. Aceast\u0103 not\u0103 constituia un act de agresiune conform Conven\u0163iei de definire a agresiunii <\/i>din 3 – 5 iulie 1933 , \u00eencheiat\u0103 la Londra , la care at\u00e2t <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>\n
Rom\u00e2nia, c\u00e2t \u015fi Uniunea Sovietic\u0103 erau p\u0103r\u0163i.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Prin Decretul \u2013 lege din 5 septembrie 1940, regele suspend\u0103 propria sa Constitu\u0163ie din 27 februarie 1938 \u015fi dizolv\u0103 Corpurile Legiuitoare. Totodat\u0103 prin Decretul regal nr.3053 din septembrie 1940 \u00eenveste\u015fte pe pre\u015fedintele Consiliului de Mini\u015ftri, generalul Ion Antonescu, cu depline puteri \u00een conducerea statului.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            \u00cen aceea\u015fi zi, generalul Ion Antonescu continu\u0103 consult\u0103rile, \u00een vederea alc\u0103tuirii noului guvern, cu \u015fefii celor dou\u0103 partide tradi\u0163ionale, pe de o parte, \u015fefii mi\u015fc\u0103rii legionare, pe de alt\u0103 parte: to\u0163i cereau abdicarea lui Carol al II-lea.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Iuliu Maniu, pre\u015fedintele Partidului \u0162\u0103r\u0103nesc, avea s\u0103 declare textual \u00een articolul \u201eCauzele pr\u0103bu\u015firii fostului regim\u201d \u00een ziarul Universul:<\/i><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            \u201eAv\u00e2nd viziunea clar\u0103 c\u0103 regele Carol al II-lea nu mai are prestigiul \u015fi autoritatea necesar\u0103 pentru a continua s\u0103 domneasc\u0103, \u00een perfect\u0103 \u00een\u0163elegere cu domnul C. I.C.Br\u0103teanu am declarat domnului general I.Antonescu, care \u00eentre timp fusese \u00eens\u0103rcinat s\u0103 formeze guvernul \u015fi care cuno\u015ftea de mai \u00eenainte vederile mele, c\u0103 primul lucru care trebuia s\u0103-l fac\u0103 este s\u0103 propun\u0103 regelui s\u0103 abdice, declar\u00e2ndu-i c\u0103 nu voi da sprijin nici unui guvern ce s-ar forma sub domnia regelui Carol\u201d.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            \u00cen urma cererii unanime a noului guvern \u015fi a celor dou\u0103 partide tradi\u0163ionale, generalul Ion Antonescu \u00eel someaz\u0103 printr-o scrisoare pe Carol al II-lea s\u0103 abdice, iar acesta cedeaz\u0103 \u00een cele din urm\u0103 \u015fi semneaz\u0103 actul de abdicare la 6 septembrie 1940.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Fiul lui Carol al II-lea devine rege al Rom\u00e2niei, sub numele de Mihai I, acela\u015fi pe care \u00eel purtase \u015fi \u00eentre anii1927-1930, \u00een lipsa unei reprezentan\u0163e na\u0163ionale, depune jur\u0103m\u00e2ntul \u00een fa\u0163a generalului Ion Antonescu, ca pre\u015fedinte al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, Nicodim \u015fi a prim-pre\u015fedintelui \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie, D.G.Lupu.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Regele p\u0103streaz\u0103 prerogativele pur formale \u015fi de protocol: el este capul o\u015ftirii, bate moned\u0103, confer\u0103 decora\u0163ii, prime\u015fte \u015fi acrediteaz\u0103 ambasadori \u015fi mini\u015ftri plenipoten\u0163iari \u015fi acord\u0103 amnistia \u015fi gra\u0163ierea. \u00cen primul decret regal, num\u0103rul 3053 din 5 septembrie 1940, Carol al II-lea \u00ee\u015fi rezervase, pe l\u00e2ng\u0103 prerogativele enumerate, \u00eenc\u0103 dou\u0103: de a \u00eencheia tratate \u015fi de modificare a legilor organice, de a numi mini\u015ftri \u015fi subsecretari de stat. Prin primul decret regal semnat de Mihai I sunt suprimate drepturile regelui de a \u00eencheia tratate, de a acorda amnistia \u015fi gra\u0163ierea \u015fi de a numi mini\u015ftri \u015fi sbsecretari de stat, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd doar acela de a numi pe primul \u2013 ministru. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, prin ultimul decret regal din 6 septembrie 1940, se r\u0103pesc regelui prerogativele de a modifica legile organice (cea mai mare limitare a prerogativelor sale!), \u00een schimb i se red\u0103 prerogativa de a acorda amnistia \u015fi gra\u0163ierea.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            \u00cen urma loviturii de stat se instaureaz\u0103 Statul Na\u0163ional Legionar.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Blocul Na\u0163ional Democrat, realizeaz\u0103 actul de la 23 august 1944, prin care se pune cap\u0103t guvern\u0103rii personale a mare\u015falului Ion Antonescu \u015fi se revine la regimul constitu\u0163ional dinainte de 27 februarie 1938.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Mihai I, prin \u00cenaltul decret regal din 30 august 1944, restabile\u015fte drepturile rom\u00e2nilor a\u015fa cum sunt ele \u201erecunoscute de Constitu\u0163iunea din 29 martie 1923\u201d. Din acest decret rezult\u0103 c\u0103 \u201eputerile statului se vor exercita dup\u0103 regulile a\u015fezate \u00een Constitu\u0163ia din 29 martie 1923\u201d. Regele exercit\u0103 puterea legislativ\u0103 p\u00e2n\u0103 la organizarea Reprezentan\u0163ei Na\u0163ionale. Inamovibilitatea judec\u0103torilor urma s\u0103 fie statornicit\u0103 printr-o<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>\n
lege special\u0103, dar juriul r\u0103m\u00e2nea desfiin\u0163at. Se abrogau toate decretele regale prin care se acordau puteri depline generalului Ion Antonescu. <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Deci vechea Constitu\u0163ie din 1866, cu revizuirile ei din 29 martie 1923, \u00eencepe din nou s\u0103 se aplice efectiv, iar domeniile \u00een care ea nu se putea aplica \u00een mod practic pentru moment sunt ar\u0103tate expres \u015fi statornicite solu\u0163iile provizorii.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Astfel, la 23 august 1944, Rom\u00e2nia redevine \u00een drept un stat constitu\u0163ional, c\u0103ruia \u00eei lipseau \u00eens\u0103 parlamentul \u015fi consiliile comunale pentru o via\u0163\u0103 constitu\u0163ional\u0103 integral\u0103. Partidele politice, care fuseser\u0103 dizolvate la 30 martie 1938 \u015fi dup\u0103 6 septembrie 1940 \u00ee\u015fi restr\u00e2nseser\u0103 \u00een mod voluntar activitatea, se reorganizeaz\u0103. \u00cen Europa, la acea dat\u0103 erau numai patru state constitu\u0163ionale: Elve\u0163ia, Suedia, Anglia \u015fi Rom\u00e2nia. De asemenea, la 23 august 1944, Rom\u00e2nia era un stat bine organizat, cu o administra\u0163ie intact\u0103, cu o economie s\u0103n\u0103toas\u0103, cu o armat\u0103 puternic\u0103, fiind a patra putere militar\u0103 a Europei, dup\u0103 Germania, Anglia \u015fi Uniunea Sovietic\u0103.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Acest stat avea toate \u015fansele s\u0103 renasc\u0103, nimic nu-i lipsea pentru a deveni un stat cu adev\u0103rat democratic, dac\u0103 n-ar fi fost comunismul. Presiunea sovietic\u0103 \u015fi cea comunist\u0103 \u00eencep s\u0103 se exercite din primul moment, treptat dar tenace, \u00een sensul nesocotirii Constitu\u0163iei, pretinz\u00e2ndu-se continuu derog\u0103ri \u015fi \u201emodific\u0103ri\u201d ale Constitu\u0163iei, ca \u015fi cum ar fi fost o lege ordinar\u0103 oarecare, pretext\u00e2ndu-se, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103 \u015fi \u00een lipsa altor argumente, ra\u0163iuni de r\u0103zboi.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Puterea comunist\u0103 se socote\u015fte destul de puternic\u0103 pentru a distruge democra\u0163ia \u00een Rom\u00e2nia, \u00een dou\u0103 etape: prima, \u00eenl\u0103turarea opozi\u0163iei reprezentate de partidele istorice \u015fi anihilarea armatei, \u00een scopul izol\u0103rii regelui, a doua, r\u0103sturnarea monarhiei \u015fi alungarea regelui.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Atacul se declan\u015feaz\u0103 la 29 iulie 1947, c\u00e2nd, printr-un Jurnal al Consiliului de Mini\u015ftrii, invoc\u00e2ndu-se tentativa de plecare ilegal\u0103 din \u0163ar\u0103 a unor frunta\u015fi \u0163\u0103r\u0103ni\u015fti, se dizolv\u0103 Partidul Na\u0163ional \u0162\u0103r\u0103nesc. R\u0103mas singur \u00een opozi\u0163ie \u015fi cu o pondere mai mic\u0103, Partidul Na\u0163ional Liberal al lui C-tin I.C.Br\u0103tianu este nevoit s\u0103 se autodizolve.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Al doilea pas se face la 1 septembrie 1947, c\u00e2nd sunt trecu\u0163i \u00een cadrul disponibil al armatei 37 de generali, un contraamiral \u015fi mii de ofi\u0163eri superiori \u015fi inferiori, elimin\u00e2ndu-se din armat\u0103 elementele fidele tradi\u0163iei monarhice.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            La 30 decembrie 1947, prin amenin\u0163are \u015fi \u015fantaj, se ob\u0163ine semn\u0103tura Regelui Mihai I pe un act de abdicare dinainte redactat. \u00cen urma acestei ac\u0163iuni este proclamat\u0103 Republica Popular\u0103 Rom\u00e2n\u0103, prin adoptarea legii din 30 decembrie 1947. Legea din 30 decembrie 1947 nu avea nici o valoare constitu\u0163ional\u0103, chiar dac\u0103 ar fi fost adoptat\u0103 de Adunarea Deputa\u0163ilor, cum se pretindea, deoarece aceasta nu putea adopta dec\u00e2t legi ordinare \u015fi \u00eei era interzis, \u00een mod expres, at\u00e2t prin Constitu\u0163ie, c\u00e2t \u015fi prin legea contrasemnat\u0103 de to\u0163i membrii guvernului, s\u0103 se pronun\u0163e asupra chestiunilor constitu\u0163ionale.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Spre deosebire de dictaturile de dreapta, care combat \u00een mod deschis \u015fi direct regimul constitu\u0163ional \u015fi deci nu au constitu\u0163ii, dictaturile de st\u00e2nga se pretind regimuri democratice, chiar \u015fi cele mai democratice posibile, \u015fi deci au \u015fi constitu\u0163ii. Analiza acestor constitu\u0163ii \u015fi a modului \u00een care ele sunt adoptate \u015fi aplicate va dezv\u0103lui \u00een ce m\u0103sur\u0103 acestea sunt adev\u0103rate constuti\u0163ii sau pot fi considerate cel mult legi organice statale.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>\n
            \u00cen perioada dictaturii comuniste (30 decembrie 1947 \u2013 13 aprilie 1948), s-au succedat f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere trei constitu\u0163ii: Constitu\u0163ia Republicii Populare Rom\u00e2ne din 13 aprilie 1948, Constitu\u0163ia Republicii Populare Romne din 24 septembrie 1952 \u015fi Constitu\u0163ia Republicii Populare Rom\u00e2ne din 21 august 1965.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Constitu\u0163ia din 13 aprilie 1948 a avut un caracter provizoriu de la \u00eenceput, \u00een care prevederile economice prelevau asupra celor politice, fiind instrumentul legal prin care se preg\u0103tea trecerea \u00eentregii economii sub controlul statului.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Dac\u0103 prin Constitu\u0163ia din 13 aprilie 1948 se preg\u0103tise o transformare total\u0103 a economiei na\u0163ionale \u015fi o nivelare la standardul cel mai sc\u0103zut a puterii economice a locuitorilor Rom\u00e2niei, \u00een Constitu\u0163ia Republicii Populare Rom\u00e2ne din 24 septembrie 1952, f\u0103c\u00e2ndu-se bilan\u0163ul transform\u0103rilor eonomice, predomin\u0103 realizarea intereselor politice ale Partidului Muncitoresc Rom\u00e2n.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Constitu\u0163ia Republicii Populare Rom\u00e2ne din 24 septembrie 1952 este constitu\u0163ia totalei aserviri a Rom\u00e2niei fa\u0163\u0103 de Uniunea Sovietic\u0103.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Drepturile \u00een ordinea din Constitu\u0163ie, erau: dreptul la munc\u0103, dreptul la odihn\u0103, dreptul la pensie, dreptul la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, egalitatea \u00een fa\u0163a legii, drepturile minorit\u0103\u0163ilor, egalitatea \u00een drepturi a sexelor, libertatea de con\u015ftiin\u0163\u0103.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            O modificare minor\u0103 a Constitu\u0163iei din24 septembrie  1952 s-a f\u0103cut prin legea din 29 ianuarie 1953 pentru organizarea unor ministere \u015fi includerea pre\u015fedintelui Comitetului de Mini\u015ftrii al Republicii Populare Rom\u00e2ne.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Inova\u0163ia const\u0103 \u00eens\u0103 \u00een aceea c\u0103 o lege ordinar\u0103 dispune s\u0103 fac\u0103 modific\u0103ri \u00een Constitu\u0163ie: \u201eSe vor face modific\u0103rile corespunz\u0103toare articolelor 45 \u015fi 50 din Constitu\u0163ia Republicii Populare Rom\u00e2ne\u201d.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            La 22 aprilie 1964 se adopt\u0103 Declara\u0163ia cu privire la pozi\u0163ia P.M.R. \u00een problemele mi\u015fc\u0103rii comuniste \u015fi muncitore\u015fti interna\u0163ionale. <\/i>Aceast\u0103 nou\u0103 atitudine impune \u00eens\u0103 schimbarea Constitu\u0163iei Republicii Populare Rom\u00e2ne din 24 septembrie 1952, <\/i>care consacra \u00een textul ei dependen\u0163a Rom\u00e2niei de U.R.S.S.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Se fac alegeri la 7 martie 1965 pentru Marea Adunare Na\u0163ional\u0103, care adopt\u0103 la 21 august 1965 o nou\u0103 constitu\u0163ie, ce proclam\u0103 \u0163ara noastr\u0103 \u201eRepublica Socialist\u0103 Rom\u00e2nia\u201d.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Asimilarea total\u0103 a constitu\u0163iei cu legile ordinare a f\u0103cut ca aceast\u0103 Constitu\u0163ie s\u0103 cunoasc\u0103 p\u00e2n\u0103 la suprimarea ei la 22 decembrie 1989 nu mai pu\u0163in de zece modific\u0103ri \u015fi \u015fase republic\u0103ri, mai mult dec\u00e2t toate celelalte legi fundamentale ale Rom\u00e2niei din 1859 p\u00e2n\u0103 la 1965.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Constitu\u0163ia Republicii Socialiste Rom\u00e2nia din 21 august 1965 mai aduce o noutate: pe l\u00e2ng\u0103 o forma\u0163iune politic\u0103 privilegiat\u0103, partidul comunist, se creeaz\u0103 o categorie de cet\u0103\u0163eni privilegia\u0163i, membrii partidului comunist. Ace\u015ftia sunt considera\u0163i la nivel constitu\u0163ional \u201ecet\u0103\u0163enii cei mai avansa\u0163i \u015fi mai con\u015ftien\u0163i ai societ\u0103\u0163ii\u201d, \u015fi astfel devine principiu constitu\u0163ional \u00eens\u0103\u015fi \u00eemp\u0103r\u0163irea societ\u0103\u0163ii \u00een cet\u0103\u0163eni de rangul I, superiori \u015fi deci privilegia\u0163i, \u015fi cet\u0103\u0163eni de rangul II, considera\u0163i per a contrario <\/i>inferiori \u015fi deci neprivilegia\u0163i. \u015ei aceast\u0103 \u00eemp\u0103r\u0163ire a societ\u0103\u0163ii \u00een cet\u0103\u0163eni inferiori \u015fi superiori nu se baza pe vreun criteriu de valoare, ci pe cel mai arbitrar dintre criteriile posibile, acela al adeziunii \u015fi obedien\u0163ei.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>\n
            Constitu\u0163ia din 13 aprilie 1948 a fost publicat\u0103 cu mai mult de o lun\u0103 \u00eenainte de adoptarea ei de c\u0103tre Marea Adunare Na\u0163ional\u0103 \u00een organul de pres\u0103 al partidului comunist.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Lunga perioad\u0103 de dictatur\u0103 \u015fi abuzuri, cea mai neagr\u0103 din istoria Rom\u00e2niei, s-a \u00eencheiat la 22 decembrie 1989, prin victoria Revolu\u0163iei Rom\u00e2ne \u00eencepute la 16 decembrie 1989 la Timi\u015foara.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            \u00cen cazul Revolu\u0163iei Rom\u00e2ne din 16-22 decembrie 1989, voin\u0163a poporului a fost exprimat\u0103 \u00een Comunicatul Consiliului Frontului Salv\u0103rii Na\u0163ionale din 22 decembrie 1989, care a fost \u00eensu\u015fit de to\u0163i \u015fi nu a fost contestat de nimeni. Acesta are semnifica\u0163ia unui act institu\u0163ional <\/i>care trebuia s\u0103 stea la baza \u00eentregii activit\u0103\u0163i statale p\u00e2n\u0103 avea s\u0103 fie rezolvat\u0103 problema constitu\u0163ional\u0103.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Primul act important al puterii constituite la 22 decembrie 1989 este Decretul-lege din 27 decembrie 1989 privind constituirea, organizarea \u015fi func\u0163ionarea Consiliului Frontului Salv\u0103rii Na\u0163ionale \u015fi Consiliilor Teritoriale ale Frontului Salv\u0103rii Na\u0163ionale. <\/i><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Urm\u0103torul act important din punct de vedere constitu\u0163ional al puterii constituite \u00een Rom\u00e2nia a fost Decretul-lege din 31 decembrie 1989 privind \u00eenregistrarea \u015fi func\u0163ionarea partidelor politice \u015fi organiza\u0163iilor ob\u015fte\u015fti \u00een Rom\u00e2nia, <\/i>care a pus cap\u0103t regimului partidului unic \u015fi a creat bazele dezvolt\u0103rii pluralismului politic \u00een \u0163ara noastr\u0103.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Urm\u0103torul act important din punct de vedere constitu\u0163ional al puterii constituite a fost Decretul-lege din 9 februarie 1990 privind Consiliul provizoriu de Uniune Na\u0163ional\u0103, <\/i>care \u00eenlocuie\u015fte Consiliul Frontului Salv\u0103rii Na\u0163ionale. Noul organ al puterii de stat este organizat pe baz\u0103 paritar\u0103, din el f\u0103c\u00e2nd parte un num\u0103r de membrii ai Frontului Salv\u0103rii Na\u0163ionaleegal cu num\u0103rul reprezentan\u0163ilor tuturor celorlalte partide la un loc (c\u00e2te 3 reprezentan\u0163i de fiecare partid).<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Cel mai important act al Consiliului Provizoriu de Uniune Na\u0163ional\u0103 a fost Decretul \u2013 lege din 14 martie 1990 pentru alegerea Parlamentului \u015fi a Pre\u015fedintelui Rom\u00e2niei.<\/i><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Sub numele de Tezele pentru elaborarea proiectului de Constitu\u0163ie a Rom\u00e2niei, <\/i>principiile \u015fi structurarea pe capitole a Constitu\u0163iei au fost date publicit\u0103\u0163ii la 12 decembrie 1990 \u015fi apoi dezb\u0103tute \u015fi adoptate \u00een Adunarea Constituant\u0103 \u00eentre 12 februarie 1991 \u015fi 20 iunie 1991.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Proiectul de constitu\u0163ie a fost dat publicit\u0103\u0163ii la 10 iulie 1991, iar dezbaterile aveau s\u0103 \u00eenceap\u0103 la 10 februarie 1991. Discu\u0163ia pe articole se va \u00eencheia la 14 noiembrie 1991, c\u00e2nd se \u015fi fixeaz\u0103 votarea prin vot nominal la 21 noiembrie 1991, dat\u0103 la care Constitu\u0163ia \u00een \u00eentregul ei, este adoptat\u0103 cu 414 voturi pentru \u015fi 95 de voturi contra.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            De\u015fi Adunarea Constituant\u0103 avea competen\u0163a deplin\u0103 pentru alegerea Parlamentului \u015fi Pre\u015fedintelui Rom\u00e2niei <\/i>de a adopta Constitu\u0163ia \u0163\u0103ri, totu\u015fi ea a adoptat, la votarea pe articole, condi\u0163ionarea intr\u0103rii \u00een vigoare a Constitu\u0163iei de aprobare a sa prin referendum popular.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Ceea ce caracterizeaz\u0103 \u201eConstitu\u0163ia din 1991\u201d este ruptura total\u0103 cu tradi\u0163ia constitu\u0163ional\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi lipsa unei concep\u0163ii unitare, ea fiind rezultatul unei al\u0103tu –<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>\n
r\u0103ri de texte luate \u00een mod separat din mai multe constitu\u0163ii europene \u015fi chiar din Conven\u0163ia european\u0103 a drepturilor omului <\/i>din 3 septembrie 1953 \u015fi \u00een consecin\u0163\u0103, de\u015fi unele din ele au con\u0163inut acceptabil \u00een sine, absen\u0163a unei leg\u0103turi concrete a dus la un rezultat mediocru.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Ignor\u00e2nd complet tradi\u0163ia constitu\u0163ional\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, de\u015fi aceast\u0103 tradi\u0163ie fusese verificat\u0103 pe parcursul a mai mult de 7 decenii \u201eConstitu\u0163ia din 1991\u201d nu produce absolut nici un articol din Constitu\u0163iunea din 29 martie 1923. \u00cen schimb reproduce texte \u00eentregi din Constitu\u0163ia francez\u0103 din 4 octombrie 1958, \u015fi se inspir\u0103, \u00een special cu privire la prerogativele Pre\u015fedintelui Rom\u00e2niei, din Constitu\u0163ia Republicii Socialiste Rom\u00e2nia din 21 august 1965.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            \u00cen general, Constitu\u0163ia, \u00eenc\u0103 de la prima vedere, se observ\u0103 c\u0103 are un caracter abstract, iar textele \u00eemprumutate nu sunt aprofundate.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Inspir\u00e2ndu-se din Constitu\u0163ia suedez\u0103, s-a rezervat un capitol \u00eentreg Avocatului Poporului.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Drepturile \u015fi libert\u0103\u0163ile cet\u0103\u0163eanului sunt scrupulos enumerate, dar insuficient garantate. \u00cen plus, imitarea exerci\u0163iului lor prev\u0103zut \u00een art.49, o enumerare prea ampl\u0103 \u015fi elastic\u0103, deschide calea abuzurilor at\u00e2ta timp c\u00e2t nu este prev\u0103zut\u0103 nici o procedur\u0103 pentru instalarea unor atare limit\u0103ri \u015fi nici organul care o poate decide, astfel c\u0103 ele pot fi invocate \u00een mod abuziv f\u0103r\u0103 ca s\u0103 ofere cet\u0103\u0163eanului nici o cale constitu\u0163ional\u0103 sau legal\u0103 pentru a se putea opune \u00een caz de abuz.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            De vreme ce se reduce principiul separa\u0163iei puterilor \u00een stat la o simpl\u0103 sintagm\u0103, s-ar putea crede c\u0103 a fost doar o substituire de termeni, f\u0103r\u0103 influen\u0163\u0103 asupra fondului, dar se risipe\u015fte aceast\u0103 supozi\u0163ie. Prin urmare, Adunarea Constituant\u0103 a tr\u0103dat principiile liberale ale revolu\u0163iei \u00eenlocuindu-le cu principiul comunist al unicit\u0103\u0163ii puterii. <\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Ab\u0103t\u00e2ndu-se de la acest principiu, se \u00eenlocuie\u015fte termenul de \u201eputere de stat\u201d cu \u201eaut\u0103rit\u0103\u0163ile publice\u201d (termen specific puterii executive).<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Puterea executiv\u0103 apare \u00een Constitu\u0163ie sub forma a trei aut\u0103rit\u0103\u0163i publice distincte: pre\u015fedintele, guvernul \u015fi administra\u0163ia public\u0103.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Op\u0163iunea pentru republica semipreziden\u0163ial\u0103 este, de asemenea criticabil\u0103.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Dac\u0103 se analizeaz\u0103 atributele Pre\u015fedintelui Rom\u00e2niei, dezvoltate \u00eentr-un capitol mai amplu, se reg\u0103sesc, doar u\u015for reelaborate, prerogativele Pre\u015fedintelui Republicii Socialiste Rom\u00e2nia din Constitu\u0163ia din 21 august 1965.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            O alt\u0103 inova\u0163ie a constituantului din 1991, pe l\u00e2ng\u0103 aceea a Avocatului Poporului, este crearea Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            \u00cen textul Constitu\u0163iei se observ\u0103 multe inadverten\u0163e juridice. Astfel, \u00een articolul 15(2) se prevede c\u0103 numai legea penal\u0103 mai bl\u00e2nd\u0103 poate avea caracter retroactiv, omi\u0163\u00e2ndu-se legile interpretative.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
            Istoria constitu\u0163ional\u0103 a Rom\u00e2niei a fost \u015fi ea marcat\u0103 de convulsiile inerente a\u015fez\u0103rii constitu\u0163ionale a oric\u0103rei \u0163\u0103ri, care trebuia s\u0103 creeze concomitent \u015fi o societate civil\u0103 la nivelul institu\u0163iilor moderne introduse.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
\n<\/div>\n
<\/div>\n
            <\/span><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Parcurgerea chiar succint\u0103 a evolu\u0163iei constitu\u0163ionale a Rom\u00e2niei, de la Unirea Principatelor la 24 ianuarie 1859 p\u00e2n\u0103 la Revolu\u0163ia Rom\u00e2n\u0103 din 16-22 decembrie 1989, impune de la sine o \u00eemp\u0103r\u0163ire \u00een patru perioade distincte. O prim\u0103 perioad\u0103, cea de a\u015fezare a institu\u0163iilor constitu\u0163ionale \u00een \u0163ara noastr\u0103, precedat\u0103 de lucr\u0103rile Adun\u0103rilor Ad-Hoc, are ca punct de […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"aioseo_notices":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19880"}],"collection":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=19880"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/19880\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=19880"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=19880"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/cvnextjob.com\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=19880"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}